6,610 matches
-
ușurare și bucurie izbucni din toate piepturile. Strigau cu toții, ”Binecuvintează suflete al meu pe Domnul!”, căci soarele a răsărit din nou, după o zi de întuneric. Obinșnuiți cu consistentă binecuvântărilor lui Dumnezeu, tindem să uităm a-I fi recunoscători. Termenul ”recunoștință” este un derivat al verbului ”a recunoaște”, echivalent că semnificație cu a admite o binefacere, un ajutor, o binecuvântare primită, ori un serviciu primit. Recunoștință este conștientă de o ”datorie” interioară față de binefăcătorul ei. Dacă această datorie va fi vreodată
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_recunostinta_la_multumire.html [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
întuneric. Obinșnuiți cu consistentă binecuvântărilor lui Dumnezeu, tindem să uităm a-I fi recunoscători. Termenul ”recunoștință” este un derivat al verbului ”a recunoaște”, echivalent că semnificație cu a admite o binefacere, un ajutor, o binecuvântare primită, ori un serviciu primit. Recunoștință este conștientă de o ”datorie” interioară față de binefăcătorul ei. Dacă această datorie va fi vreodată ”achitată”, sau nu, este o altă istorie. De multe ori nu este achitată. Recunoștință este o atitudine pasivă, neîmplinita, nerealizata - o greutate purtată pe umeri
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_recunostinta_la_multumire.html [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
o binefacere, un ajutor, o binecuvântare primită, ori un serviciu primit. Recunoștință este conștientă de o ”datorie” interioară față de binefăcătorul ei. Dacă această datorie va fi vreodată ”achitată”, sau nu, este o altă istorie. De multe ori nu este achitată. Recunoștință este o atitudine pasivă, neîmplinita, nerealizata - o greutate purtată pe umeri, de care inima are nevoia să se descarce, însă un ”ceva” anume, care aparține eu-lui, o împiedică s-o facă. Aspectul activ al recunoștinței este mulțumirea, termen folosit mai
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_recunostinta_la_multumire.html [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
multe ori nu este achitată. Recunoștință este o atitudine pasivă, neîmplinita, nerealizata - o greutate purtată pe umeri, de care inima are nevoia să se descarce, însă un ”ceva” anume, care aparține eu-lui, o împiedică s-o facă. Aspectul activ al recunoștinței este mulțumirea, termen folosit mai puțin ca substantiv și mai mult ca verb, adică a ”mulțumi”. Recunoștință se descarcă pe șine de datorie aducând mulțumiri cui le datorează. În balanță relațiilor interumane recunoștință ne arata ușori, în timpe ce mulțumirile
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_recunostinta_la_multumire.html [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
de care inima are nevoia să se descarce, însă un ”ceva” anume, care aparține eu-lui, o împiedică s-o facă. Aspectul activ al recunoștinței este mulțumirea, termen folosit mai puțin ca substantiv și mai mult ca verb, adică a ”mulțumi”. Recunoștință se descarcă pe șine de datorie aducând mulțumiri cui le datorează. În balanță relațiilor interumane recunoștință ne arata ușori, în timpe ce mulțumirile echilibrează balanța. Din zece leproși vindecați de Isus, doar unul s-a întors să-I mulțumească. Cu
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_recunostinta_la_multumire.html [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
împiedică s-o facă. Aspectul activ al recunoștinței este mulțumirea, termen folosit mai puțin ca substantiv și mai mult ca verb, adică a ”mulțumi”. Recunoștință se descarcă pe șine de datorie aducând mulțumiri cui le datorează. În balanță relațiilor interumane recunoștință ne arata ușori, în timpe ce mulțumirile echilibrează balanța. Din zece leproși vindecați de Isus, doar unul s-a întors să-I mulțumească. Cu mulți ani în urmă un vapor se scufundă pe lacul Michigan, la Evanston, Illinois. O echipă
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_recunostinta_la_multumire.html [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
aplaudă. Dr. Torrey l-a întrebat, ce anume i-a rămas întipărit în minte cu mai multă pregnanta privitor la eveniment. ”Doar atât, domnule”, răspunse el, ”din 17 oameni salvați, niciunul n-a venit să-mi mulțumească”. Referință Bibliografica: De la recunoștință la mulțumire / Gelu Arcadie Murariu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 37, Anul I, 06 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gelu Arcadie Murariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_recunostinta_la_multumire.html [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
cuprinde: „Florile Sarmisegetuzei”, în cinci acte și „Io, mare Voievod și Domn!”, în trei acte. La această epopee, care va cuprinde în final zece piese de teatru în versuri, mai lucrez încă. George ROCA: Ați avut parte nu numai de recunoștința cititorilor, dar și de cea a forurilor competente. Ce premii, diplome sau distincții v-au onorat? Al Florin ȚENE: Am primit 53 de Premii și Diplome naționale și internaționale pentru activitatea mea literară și de promotor cultural. Acest fapt m-
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
