7,010 matches
-
sărace), dar mai ales economice (mutarea tehnologiilor mai vechi în statele semi-periferice permite menținerea tehnologiilor de vârf în țările centrale, astfel ca productivitatea muncii să fie ridicată, permițând existența unor salarii ridicate și evitarea crizelor politice interne și a recesiunii). Redistribuirea bunăstării devine un mecanism secundar (cel principal fiind efortul individual în cadrul pieței libere) esențial, care generează incluziune socială și creșterea solidarității comunităților/societății ca și condiție esențială pentru promovarea dezvoltării sociale. În acest sens: redistribuirea funcționează ca mod de asigurare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politice interne și a recesiunii). Redistribuirea bunăstării devine un mecanism secundar (cel principal fiind efortul individual în cadrul pieței libere) esențial, care generează incluziune socială și creșterea solidarității comunităților/societății ca și condiție esențială pentru promovarea dezvoltării sociale. În acest sens: redistribuirea funcționează ca mod de asigurare a indivizilor în fața riscului, prevenind crizele sociale și instabilitatea politică. Astfel, asigurarea funcționării eficiente a sistemului de securitate socială constituie o condiție a ordinii sociale și a creșterii economice. Este motivul pentru care unii autori
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
însă doar un trend pozitiv. Din ce în ce mai mult se discută despre globalizarea sărăciei și globalizarea problemelor sociale, ca efecte ale globalizării economice, ale creșterii puterii corporațiilor transnaționale și ale orientării lor spre obținerea unor profituri maxime, și slăbirea mecanismelor instituționale de redistribuire, dezvoltate de statul-națiune clasic. O întrebare fundamentală apare în legătură cu necesitatea de a specifica nu doar trendurile globalizării, ci și când se va încheia procesul de globalizare, cum va arăta o lume complet globalizată, pentru că, cel puțin teoretic, la momentul respectiv
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economie și în sfera politică, drept manifestare a libertății. Teorii reflexive Teoriile reflexive accentuează faptul că transformările postcomuniste implică nu numai o reorganizare instituțională, o separare instituțională mai adâncă între economie și politică, prin dezvoltarea infrastructurilor pieței, a sistemului bancar, redistribuirea drepturilor proprietății și a responsabilităților manageriale asupra firmelor și, în ultimă instanță, reconfigurarea rolului statului în economie. Deși foarte important, studiul acestor procese ignoră, totuși, un fapt esențial: schimbarea de sistem înseamnă transformarea unei formațiuni istorice socialiste într-una capitalistă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
abilitatea lor de a instituționaliza eficient și convingător separația dintre economie și politică sunt și rămân complexe. Faptul că ei au o poziție economică precară și sunt în postura de a supraveghea, în numele statului, un proces atât de vast de redistribuire a proprietății alimentează suspiciuni de corupție și „capitalism politic”. Există o anumită probabilitate, aproape sistemică, ca anumiți membri ai elitelor politice să își folosească pozițiile în avantaj personal; în orice caz, dependența de veniturile generate de salariu, chiar pentru a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dinamism al populației. Problema care se pune este aceea a limitelor până la care poate merge această diferențiere și a modalităților în care se realizează. V. Pareto și L. Walras susțin că, într-o economie de piață liberă, intervenția statului în redistribuirea veniturilor este legitimă, cu condiția ca eficacitatea economică să nu fie pusă în pericol. Diminuarea inegalităților - condiție a dezvoltării economice și sociale Inegalitățile într-o economie de piață pot să constituie o motivație pentru indivizi în sensul implicării mai active
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
similare. În consecință, crearea egalității de acces nu presupune egalizarea circumstanțelor, a condițiilor inițiale de start, care rămân o problemă diferită. Noțiunea de start egal presupune egalizarea punctelor de plecare în competiția socială, ceea ce implică și un anume tip de redistribuire socială a mijloacelor economice. Egalitatea de acces este cu mult mai ușor de realizat decât egalitatea în punctul de pornire. O societate bazată pe principiul egalității oportunităților ar fi una în care distribuția indivizilor în ierarhia socială se realizează în conformitate cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei alte ordini internaționale (chiar a justiției internaționale, pentru unii autori), în sensul unei responsabilizări față de majoritatea „recentă” a statelor lumii, a unei mai mari influențe a acestora, a unei regândiri a legitimității internaționale, chiar în sensul unor elemente de redistribuire globală a puterii și a resurselor. Una dintre dimensiunile esențiale în caracterizarea oricărei teorii a relațiilor internaționale se referă, așa cum rezultă și din discutarea celorlalte teorii din volumul de față, la actorii considerați importanți în domeniul relațiilor internaționale. În această
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
