1,648 matches
-
am mai avut același succes în privința... — Adică nu mai e ca înainte. Totul s-a schimbat, editura e de nerecunoscut. Primim instrucțiuni numai din America și nimeni nu-mi acordă nici cea mai mică atenție când propun ceva la ședințele redacționale. Nimeni nu mai dă nici doi bani pe literatură, pe adevărata literatură și singurele... valori de care par să le pese sunt cele care pot să le mărească profitul. Își mai turnă apă în pahar și dădu pe gât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
alegerile au fost sau nu libere, dacă au fost sau nu însîngerate. Putem să presupunem că dacă bătăușii electorali i-ar fi spart lui capul, Sebastian ar fi fost mai sensibil la sînge și mai puțin sofist. Pentru întreaga echipă redacțională de la Cuvîntul, inclusiv pentru Sebastian, în acel moment conta numai un anume fel de sînge, cel... verde. Exact din acest număr, Zelea Codreanu devine colaborator al Cuvîntului și, deci, coleg cu Sebastian; așa că indiferența de pagina întîi a lui Sebastian
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
strict economică.) "Ungerea" lui V.N. Cișman ca "redactor responsabil" nu însemna acordarea/recunoașterea unui loc mai important în redacție; probabil că el era mai puțin vulnerabil, ceilalți fiind încă studenți sau evrei "neîmpămînteniți". Cît privește partea neliterară a ziarului, sarcinile redacționale vor fi fost îndeplinite de director și de acel J. Geiger în principal 13. La partea cealaltă, beletristică, contribuția principală o au A. Steuerman și Eugen Herovanu; mult mai redusă e a lui Gordon. Lor li se alătură mai tîrziu
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
interbelic al tuturor eleganțelor, rezerva noastră de reverie. De ajuns să citești articolul lui Camil Petrescu, Mihail Sebastian, sau despre prietenia literară. Trebuia să fie nimic mai mult decît o cronică la recent-apărutul Femei, pînă cînd cronicarul află - benignă indiscreție redacțională... - că autorul, cronicar, la rîndu-i, scrisese deja, la număr, cum se spune, despre Patul lui Procust. Reciprocitatea nu poate trece fără explicații, așa că iată această mărturisire despre o prietenie închegată printre rînduri. În lumea lui captatio benevolentiae, mai mult decît
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
Shamanism, a new world religion“, susținută de prof. univ. dr. Francois Ruegg. ( L. R.) „Ulysse“ Editurile timișorene „Hestia” și „Anthropos“ au lansat pe Internet revista de cultură on-line „Ulysse”, publicație orientată spre promovarea literaturii, filosofiei și artei contemporane. Din colegiul redacțional fac parte: Lucian Alexiu, Ioan Ardeleanu (redactor-șef), Paul Eugen Banciu, Laura Cheie, Simion Dănilă, Ioan Iovan, Victor Ivanovici, Dan Negrescu, Eugen D. Popin și Maria Țenchea. Adresa la care poate fi accesată este www. ulysse-online. com/. ( D. B.) Educație pentru
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
și iepurași, Ziua Îndrăgostiților prin inimioare. Schimbări mai radicale ale formei numelui de ziar poartă numele de re-branduiri, afectează forma și fontul numelui, și se realizează atunci când se fac modificări importante, fie în ceea ce privește orientarea ziarului, fie legate de schimbarea echipei redacționale sau a cerințelor patronului. De obicei, numele publicației se repetă ca logo pe fiecare dintre paginile acesteia, însă mult mai mic. Ilustrația 2. Jurnalul Național, 5 mai 2007. Un alt element care apare de obicei alături de numele ziarului este dat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
dintre paginile acesteia, însă mult mai mic. Ilustrația 2. Jurnalul Național, 5 mai 2007. Un alt element care apare de obicei alături de numele ziarului este dat de misiunea sau crezul acestuia, care exprimă valoarea fundamentală la care se raportează echipa redacțională. Identificat la numărul 2, acesta este, în cazul Jurnalului Național, "Ziar vertical", însă fiecare publicație optează pentru o anume individualizare. Astfel, pentru cotidianul Adevărul "Faptele așa cum sunt", pentru Evenimentul Zilei "Știrile la cald". Misiunea cuprinde elemente fundamentale ale discursului jurnalistic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
restul caracteristicilor. Astfel, discursul nu este obiectiv, ci este partizan, în folosul Partidului Umanist Român. Tipăritura urmărește să creeze imaginea de publicație, dar nu are nici ISSN, nici colegiu de redacție, nici semnături pe articole. Semn că este abandonată responsabilitatea redacțională, întrucât, chiar dacă se scrie că este o publicație a Partidului Umanist Român, acesta poate foarte bine să nu recunoască paternitatea acesteia. Nu este manipulatorie existența unei prese afiliate politic. În Franța, de exemplu, există ziare declarate de dreapta sau de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este cauzat de dependența patronului de alte surse de venituri, constituite din infuzii de capital din afaceri conexe ale sale sau ale grupului de interese pe care îl reprezintă. Multe dintre veniturile obținute în acest fel sunt condiționate, astfel încât echipa redacțională este presată în sensul protejării intereselor economice sau politice ale patronului. Unii proprietari văd în canalele mediatice instrumente de forță și influență, mai degrabă decât operațiuni comerciale legitime, capabile să se auto-susțină financiar.135 Această presiune poate fi utilă în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