împotrivit. Dismas i-a zis iarăși: Îți voi da patruzeci de drahme și, ca arvună, ia acum brâul meu». Și Dismas i-a întins brâul, chiar pe când îi vorbea. Atunci, Născătoarea de Dumnezeu i-a spus lui Dismas plină de recunoștință pentru bunătatea ce le-o arăta: «Fiul meu îți va răsplăti pentru că l-ai cruțat astăzi. Domnul Dumnezeu te va primi la dreapta Lui și îți va ierta păcatele». Și, într-adevăr, după treizeci de ani de la această întâmplare, pe când
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
spre casă de la un concurs interjudețean organizat la Râmnicu Vâlcea - printre ei și directorul Căminului cultural de la acea vreme, învățătorul Ion Vorovenci) a îndoliat întreaga comunitate din Rucăr, dar și pe cea artistică de amatori din România. Ca semn al recunoștinței față de cei plecați dintre ei, într-un mod atât de neașteptat și brutal, membrii formației corale au închinat acestora, ca și întregii obști rucărene, succesul de peste un an de la București. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
luxul de a fi tu însuți, de a-ți aparține în întregime. Dacă ar trebui să achităm cafeaua pe care am tălmăcit-o în cuvinte - nu întâmplător în apropierea monumentului mentorului și marelui prieten, Grigore Vieru, unde cu evlavie și recunoștință ne-am închinat, cu o jerbă de flori - cu câteva versuri, care ar fi acestea? Nicolae DABIJA: Frazele stânjenite îmi înfloresc pe buze, Vie mi-i nădejdea ca focul sub spuze ... Bucuros este sufletul meu: ca o biserică în care
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1403279195.html [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
de pe planeta asta, bombăni creatură, înclinându-se pentru a-l prinde între aripi! O sa imi pară rău, știu sigur! Cercetașul simți o bucurie sora cu demență la gândul revenirii lângă A-Ma. Se încleșta bine în spatele angarului, alungând sentimentul de recunoștință care îl invadase la un moment dat și, odată cu el, gândurile legate de mulțumirea pentru salvarea vieții lui, comunicându-i sec creaturii coordonatele cuibului. Nu apucară să se depărteze prea mult de far în momentul în care alarmă izbucni din
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1431144628.html [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională!... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima în aceste momente, m-am dus cu gândul la slujba înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre Românești, promotor și apărător al valorilor culturii și spiritualității noastre, totodată și
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… by http://uzp.org.ro/pro-memoria-noua-ani-de-la-trecerea-la-cele-vesnice-a-preafericitului-parinte-teoctist-arapasu-patriarhul-bisericii-ortodoxe-romane-1915-2007/ [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune; căci „noi locului ne ținem, cum am fost așa rămânem”!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Dr. Stelian Gomboș
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… by http://uzp.org.ro/pro-memoria-noua-ani-de-la-trecerea-la-cele-vesnice-a-preafericitului-parinte-teoctist-arapasu-patriarhul-bisericii-ortodoxe-romane-1915-2007/ [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
prin mulțimea vizitatorilor, a meșteșugarilor, artiștilor populari, pictorilor, soliștilor vocali și instrumentiști, sculptorilor, ceramiștilor pe care i-au atras aici. Prin „Simfonia lalelelor” de la Pitești, omul a adus un omagiu florilor, dragostei de frumos, sensibilității, creativității, prieteniei, un semn de recunoștință față de Cel care le-a creat și l-a creat pentru a se bucura de ele. Elena Trifan Referință Bibliografică: SIMFONIA LALELELOR, PITEȘTI, JUD. ARGEȘ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1262, Anul IV, 15 iunie 2014. Drepturi
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402824296.html [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
următoarea mărturisire ce denotă curaj, demnitate și patriotism la un junior de vârsta lui - “... când am auzit pentru prima oară imnul Țării, am simțit un fior, cum nu am trăit niciodată“. O opinie pertinentă, un vis și-o declarație de recunoștință Acum când știe foarte bine ce înseamnă sportul de performanță, când alături de el sunt sportivi cum ar fi colegul său Buhuși Eduard (căpitanul echipei la cat. U16) care a început pregătirea sportivă încă din clasa a-V-a primară, când
Rugbystul Ionuţ Balaban – Sportivul Anului 2012 al comunei Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/12/rugbystul-ionut-balaban-%e2%80%93-sportivul-anului-2012-al-comunei-balabanesti/ [Corola-blog/BlogPost/339992_a_341321]
-
mici și dacă ar fi și profesorii calificați, ar fi și mai bine“. Și cum orice sportiv are un vis, Ionuț și-ar dori să joace la o echipă din Franța, după împlinirea vârstei de 18 ani. În semn de recunoștință și prețuire, echipa Xpress Bălăbănești îl declară pe rugbystul Ionuț Balaban Sportivul Anului 2012 al comunei Bălăbănești, urându-i totodată succes, rezultate cât mai bune în domeniul pe care și l-a ales și o carieră strălucită și îndelungată. Iar
Rugbystul Ionuţ Balaban – Sportivul Anului 2012 al comunei Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/12/rugbystul-ionut-balaban-%e2%80%93-sportivul-anului-2012-al-comunei-balabanesti/ [Corola-blog/BlogPost/339992_a_341321]
