1,248 matches
-
reducția judicativului, iar nu de o teză oarecare, "raționalistă", "criticistă" etc. În plus, descrierea judicativului și reducția sa nu sunt în primul rând, în lucrare, construcții sau reconstrucții teoretice, pentru că amândouă au sensul unei de-constituiri tematice; așa încât, odată operată reducția și câștigat sensul de-constituirii dictaturii judicativului, aceasta din urmă este dezvăluită ca un fapt firesc pentru conștiința filosofică și, de asemenea, pentru conștiința publică. Faptul cu totul important pentru discurs ține de ordinea constituirilor fenomenale, de succesiunea instituirilor regulative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prinde o semnificație fenomenologică în "psihologia descriptivă" a lui Franz Brentano și în psihologia fenomenologică a lui Husserl și Merleau-Ponty. Neurmând îndeaproape, în acest discurs, linia modelului empirist sau logica "tare" a tehnicii fenomenologice, trebuie regândită această problemă în funcție de rezultatele reducției judicative a dictaturii judicativului formulate în lucrarea de față. Primul răspuns este acela că judecata oferă o imagine. Prin urmare, nu un concept, deși este alcătuită din termeni cu o poziție logică și judicativă conceptuală, nici o valoare, deși are în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Husserl, judecata nu este altceva decât un construct intențional bazat pe intuiția empirică, pe cea categorială și pe cea eidetică, luate împreună într-o unitate; ea dă seamă de o "stare de lucruri". În ambele situații este vorba despre o reducție la imagine (aceasta din urmă, ca tip de "fenomenalitate mentală"). Dar cea mai clară poziție din orizontul filosofiei contemporane, în această privință, o găsim în afara fenomenologiei (înțeleasă strict metodologic), anume la Wittgenstein. Acesta susține, așa cum s-a arătat, de altfel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituant potrivit (care corespunde) logos-ului ca atare, dar atâta vreme cât acesta este încă "descoperit" (observat etc.) dinspre judicativ; totuși, nu dinspre judicativul constitutiv, ci dinspre acela regulativ, ale cărui discipline semantica și metafizica post-ontologică trebuie ele însele prinse într-o reducție pentru a deveni cu putință o veritabilă de-constituire a dictaturii judicativului și, în continuare, o cale către concept, ale cărei coordonate nu pot fi acum nici măcar prejudecate. Lucrul, de aici încolo, adică dincolo de limitele reducției judicative a dictaturii judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însele prinse într-o reducție pentru a deveni cu putință o veritabilă de-constituire a dictaturii judicativului și, în continuare, o cale către concept, ale cărei coordonate nu pot fi acum nici măcar prejudecate. Lucrul, de aici încolo, adică dincolo de limitele reducției judicative a dictaturii judicativului, trebuie să se constituie după alte reguli decât cele puse în evidență până acum. Fi-ul trebuie lăsat să se spună (arate) pe sine așa cum se întâmplă cu fiecare "lucru" în sensul judicativului și să-și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativ), indicând și anumite sensuri ale "non-judicativului". Judecata este unitatea formală a cunoașterii și, în genere, a oricărei constituiri fenomenale: aceasta este concluzia principală a demersului din prima parte a lucrării. În cea de-a doua parte, este operată o reducție fenomenologică asupra domeniului judecății, mai bine zis, asupra "judicativului constitutiv" (sau "dictaturii judicativului"), cu scopul de a scoate la iveală nu doar caracteristicile acestuia, ci și limitele sale, ușor de recunoscut, de altfel, și unele și altele, în filosofiile mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
zis, asupra "judicativului constitutiv" (sau "dictaturii judicativului"), cu scopul de a scoate la iveală nu doar caracteristicile acestuia, ci și limitele sale, ușor de recunoscut, de altfel, și unele și altele, în filosofiile mai vechi sau mai noi. Prin operarea reducției, faptul cel mai important care iese la iveală ține de relația dintre judecată și timp. Potrivit punctului de vedere susținut în lucrare, timpul este elementul originar al judicativului. Prin operarea reducției asupra judicativului, sunt indicate și câteva sensuri practice ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în filosofiile mai vechi sau mai noi. Prin operarea reducției, faptul cel mai important care iese la iveală ține de relația dintre judecată și timp. Potrivit punctului de vedere susținut în lucrare, timpul este elementul originar al judicativului. Prin operarea reducției asupra judicativului, sunt indicate și câteva sensuri practice ale acestuia. Este vorba despre măsura în care judecata, ca formă logică, reglează constituirea oricărui gând, oricărei rostirii și oricărei făptuirii omenești. În ultima parte a lucrării este schițată problematica unui domeniu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestuia ar putea deschide o cale către problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se deschide către o nouă etapă de cercetare a problemei judecății. Cuvinte cheie: judicativ constitutiv (dictatură a judicativului), judicativ regulativ, judecată, timp, formalizare a logos-ului, reducție. În aceeași serie au apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Aristotel, în Politica și în alte lucrări ale sale. 197 Cele două aspecte, formal și alethic, sunt ale judecății, așa cum am arătat într-un capitol anterior. Dar ele pot fi socotite și aspecte ale dictaturii judicativului, așa cum va arăta tocmai reducția judicativă, acum în desfășurare. 