16,853 matches
-
3,14, din pagina 15 a revistei. Rubrica merită semnalată și savurată pe-ndelete, căci a ajuns la adevărate rafinamente în explorarea cu umor a lumii mai mult decît bizare în care trăim. Colecția de fapte diverse adunate aici de toți redactorii Dilemei se transformă tot mai mult într-o mică oglindă a vieții din România noastră cea de toate zilele. Să începem, în ton cu preocupările noastre, cu un număr mai vechi, A scrie, a citi, și cu un decupaj pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
publicitar: "sunînd la 89.89...puteți deveni proprietarul uneia din cele 10 mașini, ultimul tip..." Racord liniștitor: ce să mai umble oamenii să lucreze din greu, ca prin străinătăți, cînd "numai cu un singur apel telefonic la 89.89..."". Fiecare redactor al Dilemei colecționează un anume tip de "grozăvii" și Cronicarul, care citește săptămînal revista, nu mai trebuie să se uite la semnătură ca să recunoască "ocheada" și regretă că nu a putut cita din toți. * Două noutăți îmbucurătoare din ultimele două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
înaltă trădare. Brasillach, tînăr și promițător clasicist, a fost executat, în pofida unui apel adresat generalului de Gaulle, de către numeroși colegi ai săi care-l găseau vinovat de rasism și de idei șovine, dar nu-l voiau împușcat. Drieu de la Rochelle, redactor-șef la celebra NRF, s-a sinucis la vreme, scăpînd de coșmarul procesului public. Céline, marele romancier, a fost arestat și lipsit ani buni de dreptul de semnătură. La noi cuvîntul a apărut în același context imediat de după război, a
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
Cronicar Axioma de la Ploiești AXIOMA - revista lunară de literatură, științe, artă, religie ce apare la Ploiești de patru luni (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru, redactor șef adjunct - Stelian Oprea, redactor coordonator - Miron Oprea) e o publicație serioasă, dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
Cronicar Axioma de la Ploiești AXIOMA - revista lunară de literatură, științe, artă, religie ce apare la Ploiești de patru luni (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru, redactor șef adjunct - Stelian Oprea, redactor coordonator - Miron Oprea) e o publicație serioasă, dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt stilul vioi ploieștean nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
Cronicar Axioma de la Ploiești AXIOMA - revista lunară de literatură, științe, artă, religie ce apare la Ploiești de patru luni (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru, redactor șef adjunct - Stelian Oprea, redactor coordonator - Miron Oprea) e o publicație serioasă, dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt stilul vioi ploieștean nu intră în formula acestei reviste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
iese neatins. Vreau să spun neatins de bănuiala că ar fi urmărit altceva decât să arbitreze corect disputa. Atuul său este distanța, în sensul geografic, dar și metodologic al termenului. După cum se știe, Ion Simuț locuiește la Oradea, unde este redactor la revista Familia și conferențiar la Facultatea de Litere. De acolo, din vestul țării, neamestecat în veșnicele controverse ale scriitorilor din București, el vede totul mai dezinteresat și mai clar. Dar nu este vorba doar de o circumstanță administrativ-teritorială. Detașarea
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
soția abandonîndu-l imediat după absolvirea Medicinei la Cluj, pe care romancierul a subvenționat-o financiar. Apoi revine la București, colaborează la revistele literare importante ale vremii, mereu chinuit de lipsa banilor pînă și pentru chirie. În 1935, la recomandare, devine redactor la foaia economică Prezentul, a lui Virgil Madgearu și, peste un an, în 1936, plonjează direct la Universul, ca șef de cabinet al vestitului de tristă amintire director Stelian Popescu (i se spunea, în lumea presei, Stelian Popește). Într-un
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
cabinet, pe cei agreați. Firește că această slujbă îl obosește, accentuîndu-i depresiile psihice. Dar izbutește să fie cunoscut și apreciat de director și adjuncții săi. Așa se explică faptul, aparent ciudat, că, în 1938, Stelian Popescu îl numește pe Fîntîneru redactor-șef la a treia serie a Universului literar (mai trecuseră pe acolo, în același post, Camil Petrescu și Perpessicius). Va rămîne aici pînă în 1941 (cînd îi ia locul fiul patronului, Victor Popescu). Fîntîneru, cîtă vreme a deținut demnitatea de
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
-șef la a treia serie a Universului literar (mai trecuseră pe acolo, în același post, Camil Petrescu și Perpessicius). Va rămîne aici pînă în 1941 (cînd îi ia locul fiul patronului, Victor Popescu). Fîntîneru, cîtă vreme a deținut demnitatea de redactor-șef al revistei, a fost și cronicarul ei literar, scriind o cronică sagace, dreaptă, dar o vreme, cum i-a reproșat Șerban Cioculescu, prea aplecată spre teologal. Aici fiind, în 1940, publică studiul despre poezia lui Blaga (Poezia lui Lucian
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
a provocat lui Bacovia o reacție disproporționată, cu totul rară în cazul său, și l-a obsedat multă vreme, dovadă faptul că-și amintește de el, după aproape două decenii, într-un interviu. Întîmplarea a fost narată pe larg de redactorul publicației citate, I.M. Rașcu. Acesta subliniase și ortografiase peste tot gris cuvîntul gri, în poezia omonimă, întrucît e, zicea, "un galicism". În parodia ce s-a făcut poeziei de către adversarii revistei lui Rașcu, gris, termen cromatic (fr.