oceane. 3. Balanța de putere reprezintă distribuția existentă de putere (statu-quo-ul) în sistem la un moment dat. Aceasta face ca respectivul concept al balanței de putere să se raporteze exclusiv la schimbarea ce are loc în sistemul internațional și la redistribuirea puterii. Or întotdeauna trebuie să ținem cont de configurația existentă de putere și de faptul că aceasta se modifică în mod constant. Astfel că unele configurații ale puterii favorizează unul dintre poli, altele favorizează celălalt pol, creând astfel în sistem
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
naționale la problemele transnaționale. Corporațiile transnaționale determină direcțiile generale ale economiei unui stat-națiune. Deficit social: vectorii globalizării fiind CTN<footnote Companii transnaționale. footnote> și ISD<footnote Investiții străine directe. footnote>, acestea stabilesc soarta țărilor și, mai ales, ocazionează dificultățile în redistribuirea veniturilor, insuficiența locurilor de muncă, asigură profit pentru corporații. Deficit demografic: se restrânge potențialul intelectual național și crește exportul de resursă umană, competențe etc. Deficitul de securitate: sărăcia, nesiguranța personală, migrația se transferă în amenințări pentru ordinea socială națională și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mai avantajoase pentru instituțiile financiare și corporațiile transnaționale, deoarece acestea valorifică experiența acumulată din practica globală, dar care cer adaptări la condițiile locale.<footnote Hill, C., Global Business, Irwin, McGraw-Hill, 1998. footnote> La nivelul firmelor, strategia sau politica investițională asigură redistribuirea între firmele participante a drepturilor de control asupra uneia sau mai multor firme. Modalitatea realizării acestui deziderat se poate concretiza prin achiziții, absorbție, fuziune etc., reprezentând „arme de control în concurența comercială și financiară globală”.<footnote Bari, I., op. cit. footnote
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
recunoscând presiunea posibilă a celui puternic, cu bani, asupra celei care are nevoie de ISD, de cele mai multe ori, într-o manieră stringentă pentru susținerea dezvoltării economice, de exemplu. Efectele ISD depășesc aportul la dezvoltarea economiilor naționale. Astfel, ISD asigură o redistribuire a capitalului la nivel global, cu influență pozitivă asupra PIB-ului global. Scara de acțiune a ISD favorizează maximizarea profitului investitorului. De asemenea, se realizează integrarea economiilor naționale într-un sistem economic (financiar) global care, conform teoriei sistemelor, ar trebuie
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
susțină servicii voluntare de ajutor pentru cei săraci, bătrâni, bolnavi și fără suport familial. Acesta se baza pe un control social de identificare a celor bogați, care posedau terenuri, dar și a celor săraci, care urmau să fie ajutați prin redistribuire financiară. Ideea a fost preluată mai târziu în secolul al XIX-lea, de Anglia și SUA, și a stat la baza unui sistem de protecție socială modern, e drept, la început cu accent mai pronunțat în domeniul sănătății. S-a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
un post din cadrul direcțiilor pentru dialog, familie și solidaritate socială județene și a municipiului București, înființat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 285/2004 privind aplicarea Planului național de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, asigurate prin redistribuire din numărul de posturi aprobat Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. (3) Agenția coordonează activitatea structurilor specifice pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați prevăzute la alin. (1). 4. La articolul I, punctul 16, articolul 23-9 va avea următorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
al președintelui. Art. 23-5 (1) Agenția se înființează cu data de 1 ianuarie 2005 și începe să funcționeze din data de 1 martie 2005 cu un număr total de 30 de posturi de funcționari publici și personal contractual, asigurat prin redistribuire din numărul de posturi aprobat Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. (2) Salarizarea personalului din aparatul central al Agenției se face în conformitate cu prevederile legale aplicabile personalului din organele de specialitate ale administrației publice centrale. (3) Agenția coordonează activitatea structurilor specifice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
al schimbării sociale Progresul tehnologic, alături de factorii demografici, sistemele de valori și ideologie constituie un factor capabil să antreneze sau să producă o schimbare socială (Neculau, 1996). Revoluția informațională, prin caracteristicile sale (fenomen colectiv, modificare structurală a organizării sociale și redistribuire a autorității, secvența temporală după care se desfășoară și având un pronunțat caracter de permanență), poate fi considerată un factor important al actualei schimbări sociale, antrenând efecte la toate nivelurile vieții umane și organizării sociale. Deși lucrarea de față nu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și de o ediție a romanului Viața la țară, prima carte a lui A., Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu (1979), este aparent un recurs la câștigurile exegezelor tradiționale. Bine informat, cu lecturi moderne „la zi”, criticul surprinde însă prin redistribuirea accentelor interpretative. Autorul Romanului Comăneștenilor nu mai e văzut doar ca prozator „social”, „ruralist”, ci mai ales ca analist al naturilor problematice, al ființelor complicate, devastate de ruptura dintre conștiință și comportament. Cercetată atent, detectivistic, legenda „impopularității” scriitorului, laitmotiv al