198 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung); 4.063, p. 39. 199 Iată două fragmente semnificative pentru punctul de vedere al lui Heidegger: Acțiunea fundamentală a intelectului este, conform lui Kant, 'eu leg'."; În lumina celor expuse
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se plasează în zona încercărilor de tematizare ontologică a lui "este", care, odată schițată, face posibilă tematizarea copulativă; așadar, este vorba, aici, despre o preeminență a tematizării ontologice. 206 O poziție opusă celei formulate aici, dar deosebit de semnificativă într-o reducție fenomenologică, în Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, Troisième partie, III: "La liberté". 207 Aristotel, Etica nicomahică, Cartea a II-a, V, 4; 1105 b; p. 38. 208 Cf. Thomas Nagel, What is it like to be a bat?, Ed. cit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu ușurință să se regăsească, probabil pentru că, în epoci revolute, a mai trăit acolo, întrupat în alt corp. E ca o coborâre vertiginoasă în tine, către originile obscure. Starea pe care o traversam aici, sus, îndreptățea, prin urmare, posibilitatea reîncarnării Reducție biologică E necesar să-mi reduc nevoile trecătoare: mâncat, dormit, vorbit. Trebuie să caut să mă limitez la esențial. Acum, aici, izbutesc să mă bucur de mine. Mă simt fericit. Herodot În concepția religioasă a geților există o fundamentală inovație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, cu sediul în municipiului București, cu următorul obiect de activitate: - editarea de lucrări din domeniul muzicii, partituri din toate genurile, cele cu texte în limba română comportînd și eventuale traduceri, precum și orchestrații, transcripții, reducții, prelucrații, stime, manuale școlare de profil muzical, material didactic muzical pentru toate specialitățile și pentru toate gradele de învătămînt; - editarea de lucrări de muzicologie, originale și traduceri, din domeniile istoriografiei muzicale, etnomuzicologiei, bizantinologiei, lexicografiei, esteticii, criticii muzicale, educației muzicale și
HOTĂRÂRE nr. 571 din 18 mai 1990 privind trecerea Editurii Muzicale din componenta Centralei Editoriale, în sistemul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121070_a_122399]
-
zicând, la Îndemână - pentru a exprima ideea de totalitate coerentă. Într-o cultură, ca aceea medievală, În care aspirația spre concretețe - vizuală, tactilă, olfactivă - reprezenta o necesitate constantă a gândirii, trupul omenesc era, aparent, unica modalitate de a Înțelege, prin reducție la un reper vizibil și accesibil, cea mai Însemnată și, totodată, deconcertantă proprietate a Universului, În felul În care era acesta imaginat atunci: diversitatea În unitate. O dovadă - Între multe altele - cât se poate de elocventă În acest sens o
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
crește. Rezistența periferică crescută, neadaptată la debitul cardiac este elementul hemodinamic esențial în patogeneza HTA din IRC avansată [Covic et al., 1997]. Mecanisme fiziopatologice 1) Retenția hidrosalină Retenția hidrosalină reprezintă mecanismul cel mai important în patogenia HTA. în IRC, din cauza reducției nefronice, există o diminuare a funcțiilor excretoare ale rinichilor și deci o incapacitate a acestora de a crește excreția apei și a sodiului, ca răspuns la încărcarea sodată, hidrică ori la creșterea TA. De aceea, o dietă prea bogată în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
epistulas scriptas, pe când în cazul perfectului compus romanic auxiliarul avea este cu totul lipsit de abilitatea de a atribui rol tematic, această proprietate căzând sub incidența verbului lexical; - pierdere de trăsături (morfo)sintactice (engl. syntactic attrition): pierderea trăsăturii [+prezent], decategorializare; - reducție (morfo)fonologică (v. (96); (95) vs (94)) și dobândirea statutului de clitic (cuvânt dependent sintacticși morfofonologic); - generare / deplasare într-o poziție mai înaltă: INSERARE în centrul MOOD0. Cu alte cuvinte, două procese s-au împletit în gramaticalizarea verbului a avea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lua în ordinea extragerii și filetele se vor unge cu un strat subțire de vaselină (de preferat grafitată). Același control se va efectua și la tuburile carotiere. În mod special se va controla grosimea peretelui tubului în zona filetelor, la reducție și coroană sau freză. În aceste zone uzura tubului este foarte mare din cauza frecării acestuia de peretele forajului. Introducerea unui tub uzat la filete va duce în mod sigur la ruperea lui în foraj, din cauza solicitărilor mari provocate de apăsarea