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
multă vreme de cititorii din România cu o minimă pregătire intelectuală, cu "studii" semnate de diverși începători, de fapt lungi filosofări fără finalitate. Ulterior, pentru a înviora Contemporanul și a-i recuceri pe cititori, Nicolae Breban l-a adus ca redactor-șef pe Cătălin Țîrlea, dar acesta n-a izbutit decât să despice monotonia publicației cu câteva note stridente, întrutotul regretabile. Ceea ce totuși se citește în Contemporanul este editorialul-eseu al lui Nicolae Breban însuși, publicat pe prima pagină, sub formă de
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
și Fane Spoitoru are treburile sale, nu numai dl Bivolaru, problemă la care dl Valeriu Stoica ar trebui să mediteze, pentru a nu-l nedreptăți pe recent-repatriatul Fane. * În timp ce ziarele autohtone vînează mistere de tip Ion Titișor/Spoitoru, sub ochii redactorilor și ai reporterilor lor a avut loc unul dintre cele mai scandaloase conflicte vizibile din ultima vreme - cel dintre transportatori, care au fost în stare să încerce punerea pe butuci a TIR-urilor românești din cauza unui conflict între diverși "neisprăviți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
Cronicar Pe verticală VIAȚA ROMÂNEASCĂ 3-4 (redactor de număr Liviu Ioan Stoiciu) ne face martori la o tulburătoare întîlnire postumă - ce dovedește iar că manuscrisele au soarta lor și că hazardul obiectiv nu e invenție. În decembrie 1999, în ultimele ei zile dinaintea operației fatale, Florența Albu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
părea un sacrilegiu din parte-mi; dar și uitarea lor într-un sertar, poate pierderea lor iremediabilă, după dispariția mea, iarăși ar fi de neiertat, Scrisorile luminînd o fire a firii lui Ștefan Bănulescu, și cunoscută, și necunoscută, întregind opera." Redactorul Florența Albu, conștientă de excepționala valoare literară a manuscriselor, a învins discreția ce o caracteriza pe colega noastră. Știa că frumusețea inoxidabilă în timp a acestor poeme de dragoste nu-i aparține doar ei, ci și literaturii române: Poate ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
fără margini." Ghilimelele le-am luat din ziar, așa că avem garanția că eleganta sintagmă a fost rostită de însuși dl. Nicolae Breban. Gura păcătosului adevăr grăiește. E destul a răsfoi colecția revistei din anii în care dl. N. Breban era redactor-șef spre a avea deplină confirmare. Faptul că dl. Manolescu n-a scris niciodată nimic de acest fel are prea puțină importanță pentru justițiarul domn Breban. Ca și faptul că, în primul număr de după 22 decembrie 1989 al României literare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
Comentatori din Italia au scris după meci un diagnostic echilibrat, care poate fi rezumat în formula: "cu puțin noroc noi, cu puțin ghinion ei", căci cam acesta a fost și jocul cu Italia. În meciul său personal cu căpitanul naționalei, redactorul-șef al ADEVĂRULUI i-a cerut lui Hagi să nu intre pe teren în meciul cu Italia. Fie pentru că nu a primit la vreme Adevărul în Belgia și n-a apucat să citească editorialul lui Cristian Tudor Popescu, fie pentru că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
ar fi trebuie ca, mai întîi, ziarul pe care îl conduce să-și scoată în stradă, măcar o dată, cititorii în proporții de masă, pentru a-și declara fericirea că au citit un editorial al dlui Popescu. Din păcate pentru el, redactorul-șef al ADEVĂRULUI îl tratează pe Hagi cu aceeași lejeră impresie că poate da cu el de pămînt, ca și cum ar scrie despre cutare politician sau despre personalitățile cu care vrea să se răfuiască, avînd aerul că face ordine.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
