1,230 matches
-
cei implicați în activitatea de evaluare primară a cazurilor face ca acest demers să fie uneori viciat de subiectivitatea practicianului care intră în contact cu cazul și care nu are posibilitatea de a se raporta la ceva cu valoare de referențial. Astfel, fie anumite cazuri pentru care nu neapărat ar trebui instituită măsura de plasament într-o instituție de tip rezidențial ajung totuși în sistem, fie altele, care nu sunt investite cu importanța reală, ajung la finalități regretabile. În acest context
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
titlul cu care acestea au apărut în volum, dată fiind structura complexă a unor texte care înglobează mai multe tipuri clasificate de Aanti Aarne și Stith Thompson. Trăsătura fundamentală a creațiilor populare cu subiect inițiatic este dată de „răsturnarea funcției referențiale a limbajului”. Folosirea cuvintelor cu funcție de reprezentare se subsumează trăirii în contingent, durata limitată afectând și enunțurile emise de om prin opțiunile reduse de comunicare, timpul destinat comunicării, volatilitatea exprimării, lipsa de semnificație profundă a mesajului, volatilitatea memorării conversației. Putem
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ani și abia într-un astfel de final s-a făcut să avem volumul de deschidere al Bibliografiei, inclus, firește, în continuarea corpusului de Opere, ca al XVII-lea volum, acoperind perioada cuprinsă între 1866-1938 și însumând 15.802 poziții referențiale, critice dar și dintr-o cronică a manifestărilor dedicate lui Eminescu în țară și în străinătate, precum și un bogat inventar iconografic. Luând în considerare acest ritm de lucru, e cu îndreptățire să ne imaginăm că, până la încheierea celorlalte două sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Dar calitatea polimorfismului eminescian nu se poate dispensa de poliformismul interpretărilor critice ale acestuia, o atenție aparte acordând, în acest sens, intervențiilor autorilor din "ultimul val al eminescologiei", după cum îi numește pe aceia care s-au exprimat recent în studii referențiale. Conceptul de polimorfism, frecvent în domenii de cercetare ca biologia, chimia etc., îl află Cornel Munteanu aplicabil și în domeniul teoriei literare, "desemnând", spune domnia sa, "un text care poate lua mai multe înfățișări sau, mai precis, același text de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe la Paul Zarifopol, ajungând la Marian Popa (Comicologia românească), Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Claudiu T. Arieșan (cu anume insistență), Edgar Papu, Radu Enescu, Ștefan Cazimir ș.a., făcând trimiteri speciale la Val Panaitescu și Adrian Marino. E un capitol dens, fixat pe coordonate referențiale esențiale, extrem de util pentru ceea ce urmează, anume analiza registrelor comicului în opera eminesciană. Din capul locului se face precizarea că "dintre toate modurile comicului, satiric, parodic, grotesc, ironic și umoristic, cel dintâi este și cel mai bine reprezentat în poezia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
reprezentând în fapt "un țipăt de suferință îndelungată, de disperare bătrână, devastatoare, în fine, un blestem romantic în tonuri apocaliptice". Volumul cuprinde, pe lângă textul propriu-zis al poemei, cu variantele sale, preluate după ediția Perpessicius, un studiu aferent acestuia, apoi texte referențiale de interpretare critică datorate unor D. Murărașu, G. Călinescu, I. Rotaru, D. Vatamaniuc, Gh. Bulgăr, C. Popovici, H. Corbu, A.O. Nedelcea, V. Crăciun, Gh. Florea și Mihai Cimpoi. Sunt preluate traducerile Doinei în limbile albaneză (Perikli Jorgoni și Kopi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
motivele specializării mele în geomorfologie-pedologie, a fost cu siguranță legat de prezența și prestația unor oameni absolut minunați, cu adevărat profesioniști în domeniu. Și desigur mă gândesc aici la „triunghiularul abordării sistemice” în materie de geografie fizică, montat pe nume referențiale ale geografiei ca știință, ca de pildă Băcăoanu-Barbu Ungureanu. Cu domnul profesor Băcăoanu ne-am întâlnit prima dată în anul II, la vremea aceea făceam împreună și cursul de geomorfologie, în egală măsură și lucrările practice aferente acestuia. Era un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
problemei „mâinilor murdare”). Desigur, n-aș fi putut ajunge la acest concept dacă, studiind viața publică românească, nu m-aș fi trezit în fața unui obstacol adeseori întâlnit: pe de-o parte, conceptele teoriilor occidentale, ca și teoriile însele, au un referențial slab în realitatea românească; pe de altă parte, realitatea românească este slab sau artificial conceptualizată. Previn de la început pe cititoare și cititori că, deși conceptul le sună dulce-alinător, ca și cel blagian al spațiului mioritic, el are altă încărcătură, deloc
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
București și am ținut o predică despre jumătate de veac de totalitarism. Ei bine, dar ce ați făcut de opt ani de când nu vă mai amenință nimeni că vă ia proprietatea? Am schimbat vorba pe una despre teorii purificate de referențial și am ținut-o tot așa până când am răsuflat ușurată. Reintrasem în România de vitrină. Bulevardul Lascăr Catargiu, flancat la intrare de imaginea Palatului Victoria, zâmbea în apus ca o promisiune. Atunci i-am înțeles pe guvernanți. Și pentru mine