-
scaun și spuse, destul ați vorbit, e rușine, să trecem la fapte și plânse cu lacrimi diamantine. Nici un vers nu poate șterge scuipatul aruncat pe obrazul semenului. Mă gândesc la un Grau, dar ce contează el? Oamenii nu prea suportă recunoștința, amintirea propriei fapte ticăloase ( iartă-i, Doamne), ca și lacrimile altcuiva. Idiotul din Xeenemunde, o povestire de Nesvadba, oho! Un vânt umed și rece bătea dinspre mare, ducând în stepă melodia visătoare a valurilor care fremătau de-a lungul țărmului
BĂIETE, ACUM EŞTI MATUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Baiete_acum_esti_matur.html [Corola-blog/BlogPost/356568_a_357897]
-
și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, seriozitatea, responsabilitatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Mult Stimate Domnule Profesor Alexandru Porțeanu, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu
PENTRU PUBLICARE – SCRISOARE DESCHISĂ… MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ALEXANDRU PORŢEANU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442994651.html [Corola-blog/BlogPost/374752_a_376081]
-
personalități ale locurilor pornind de la învățători și continuând cu oameni care au avut un cuvânt de spus în cultura țării. Emoționantă este desigur prezentarea învățătorilor din Pungeștiul unor anumite vremuri, o prezentare făcută cu mult suflet dar și cu acea recunoștință pentru acei care pun primele pietre ale temeliilor viitoare. Aceia pe care, doar peste ani îi vom vedea exact așa cum sunt de fapt: arhangheli ai viitorului ca faptă a copiilor pe care i-au format în primii ani ai vieții
OAMENI ŞI LOCURI AFLATE ÎN NECUPRINSUL SUFLETULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1415246483.html [Corola-blog/BlogPost/374362_a_375691]
-
nativă. Mai toți cei din familia istorică Stanca - au lăsat urme înstelate după ei. Tatălui său, prof. univ.dr. Dominic Stanca i se datorează fondarea a două spitale, unul în Cluj - și un altul la Orăștie. Dar numai Orăștia-l omagiază, cu recunoștință evlavioasă în fiecare an. Clujul, se pare, are mult mai multe alte priorități! Dominic și verișorul său Radu Stanca, fost-au două flori pe altarul foii de scris. Două flori împădurind timpul în veșmânt de tainică amintire. Două flori - bisturiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/duioase-miresme-intru-amintire/ [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
cărți și icoane etc. O lucrare monumentală care ilustrează contribuția creștinismului pe aceste meleaguri, însoțită de iamgini grăitoare despre tot ceea ce înseamnă ortodoxism. Un act de cercetare cum rar întâlnești, pentru care Preacuviosul Părinte Arhim. Dr. Macarie Motogna merită toată recunoștința, aprecierea, prețuirea și admirația noastră. Prin urmare, autorul scrie în aceasta carte despre monahismul ortodox care a ființat în spațiul nord-someșan până la începutul secolului al XIX-lea (1820), fiind aduse date noi despre unele mănăstiri iar despre altele până acum
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_arhim_dr_macarie_stelian_gombos_1334913310.html [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
că își consolidează statutul politic pentru că războiul cu parții bătea la ușă iar granița de sud era acum sigură, grație lui Hasim din Rekem care se întrecuse pe sine în locul unde fusese trimis. Procuratorul speculase inteligent acest lucru iar drept recunoștință, administrația procuratorului Ponțiu Pilat închidea ochii când era vorba de afacerile spionului său în așa fel încât negustorul rekemit plătea impozite și taxe aproape simbolice. Acum însă negustorul avea motive să nu se simtă în largul său. Zvonul că Iisus
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1454888759.html [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
tot ce li se cere. Poporul român are un trecut incert, a venit de nicăieri și se îndreaptă spre niciunde. Doar duși de mână, ca orbeții, românii ar putea ieși la liman și, ca urmare, ei trebuie să acepte cu recunoștință tot ce li se cere din afară. Guvernanții au acționat în acest spirit. Au înstrăinat principalele bogății naturale, au încheiat contracte dezastruoase, au pus în operă privatizări scandaloase în favoarea străinilor. Românii au fost practic eliminați de guvernanții de după 1989 din
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
la sfânta slujbă săvârșită în incinta vestitului lăcaș monastic al Zamfirei, a participat foarte multă lume care l-a cunoscut și la prețuit în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc!... Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunoștință și (de) nădejde, că părintele s-a mutat de la moarte la viață, acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit!... După ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preoților (a monahilor și ieromonahilor
PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREA CUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRAVIIL STOICA DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA – PRAHOVA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_patru_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1345721249.html [Corola-blog/BlogPost/355253_a_356582]