Cronicar Canon și violență O revistă în care găsești totdeauna texte interesante și bine scrise e MOZAICUL din Craiova, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Dolj, în colaborare cu Editura AIUS, și cu sprijinul Ministerului Culturii (director - Nicolae Marinescu, redactor-șef - Constantin M. Popa, secretar general - Ilarie Hinoveanu, redactori - Ion Buzera, Gabriel Coșoveanu, Sergiu Ioanicescu, Ion Militaru, Aurelian Zisu). Numărul 4-5, de 32 de pagini, are ca temă canonul, un subiect mult discutat în ultima vreme în mediile universitare și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
totdeauna texte interesante și bine scrise e MOZAICUL din Craiova, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Dolj, în colaborare cu Editura AIUS, și cu sprijinul Ministerului Culturii (director - Nicolae Marinescu, redactor-șef - Constantin M. Popa, secretar general - Ilarie Hinoveanu, redactori - Ion Buzera, Gabriel Coșoveanu, Sergiu Ioanicescu, Ion Militaru, Aurelian Zisu). Numărul 4-5, de 32 de pagini, are ca temă canonul, un subiect mult discutat în ultima vreme în mediile universitare și în presa culturală. Pe lîngă numeroase contribuții eseistice, Mozaicul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
datele respective la dispoziția cititorilor care nu-și pot procura cartea: "Scriitoarea s-a născut la 9 septembrie 1943 și a murit la 10 octombrie 1887, în urma unei pancreatite acute. Absolventă a Facultății de Filologie din București, în 1966, este redactor la Radiodifuziune și apoi la ziarul Munca; a fost redactor colaborator o vreme la revista Argeș, iar din numărul al cincilea, la recent înființata Românie literară, în 1968; numele ei se regăsește în paginile revistei până în septembrie 1987, cu câteva
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
cartea: "Scriitoarea s-a născut la 9 septembrie 1943 și a murit la 10 octombrie 1887, în urma unei pancreatite acute. Absolventă a Facultății de Filologie din București, în 1966, este redactor la Radiodifuziune și apoi la ziarul Munca; a fost redactor colaborator o vreme la revista Argeș, iar din numărul al cincilea, la recent înființata Românie literară, în 1968; numele ei se regăsește în paginile revistei până în septembrie 1987, cu câteva zile înainte de dispariția ei. Autoarea a debutat în beletristică în
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
Așa cum s-a văzut, nemulțumirile depunătorilor au fost exploatate politic de o manieră primejdioasă, fapt remarcat și de directorul ziarului ADEVĂRUL, în editorialul intitulat Flecăreală și scenarii tenebroase, după o întâlnire a premierului și a președintelui Constantinescu cu directorii și redactorii șefi din presa centrală: Starea de confuzie este accentuată de comportamentul iresponsabil al unor lideri politici, care în plină campanie electorală, încearcă să-și regleze conturi pe seama disperării populației." Mai scrie directorul Adevărului că președintele Constantinescu "sugera la amintita întâlnire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
iulie 1876 cu Revista contimporană, reapărînd la 1 iulie și la 1 august 1876, cu titlul Revista contimporană literară și sciințifică. Pe coperta celor două numere directorul B.P. Hasdeu nu mai este menționat: în locul comitetului de redacție, figurează 23 de redactori, între care: Aron Densusianu, Anghel Demetriescu, Ciru Economu, Gr. Gellianu, Petre Grădișteanu. În articolul Foi căzute, apărut în Convorbiri literare din 1 decembrie 1876, Iacob Negruzzi credea că redactorul Grădișteanu s-a retras în iunie 1875 de la Revista contimporană și
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
nu mai este menționat: în locul comitetului de redacție, figurează 23 de redactori, între care: Aron Densusianu, Anghel Demetriescu, Ciru Economu, Gr. Gellianu, Petre Grădișteanu. În articolul Foi căzute, apărut în Convorbiri literare din 1 decembrie 1876, Iacob Negruzzi credea că redactorul Grădișteanu s-a retras în iunie 1875 de la Revista contimporană și că, după cîteva numere ale Revistei literare și sciințifice directorul Hasdeu "se supără și plecă". În afara celor trei articole din 1875, G. sau Gr. Gellianu semnează în 1876: o
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]