967 matches
-
gaguri a cimpanzeului Jocko. Ceea ce pare de necrezut se întâmplă : ca în atâtea alte istorii ale prozei grafice, geniul rău este învins de ingeniozitatea inocenței. Cu ajutorul tatălui său și al marinei americane, Jo și Zette înfrâng această forță redu tabilă. Reduta secretă a profesorului este aruncată în aer. Odată cu ea, dispare și visul de dominație mondială al științei întunecate și demonice. Al doilea segment al ciclului este dedicat văzduhului și puterii aviației de a trece peste obstacolele pe care le ridică
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
era în curs de a face o nouă descoperire vitală pentru umanitatea neștiutoare. În acest decor ce semănă cu decorul atâtor zile de dinaintea sa, o pagină de ziar ieșea în evidență la fel cum, pe un câmp de bătălie, o redută inexpugnabilă atrage atenția automat luptătorilor. Din ziarul primit la Moulinsart, veștile îngrijorătoare pentru Tintin soseau cu frecvența unui tir de mitralieră. Din ce în ce mai concentrat, Tintin examina ziarul, având acel aer premonitoriu pe care doar Milou îl putea simți. „News flash - știri
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sora lui Gil Robles, auzi; fiindcă e bună de nu se mai poate. Eu, În locul dumitale, n-aș lăsa să-mi scape ocazia. Bea are deja logodnic. Un sublocotenent care face serviciul militar. Fermín suspină, iritat. — Ah, armata, racilă și redută tribală a corporatismului maimuțăresc. E și mai bine, fiindcă, astfel, dumneata Îi poți pune coarne fără remușcări. — Delirezi, Fermín. Bea o să se mărite cînd sublocotenentul va termina serviciul. Fermín Îmi zîmbi, pișicher. — Păi, să vedeți cum stă treaba: mie Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
marinar, profesor, te visai pe un catarg de corabie, în livada împăratului păzind merele coapte, deasupra unui soclu în mijlocul celui mai impunător mausoleu. Pentru visele acestea ar trebui să te trezești, Petre, ești tânăr, în inimă ți-a crescut o redută, ce mai aștepți?! Vise, doctore, vise... Bine, fie cum spui. Să trecem, imaginarul este o iapă stearpă și apoi se vede că te-a înțărcat Dumnezeu de iluzii mai devreme de luna a noua. Copile, hai să decojim memorii, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fiecare seară își rostea incertitudinea: Tatăl nostru... De ce al nostru și nu al lor? Pentru a-l putea revendica când ni se face de oameni singuri cu titlu de proprietate? Tatăl nostru, om de zăpadă, ne ascundem după tine ca după o redută, rupem bulgări, aruncăm cu bucăți de sfințenie în cei care nu au după cine să se adăpostească. Cine se crede drept să ridice piatra? Cine se crede stăpân peste înțelenire să lovească cu ea? Petru, în fiecare seară, repeta îndoiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-i organizeze. Din pățania de la Samarkand, a Învățat că ar fi iluzoriu să vrea să cucerească un mare oraș, confruntarea cu selgiucizii ar fi imediată, și, În mod inevitabil, s-ar Întoarce În avantajul imperiului. Îi trebuie, așadar, altceva, o redută muntoasă, inaccesibilă, de necucerit, un sanctuar de unde să-și extindă acțiunile În toate direcțiile. În clipa În care stindardele capturate În Transoxiana sunt desfășurate pe străzile din Isfahan, Hasan se află În Împrejurimile Alamutului. Acest loc a reprezentat pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
văd bine; numai vremuri grele, cu tumult. Mi-e tare dor... de liniștea din mine! Mă rătăcesc și pe cărări bătute, nu mai am nicio încredere. Pe ele au crescut numai cucute, pe-aleile vieții, iedere, și sunt înconjurată de redute... Sunt întrebări și drumuri rătăcite, le vând engross, la preț de piață. Doar gândurilor mele adâncite, de le-aș găsi rostul în viață, ar fi ca niște visuri împlinite. Tablou de toamnă cu final în doi Vine un vânt, în
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
din cer, Doamne, îngerul păzitor, să îmi pună tristețile pe fugă, și-n locul lor, o aripă de veșnic călător. Să-mi caut liniștea cândva pierdută și s-o găsesc prin sferele cele înalte. Luptând, s-o cuceresc ca o redută, să o pun lângă virtuțile celelalte. Credința se cucerește prin rugă și semnul crucii pe care-l ridicăm spre cer. Sunt și ispite ce vor să o distrugă; toate acestea, prin post și rugăciune pier. Îți mulțumesc, Doamne, mă simt
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