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
centru și de dreapta, atracția față de o formă sau alta de productivism se datora În mare măsură promisiunii de „rezolvare” tehnologică a luptei de clasă. Dacă, după cum pretindeau susținătorii săi, el putea spori considerabil cantitatea de muncă, atunci politica de redistribuire putea fi Înlocuită de o colaborare Între clase, În cadrul căreia puteau crește concomitent și profiturile, și salariile. În viziunea majorității celor de stânga, productivismul făgăduia Înlocuirea capitalistului cu inginerul sau cu specialistul ori funcționarul statului și propunea o singură soluție
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o minoritate neînsemnat) din cadrul națiunii. Ei culeg roadele imperialismului; națiunea în ansamblu îi suport) costul imens. În termenii pe care Hobson i-a împrumutat de la James Mill, imperialismul este ,,un vast sistem de relaxare în aer liber a claselor superioare”. Redistribuirea venitului ar determina o utilizare mai profitabil) a factorilor de producție. Dac), mai mult decât atât, activitatea imperialist) genereaz) toate r)zboaiele, si nu doar pe cele direct cauzate de competiția imperialist), atunci costurile întregului ,,sistem de r)zboi”, costurile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ri imperialiste îi submineaz) poziția de superioritate. Lenin a preluat masiv din opera lui Hobson, diferențiindu-se de acestă doar în dou) puncte esențiale. Hobson credea c) tendința c)tre imperialism ar putea fi împiedicat) prin politici guvernamentale create în vederea redistribuirii bog)ției (1902, pp. 88-90). Lenin era de p)rere c) actorii capitaliști care dețin controlul asupra guvernelor n-ar permite niciodat) astfel de politici. Imperialismul devenea, astfel, inevitabil, o politic) a statelor capitaliste ajunse în faza de monopol (1916
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sfârșitul primului război mondial și de afirmare de către țărani a doleanțelor lor, în multe state din răsăritul Europei au apărut partide țărănești, care s-au declarat și s-au manifestat în principal ca purtătoare de cuvânt a doleanțelor maselor rurale. Redistribuirea pământului a reprezentat în programele lor, între multe alte puncte, un țel important și imediat. Scopul final al acestor partide viza însă controlul statului de către țăranii proprietari, prin intermediul organizației lor politice 1. Partide agrare existaseră și înainte de primul război mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prezentate înzestrarea lor tehnică, sistemul de cultură practicat, soiurile de plante cultivate și rezultatele obținute, aceste articole urmărind, în mod deliberat, să scoată în relief funcția educativă a marii proprietăți 43. Paralel, în anii 1939-1940, în publicistica vremii argumentele contra redistribuirii pământului s-au înmulțit, prin intensificarea atacurilor împotriva reformei agrare din 1921. Acesteia i se aduceau, mai des decât în anii precedenți, două grele învinuiri: că împroprietărirea nu a putut asigura micului agricultor un trai omenesc și că, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
46. În plus, împotriva proiectului s-au ridicat marii proprietari din conducerea partidului, Nicu Penescu, Miti Gerota și alții, care au reușit să îl „înmormânteze“47. Astfel, deși unii dintre liderii partidului susținuseră și în anii anteriori necesitatea unei noi redistribuiri a pământului, abia în decembrie 1943 conducerea lui a luat în dezbatere un prim proiect de reformă agrară elaborat de unul dintre membrii lui, fără ca el să fie, însă, și acceptat. Problema agrară din România, nesoluționată în mod durabil prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu degetele mijlocii ale fiecărei mîini punctul situat la aproximativ cinci cm sub buric (acesta este punctul de intersecție al meridianului central și al meridianului rinichiului). Inspirați adînc și presați În continuare punctul În timp ce respirați normal. Acest lucru va determina redistribuirea rapidă a energiei Într-o manieră ce reduce temperatura corpului În timpul unui bufeu. Perierea Meridianului Triplu Cald. Deoarece meridianul triplu cald controlează temperatura corpului, precum și stresul și răspunsurile sistemului imunitar, calmarea acestuia folosind o metodă cum este perierea meridianului triplu
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
a efortului pentru realizarea unei plenitudini a vieții. Fie și În treacăt, observ că Între asertarea unei obligații de hărnicie și o descriere neconcludentă a limitelor de acumulare, constrângerea religioasă creează o tensiune vizibilă, care nu poate fi rezolvată prin redistribuirea bogăției comunitare (acceptată În comunități cultice ori sectare restrânse), nu Însă În Întregul unui stat modern. Credința religioasă ca formă de constrângere și proprietatea modernă ca formă de afirmare a unei etici individualiste sunt factori modelatori pentru crearea unei nivelări
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]