plasarea unor materiale care nu aparțin jurnaliștilor la rubrici standardizate. Un exemplu în acest sens sunt materialele semnate de omul politic Adrian Năstase, la rubrica Editorial din Jurnalul Național. Dar Adrian Năstase nu este jurnalist, nu face parte din corpul redacțional al ziarului. Textele nu pot fi luate ca exprimând poziția ziarului. În plus, ceea ce publică în ziar nu este o opinie sinceră, dezinteresată, despre evenimente publice. Năstase este primordial un om politic care se exprimă și prin intermediul textelor jurnalistice. Manipularea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
București între 25 februarie 1945 și 21 ianuarie 1948, întâi săptămânal (numerele 1-100), apoi bilunar (101-102) și în cele din urmă de trei ori pe lună (103-125), ca „organ al Secției Militare ARLUS”. Nu se face nici o mențiune în ce privește colectivul redacțional. Dintr-un articol de bilanț datorat lui Octavian Linaru (probabil secretar de redacție) la împlinirea unui an de la apariție, rezultă că până la acea dată „au scris pagini de literatură gazetarii Ion Caraion, Geo Dumitrescu, George Lesnea, Monica Dan, Laurențiu Fulga
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
Semnează frecvent texte socio-politice Al. C. Constantinescu, Ion Focșăneanu, S. Tătaru, Corneliu Mănescu, N. Dobre, Stelian Tecuceanu, Șt. Măgureanu (ultimii doi au și contribuții literare), mai târziu Horia Liman ș.a. Începând cu numărul 23 are loc o reorganizare a activității redacționale, grupului de „ofițeri capabili și culți”, numiți de Marele Stat Major, asociindu-i-se „o redacție civilă”, alcătuită din „colaboratori tineri, de talent și cu prestigiul unei atitudini democratice verificate”, între care se vor număra (mai ales în pagina intitulată
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
Comitetului de Cultură și Educație Socialistă al Județului Mureș, ca serie nouă a revistei cu același titlu, fondată în 1894 de I. L. Caragiale, Ioan Slavici și George Coșbuc. Redactori-șefi: Romulus Guga (1971-1984) și Cornel Moraru (din 1984). Din primul colectiv redacțional au făcut parte Atanasie Popa, Dan Culcer, Mihai Sin, Dumitru Mureșan, Iuliu Moldovan, Ioan Radin. În spiritul revistei din secolul al XIX-lea, V. afirmă că vrea să însemne „continuitate și prezență”, „iubire de adevăr, spirit critic lucid”, apartenență la
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
fertil pe tărâmul artelor și al ideilor. Ca director de onoare figurează o vreme (inclusiv câțiva ani după moartea sa) Mircea Zaciu; redactor-șef rămâne în continuare Cornel Moraru, iar ca redactor-șef adjunct e desemnat Al. Cistelecan. Din colectivul redacțional fac parte Nicolae Băciuț, Virgil Podoabă, Aurel Pantea, Alexandru Vlad, Angela Marinescu (un timp), Dumitru Mureșan, iar Emilian Galaicu-Păun, Maria Campatelli, Dieter Schlesak, Dan Culcer, Andrei Zanca sunt menționați ca redactori pentru Basarabia, Italia, Franța, Germania. Sistemul de rubrici este
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
VIAȚA STUDENȚEASCĂ, revistă apărută la București, lunar, bilunar și săptămânal, între decembrie 1956 și decembrie 1989, sub egida Asociațiilor Studențești din RPR (RSR). Redactor-șef în prima perioadă este Al. Ionescu, colegiul redacțional fiind format din Paul Cornea, Dorel Dorian, Mihai Gafița ș.a. În 1962 din redacție fac parte cadre didactice universitare și studenți, având ca redactor-șef pe Virginia Velcescu-Pană; în 1966 redactor-șef este Niculae Stoian, în 1974 Nicolae Dan Fruntelată
VIAŢA STUDENŢEASCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
importanță acorda redacția modului de a dialoga cu debutanții se vede și din faptul că o vreme „Poșta redacției” este semnată de G. Călinescu. Scandalizat de modul cum în unele publicații li se răspundea începătorilor, acesta polemizează, în articolul Nedemnitatea redacțională, cu maniera folosită de Mihail Sevastos la rubrica similară din „Adevărul literar și artistic”, acuzându-l de „agresivitate plebee”: „Dacă dl Sevastos, gazetar fără spirit și fără talent, ar ști că aceste răspunsuri sunt uneori hotărâtoare în viața intelectuală a
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
VIITORUL, cotidian apărut la București din 26 martie 1990, sub egida Partidului Național Liberal, ca serie nouă a ziarului cu același titlu (1907-1946). Directori: Gelu Netea (martie-iulie 1990), Alexandru Dincă (din iulie 1990). Din colegiul redacțional mai fac parte Florin Dumitrache și Radu Boroianu. În articolul-program intitulat La început de drum, Florin Dumitrache precizează orientarea publicației către „liniște și pace”, „dialog în loc de confruntare”, „democrația reală, care să aducă la putere voința poporului”, „libertate în cuget și
VIITORUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
Învățătorul poporului pe parcursul apariției numerelor 2-21, adică Între 18 mai și 6 octombrie 1848. Vezi, de exemplu, articolul lui Ludovic Bruz, „Un ungur cătră români”, Învățătorul poporului, 1848, nr. 18, pp. 69-70. Vezi nota 343. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , „Program redacțional”, Învățătorul poporului, 1848, nr. 1, p. 3. Nerva Hodoș XE "Hodoș" , Alexandru Sadi Ionescu XE "Ionescu" , op. cit. (v. nota 319), p. 472. Ibidem, p. 287. „De la redacție”, În Gazeta de Transilvania, 1845, nr. 95, p. 377. „Erdélyi Híradó”, 1842, pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
progresăm, să ne cunoaștem așa cum suntem, cu scuzabile defecte și atribute valoroase. tot cu acest număr s-au declanșat conflicte între noi; sunt sigură că e doar din cauza autoexigențelor noastre, din cauza implicării excesive a unora. Oricum ar fi noi, colectivul redacțional al clasei a IX-a G, am reușit performanța apariției unui prim număr ApoGeul, de care suntem foarte mândri. Poate că avem destule defecte, dar știu că superfiociali tot n-am reușit să fim... Cât despre ce-o să urmeze în
Editorial. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1789]
-
Ironicul cu care par a fi scrise recenziile și cumva și aerul superior pe care îl au cei ce pun problema, ce debutează dilema, sunt cel mai caracteristic punct de atracție al întregului mod de scris ce reprezintă colectivul Dilemateca redacțional. Dilematicul, sau Dilematecul, nu știu exact, va fi cel care personifică grupul, după părerea mea destul de divizat. Acesta își ia rolul de a ține un discurs “cu de toate”,atingând sensibiloasele probleme artistice sau psihologice dar și critica de carte
Dilemateca. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
unui Dicționar moldovenesc-românesc, ale autorului, Vasile Stati, absolvent al facultății istorico filologice și doctor habilitat În științe istorice, specialist În probleme de etnolingvistică moldovenească, după cum el Însuși se prezintă pe coperta a IV a. Explicația pe care o aduce colegiul redacțional descumpănește, era acum diferită de cea dintre limba spaniolă vorbită În Spania și cea vorbită În alte țări hispanofone. . Dintre cuvintele prezente În acest text, numai moldovenesc, a oglindi, limbă, deschide, lume, formă, schimba sînt prezente În dicționarul citat, dar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
că la școlile din Republica Moldova, unde Învățaseră mai Înainte, nu toate abaterile constatate la Galați erau considerate greșeli. Autorul dicționarului menționat a știut să exploateze și această față a lucrurilor. Numai că oricine citește Cuvînt Înainte din Dicționar..., aparținînd colegiului redacțional, constată că textul este scris Într-o frumoasă limbă românească literară. Ba chiar și Expunere de motive, pusă sub Însemnul unui motto extras din Șerban Coresi (Fraților rumăni, cetiți și nu judecareți necetind Înainte), este scrisă În general cu respectarea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
demarăm o anchetă, ne gândeam să inaugurăm două noi rubrici, dar cursul evenimentelor, abilele manevre de culise ale unora ne-au retazat orice speranță. Știu că, neavând nici un angajat și tu însuți lucrând fără vreun angajament pecuniar, aproape întreaga activitate redacțională stă pe umerii tăi. În acest context, mai ai răgaz pentru propria creație? Am acceptat de la început să fac asta fără avantaje pecuniare. Aproape nimeni din jurul meu nu a crezut cu adevărat că lucrez de plăcere. Iar dacă totuși au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
spate și dacă lucrurile acestea vor ramâne moarte va fi foarte greu. Este chiar trist. 103 MAGDA GRIGORE: Femeia este o efervescență a existenței Conduceți, în calitate de redactor-șef, o importantă revistă de cultură. Cum ați reușit să vă impuneți concepția redacțională și care a fost reacția colegilor față de programul dumneavoastră? Conducerea unei publicații este o experiență pentru orice scriitor, o provocare. Această șansă face ca exigențele să crească. O revistă bună este, până la urmă, o sincronizare a unor destine literare și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ce țin de oameni, ca întotdeauna, și nu de idei. Chiar în acest timp revista pe care o conduc se confruntă cu o asemenea tristă situație. Acest lucru se poate întâmpla oriunde există un context asemănător. La nivelul unei echipe redacționale există de multe ori vicii de comunicare; unii nu s-au alfabetizat încă în domeniul sensibil al diversităților de opinii și/sau n-au cultul relațional; alții nu știu să abordeze un conflict și nici nu vor să învețe acest
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]