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de lucru (garnitură de foraj, tuburi carotiere, coroane sau freze) în funcție de prevederile proiectului. În anexele 3 - 4 sunt date corelările dintre prăjini - tuburi și coroană - freze. Începerea forajului se va face cu un tub carotier scurt. Lungimea acestuia, montat cu reducție și freză, nu va depăși înălțimea de la teren până la mandrina inferioară cu universalul ridicat. Se va monta tubul la prăjina de antrenare și se vor strânge egal și centra bacurile mandrinei. Două răngi vor fi ținute în cruce în plan
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și o turație a garniturii care să nu producă trepidații ale garniturii sau în mecanismele de rotire ale universalului. Adâncimea unui marș nu va depăși lungimea tubului carotier pentru ca lungimea carotelor să nu depășească lungimea tubului, provocând înțepenirea acestora în reducția tubului. La extragere garnitura se va menține în furcă și se va deșuruba cu cleștele cordon sau cu lanț de mărime egală cu prăjina de foraj. După deșurubarea prăjinii de antrenare cu bacurile mandrinei libere, aceasta se va ridica 10
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
inferioară a instalației de foraj cu universalul în poziția superioară. La începutul forajului se va monta o freză nouă armată cu vidia de Ø 63 mm. Tronsonul de tub cu freza se va monta la prăjina de antrenare prin intermediul unei reducții. Se va începe forajul cu un debit mare de apă. Când s-a forat lungimea tronsonului, se deșurubează reducția, se înfiletează un nou tronson de tub și reducția la prăjina de antrenare. Astfel, pe măsura avansării se adaugă tubul până când
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
armată cu vidia de Ø 63 mm. Tronsonul de tub cu freza se va monta la prăjina de antrenare prin intermediul unei reducții. Se va începe forajul cu un debit mare de apă. Când s-a forat lungimea tronsonului, se deșurubează reducția, se înfiletează un nou tronson de tub și reducția la prăjina de antrenare. Astfel, pe măsura avansării se adaugă tubul până când se ajunge cu forajul la cota proiectată. Apăsarea pe talpă și viteza de rotire vor fi minime și se
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
tub cu freza se va monta la prăjina de antrenare prin intermediul unei reducții. Se va începe forajul cu un debit mare de apă. Când s-a forat lungimea tronsonului, se deșurubează reducția, se înfiletează un nou tronson de tub și reducția la prăjina de antrenare. Astfel, pe măsura avansării se adaugă tubul până când se ajunge cu forajul la cota proiectată. Apăsarea pe talpă și viteza de rotire vor fi minime și se vor face mereu manevre cu rotire, în sus și
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
atenție pentru a se cunoaște restul rămas în puț. Pentru reînșurubare se va introduce în puț garnitura cu multă atenție și fără șocuri, pentru a nu provoca ruperi din peretele găurii. Piesa care trebuie înșurubată și anume: tubul după freză, reducția după tub, prăjina după reducție, niplul după prăjină sau prăjina după nipluri. Odată ajuns la adâncimea accidentului manevra se va face cu mâna pentru a se simți ce se întâmplă în puț și dacă piesa a fost prinsă. Dacă operațiunea
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
restul rămas în puț. Pentru reînșurubare se va introduce în puț garnitura cu multă atenție și fără șocuri, pentru a nu provoca ruperi din peretele găurii. Piesa care trebuie înșurubată și anume: tubul după freză, reducția după tub, prăjina după reducție, niplul după prăjină sau prăjina după nipluri. Odată ajuns la adâncimea accidentului manevra se va face cu mâna pentru a se simți ce se întâmplă în puț și dacă piesa a fost prinsă. Dacă operațiunea reușește se va continua forajul
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de la puț. Dacă peretele puțului s-a menținut și nu sunt dărâmături peste restul de la puț, se vor introduce următoarele scule: pentru freză sau coroană tută de dimensiunea frezei sau dorn scurt; pentru tub carotier, dorn de dimensiunea tubului; pentru reducție, dorn de dimensiunea filetului de reducție; pentru prăjină, tută de dimensiunea prăjinii; pentru nipluri, dorn sau tută de dimensiunea niplului. În cazul în care se constată că restul din puț este lipit de perete, se va introduce dorn sau tută
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]