și să nu avem posibilitate de a ieși. Iar dacă de acum înainte nu mai avem alte opțiuni, trebuie să rezistăm aici. Și ce anume trebuie să facem? întrebă Marcela curioasă. Trebuie să facem din școala asta o fortăreață. O redută în care să putem rezista presiunilor din exterior și în care să trăim ca un tot unitar. Și mâncare? Apă? întrebă Sergiu. Mâncarea, din câte mi-am dat seama din planurile depozitelor, nu va fi o problemă. Depozitul este imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
zilele trecute Într-un ziar, fotografii cu ghetouri din Italia, Spania, Franța, identice. cu ghetourile noastre: aceleași gunoaie, aceleași șandramale din rulote și carcase de mașini părăsite, aceeași plozi, și... mulți conaționali. Un singur lucru le deosebea: șandramalele păreau o redută cucerită: pe fiecare, era Înfipt steagul Uniunii Europene, mic, dar tare zglobiu. M-a Încercat un sincer sentiment de patriotism. -Cine naiba ești? -N-am casă, și cineva din ghetou mi-a spus că aici ar fi un ,,apartament,, pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sa) trecând călare pe Podul Pescăriei.De aici voievodul a tras cu arcul în vânt și săgeata a căzut lângă Lacul Prodana.După lupta de la Podul Inalt,aici a fost ctitorită o Cetate de Pământ cu fortificații de lemn,o redută în calea otomanilor. Pentru scurt timp sabia sa lungă de 1,25 metri a revenit în țara,de la Istanbul. De nenumărate ori târgul Bârlad și unele așezări din Moldova au fost trecute prin foc și sabie în urma năvălirilor barbare ale
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de broască-spion, până la miezul zilei apele cisternei sunt curate, regina gâștelor sălbatice moffitti îți dăruiește drept mulțumire o pereche de ciorapi din puf de gâscă sălbatică, stolul se înalță în v, tu te ocupi să termini de rezolvat problema acestei redute a oștirilor dușmanilor tăi, găurești pânza freatică alimentatoare a cisternei cu o săgeată de bronz, apoi lărgești gaura cu mâna ta dreaptă, puternică și îndemânatică, toată apa se scurge pe zid și pe munte în jos, asta să nu cumva
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pare să-mi cotropească pe deplin și definitiv sufletul, ceva se întâmplă! Cum de se poate? Cum de mai este posibil?! mă întreb nedumerit, de vreme ce mă cufundasem atât de adânc în neființă? Se întâmplă ceva, o repet, cu această ultimă redută în calea pieirii civilizației, aflată în inimile noastre, iar eu simt, în sfârșit, poate pentru prima oară... simt că în această seară istorică a universului, destinul implacabil va face o excepție în ceea ce mă privește, nu știu cum și de ce, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
lor rege Marcilius a izbutit în cele din urmă să pună puțină rânduială în fuga lor. El a strâns trupele rămase formând un batalion și s-a retras într-o oarecare ordine spre tabăra sa care era bine întărită prin redute și printr-un șanț larg. Către această tabără grăbeau fugarii și încetul cu încetul tot ce mai rămăsese din armata maură s-a strâns acolo. Împăratul și-ar fi zdrobit poate cu desăvârșire inamicul în noaptea aceea, dar socotind că
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
și intreprinzător. Medor nu era decât un copilandru cu obrajii albi și fragezi ca de floare, cu părul auriu și niște ochi negri scânteietori, frumos și plin de grație ca nici un alt sarazin. Cei doi prieteni stăteau de pază la redută. Se scursese jumătate din noapte și ei priveau cu jale spre câmpul de luptă. Medor, cu lacrimi în ochi, vorbea de bunul prinț Darninel și nu-și mai afla liniște la gândul că trupul lui avea să putrezească pe câmp
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
putea trage concluzia, că, până și excesul, poate ucide. După cum, bine știu, este posibil să n-am dreptate. Totuși, cred că pot slobozi, din arcul prevenției, o astfel de săgeată ipotetică. OMUL EPOCII Omul epocii ataca tare;în fața lui cădeau redută după redută. Căci, așaîși denumea, el, concurenții. Din urmă, curgeau banii, cum curge o apă fără sfârșit. Elîi aduna. Îi introducea în bănci. Cât n-a avut banca sa proprie. Dar, după restaurantul mare din oraș, după cabanele de la Pripor
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