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sau ai unei atitudini exprimate de locutorul virtual în legătură cu o stare sau un eveniment făcând parte din contextul comunicării. Actualizarea interjecțiilor-tip într-un discurs concret le conferă acestora o valoare echivalentă unui mesaj condensat, traductibil printr-un enunț fixat referențial în situația de comunicare" (GALR II: 733−734). 37 Vezi prezentul prospectiv în GALR I: 412. 38 Vezi, de exemplu, s.v. TDRG: "türk. hayde,-di, -da; in allen Nachbar-u. Balkansprachen. CDER: Tc. hayde, ...cf. ngr.άίντε, alb. hai(de), bg
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
odată așternute pe hârtie și înregistrate, încetează, și ele, să mai fie doar înscrisuri. La fel, o amintire a cuiva despre cineva: odată devenită publică și comentată, ea nu mai este doar literatură, are și o altă viață atât ca referențial cât și ca document în sine. Consultându-le în litera lor și, paralel, la cei care le reiau astăzi, observ că acestea sunt adesea depersonalizate, se folosesc ca simple știri de consum, se extrage din ele ce convine, etc. Prin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
realitate ficțională, suficientă sieși. Ea se relegitimează, convingător, ca intermediere expresivă, modulând vibrația textului În care se Înscrie drama existenței. * Liquidation amplifică, dar și contrariază, nu o dată, opera precedentă, completând-o. Un roman referențial, dar și unul independent, la nevoie. Referențial este, inevitabil, noul roman și În relația cu literatura Holocaustului, confirmând viziunea specifică autorului, cea care i-a și adus, de altfel, recunoașterea internațională. Cartea scrutează consecințele mult prelungite ale ororii Auschwitz și dialoghează cu literatura dedicată ei. În ciuda pretextului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
refuză cu totul, gradele de libertate pe care jocul artei le presupune. Imre Kertész se circumscrie temei Holocaustului, desigur, dar o și depășește, pentru a coborî, dincolo de conjunctura tragică, În profunzimile tenebroase ale omenescului Însuși. Scrisul iese, până la urmă, din referențial, devenind esențial. Paradoxurile Îl energizează: urgența conlucrând cu luciditatea, pesimismul potențând interogația, estetica negației regenerând creativitatea. Arta În „cenușă” se dovedește vie, ardentă. Intensitatea tragismului și forța expresiei validează o operă necesară și reprezentativă. În această operă domiciliază acum și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
exploziile sumbre. G. cultivă un anumit patos auster, implicit, aproape criptat: cel al cotidianului prozaic, observat cu autenticitate, într-o viziune predominant „rece”, ușor înflorită de o undă de romantism și sentimentalism. Textualismul practicat rezidă în deconspirarea intermitentă a iluziei referențiale, în autocomentariu, în desfacerea la vedere a mașinăriei textuale, operată cu grație și precizie, ingeniozitate, iscusință. Textul nu e însă ludic-autodistructiv și ar putea fi afiliat mai degrabă extremului modernism decât postmodernismului. Narațiunea și scriitura amintesc de Noul Roman francez
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
crescîndă de la reprezentarea realistă clasică - holistă - și apropiere concomitentă de individual (ceea ce poate primi o mulțime de nume - sine, eu, subconștient, Cu-ul etc.) Tot mai puțin stăpîn pe realitate, sau știindu-și cititorii astfel, creatorul de literatură dezvoltă universuri referențiale compensative și, cu bagajul psihanalitic făcut, adăugat unei experiențe istorice traumatizante, acceea a Occidentului modern, cercetează microuniversuri rămase pînă nu demult În suspensia anomiei. Concurează la proliferarea autoficțiunii atît hedonizarea individualismului contemporan cît și prăbușirea metanarațiunilor constatată de Lyotard: “Autoficțiunea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale, politice, istorico-literare etc. și, bineînțeles, celor referențiale, stilistice, comparatiste etc., fără însă a absolutiza pe vreunul dintre ele. Impresionează disponibilitatea față de utilizarea oportună a sugestiilor ori uneltelor oferite de una sau alta dintre metodele ori grilele existente. E la curent cu noutatea (în materie de teorie literară
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
astăzi, e un conglomerat de doctrine, fapte asociate cu diverse metodologii, cunoștințe mai mult sau mai puțin sistematizate, care pot ghida cunoașterea „psihologică” a omului individual actual. Nu există însă un corp doctrinar solid și unitar, care să fie un referențial indiscutabil pentru comunitatea psihologilor și psihopatologilor atunci când se comentează tulburările de personalitate, deși o serie de sugestii, date, metodologii și concepții îl pot inspira pe psiholog, clinician sau pe antropolog. Acest fapt se cere subliniat, deoarece, în ultimul timp, mulți