concluzia, că, până și excesul, poate ucide. După cum, bine știu, este posibil să n-am dreptate. Totuși, cred că pot slobozi, din arcul prevenției, o astfel de săgeată ipotetică. OMUL EPOCII Omul epocii ataca tare;în fața lui cădeau redută după redută. Căci, așaîși denumea, el, concurenții. Din urmă, curgeau banii, cum curge o apă fără sfârșit. Elîi aduna. Îi introducea în bănci. Cât n-a avut banca sa proprie. Dar, după restaurantul mare din oraș, după cabanele de la Pripor, după societatea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cei care mă susțineau. Ciobanu Simona-Sorina, clasa a VIII-a Școala Gimnazială Prisăcani - Iași profesor coordonator Adina Brânzea Speranțe spulberate Ziua s-a retras după Dealul Cătunului, târându-și ultimele dâre de lumină. Mohorâtă și aspră, toamna biciuia cele câteva redute verzi cu care pădurea înfrunta inevitabilul. Sfârșitul lunii octombrie era mai friguros ca de obicei. Pitit la poalele dealului, satul parcă ar fi vrut să se ascundă de natura dezlănțuită. Vântul și ploaia măruntă aruncau asupra micii comunități un aer
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
unui colț de stea, într-un balans cam... inegal, Stau față-n față, viața mea Cu ne-mplintu-i ideal. într-un pariu fără de minte Și-o miză ce-i din start pierdută, Destinul râde într-un dinte Pe o ruină de redută. Sub maluri ce se prăbușesc, Ca în păgâne ritualuri, Se sparg și iarăși se izbesc De stânca vieții, alte valuri. Ferești deschise către cer Sau nesfârșitele abisuri, Lumini, ascunse-ntr-un ungher, Au obosit în dor de piscuri. Te naști
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cuvinte Ai putea scrie așa chiar romane De-a dreptul voluminoase Și totuși profunde Și tot atât de românești Pe cât de joyciene ori faulkneriene cu putință Sunt ale noastre și trebuie Să le citim dacă vrem Să mai vedem un asalt al Redutei Tot la baionetă căci Iată un caporal Sau sergent De generali nu mai poate fi Vorba A strigat adunarea dând Cum se cuvine bază Tocmai pe nevastă-sa deoarece Precum aiurea așa și la noi Femeile sunt luptătoare Se zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Îi șoptea Eleonora, gata să-și dea parcă sufletul, lasă imnul, l-om cânta mai târziu, știu toate cuvintele... Steagul, Înfige steagul, Îl Îndemna Eleonora, până În Marea Marmara, până În Baszforró... Atunci, Macavei Înfipse lancea tricolorului În inima de omidă a redutei. Eleonora se zvârcoli o vreme, apoi doar zvâcni de câteva ori din tot trupul, apoi se liniști... Începu să cânte Încetișor: Trei culori cunosc pe lume... În colțul ochilor avea lacrimi pe care Macavei nu le putea Înțelege. Își scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
țesea pânza pe tavan. Tot mai multe cazuri de febră, spunea Virgil Jones. Cu siguranță, vor mai fi și altele. Mă tem că acum K este vulnerabil. Călcâiul lui Ahile este expus. Iată o lecție despre fragilitatea celor mai bune redute. Și ia aminte, calea aleasă de K a fost o redută foarte bună. Cei de aici au practicat viața dusă cu ochii-n pământ atât de mult timp, încât le-a devenit o a doua natură. De aici și tulburătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Virgil Jones. Cu siguranță, vor mai fi și altele. Mă tem că acum K este vulnerabil. Călcâiul lui Ahile este expus. Iată o lecție despre fragilitatea celor mai bune redute. Și ia aminte, calea aleasă de K a fost o redută foarte bună. Cei de aici au practicat viața dusă cu ochii-n pământ atât de mult timp, încât le-a devenit o a doua natură. De aici și tulburătoarea iluzie a realității, căreia i-ai căzut pradă, și acea aparență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
În trunchiul artei, aportul generațiilor se cristalizează precum inelele din miezul arborilor. Unii artiști strălucesc, alții luminează. Criticul valoros îi arată la timp debutantului că îi crește ceva suspect pe creier. Artistul se retrage în sine însuși ca într-o redută. Arta modernă - o baie de aluzii. I - a fost dat marii poezii să nu încapă în cuvinte. Vinul bun se zbate în artist ca o viperă opărită de soare. Dumnezeu a făcut în șase zile o lume pe care, de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
A rupe condeiul unui scriitor e ca și cum ai ucide o căprioară când bea apă. Disprețul artei este combustibilul frigului. În artă contează drapelul, nu solda. Poezia - o împărtășanie a orelor de taină. Arta încearcă o îmblânzire a abisurilor din noi. Reduta din fața oricărui creator este durata. Un aforism poate fi un grăunte de uraniu spiritual. Inefabilul stabilește caratele artei autentice. Arta contemporană încearcă uneori să asorteze mămăliga cu șampania. În artă și prieteniile sunt tensionate concurențial. Când citesc o capodoperă simt
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]