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îl întâlnim cu acest sens în limba franceză încă din secolul al XVI-lea. În limba română îl regăsim două secole mai târziu. Lingvistul Dorin Uritescu îmi atrăgea atenția că în limba română, spre deosebire de alte limbi, cuvântul „clasic” are ca referențial atânt o realizare excepțional de bună, cât și în limbaj argotic, una extraordinar de rea. Termenul ca atare are o „geometrie variablă” pe coordonate spațio-temporale: de la întregul mapamond (de exemplu, clasicii literaturii universale) la un singur stat național (clasici ai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
profilul unui stat modern, aidoma unuia occidental, s-a recurs la modelul francez de administrație, puternic centralizată, cu rădăcini adânci într-o civilizație burgheză. De aici derivă caracteristici ale spațiului public românesc. Dezbaterile și deliberările au avut și au ca referențial civilizația și cultura apuseană. Proiectele, strategiile și soluțiile sunt raportate la principii și norme europene. Simptomatică este regula întâietății legislației și normelor europene față de legislația națională. Dacă în secolul al XIX-lea legislația românească s-a constituit prin adaptarea sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
diferite. Se disting trei spații de poziționare: 1. Spațiul intențiilor, în care se situează axele 1 (destinația) și 5 (voința dominantă) 2. Spațiul problemelor tehnice sau al dispozitivului de evaluare: obiectul decupat din realitate (dimensiunea 4), modul de construcție a referențialului (axa 6) și modul în care se face evaluarea (global sau analitic - axa 7), actorul privilegiat (axa 2) și locul acestui actor (axa 8). 3. Spațiul destinației sau folosirii, utilizării sociale a activității de evaluare și a produselor sale (axele
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
experților implicați în definirea, implementarea și evaluarea politicilor educaționale. Toate sistemele de indicatori din domeniul educației și formării profesionale se raportează la taxonomia și cadrul terminologic unitar introdus de ISCED-97. Din acest motiv, însușirea acestei terminologii și folosirea curentă a referențialului operațional al ISCED-97 sunt indispensabile pentru înțelegerea logicii interne a Sistemul Național de Indicatori pentru Educație și raportarea la comparațiile internaționale, inclusiv la băncile de date și analizele specializate ale Uniunii Europene. (Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru învățământ Rural
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
cultura ca nediferențiată de civilizație și coextensivă societății. Până la urmă, în această perspectivă și natura este de fapt o idee culturală și întreaga lume nu este decât o lume de semne, un imens text. Un text care, conform principiului autoînchiderii referențiale și intertextualității, nu trimite decât la sine și la nimic altceva. Principalii reprezentanți ai acestui curent de gândire care a dominat - și chiar a terorizat - întreaga filosofie occidentală în deceniile 6 și 7 ale secolului nostru sunt antropologul Claude Levi-Strauss
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unei abilități de redare prin tehnică a unei viziuni "naturale", imuabilă omului, sau altă valoare decât cea simbolică, "exprimată prin conținutul lor abstract". 50 51 Numitorul comun al acestor prejudecăți este ideea că artele plastice ar avea un caracter simbolic referențial în raport cu diferitele realități. După Francastel, "simbolic înseamnă substitut, echivalență, aluzie, semn convențional care poate fi și arbitrar, al unui lucru", pe când "figurativ implică existența anumitor relații de structură sau dispoziție între sistemul de semne care reprezintă obiectul și obiectul reprezentat
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
propriu, acela al tematizării filosofice a comunicării, semiologia și hermeneutica se arată a fi, după 123 despărțirea lor în pragul modernității, în contrapoziție, în tensiune negatoare reciprocă. Locul opoziției dintre semiologiile structuraliste și post-structuraliste și hermeneuticile heideggeriano-gadameriene este problema autoînchiderii referențiale. După semiologii structuraliști, textul e autoreferențial sau intertextual: nu trimite decât la el însuși sau la alte texte. Pentru hermeneutică, cu toată autonomia și primordialitatea neinstrumentală a limbii, ea este însoțită mereu, ca de o umbră, în vechea hermeneutică, de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
figurativ”, prim cod cultural al umanității, manifestat în triplă ipostază: gestuală, plastică, muzicală. b) Orizontul mitico-simbolic se constituie pe măsura dezvoltării codului semantic verbal, a sistemului de metasemnificare al limbii. Confuncționalitatea mitului cu ritul rezultă din faptul că au același referențial și aceeași finalitate, corelate prin unul și același ansamblu de semnificații. Ceea ce diferențiază ritul de mit este semnificantul, figurativ la unul, verbal la celălalt. c) Orizontul teoretico-simbolic se constituie ca un rezultat al procesului de multiplicare, de îmbogățire a sensurilor
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]