10,187 matches
-
Orban de la Școala de vară de la Băile Tușnad, când liderul FIDESZ a spus că vrea ca Ungaria să fie un stat iliberal, dând ca exemple de succes Rusia, China sau Turcia. În finalul articolului, autorul WP lansează o temă de reflecție: Dacă Europa nu poate apăra democrația din interiorul granițelor sale, care e scopul său, mai exact?" Discursul lui Orban din România a atras atenția presei internaționale. După ce CNN și The Moscow Times au arătat că premierul ungar adopta modelul "putinist
Washington Post avertizează UE: Ochii pe Viktor Orban! by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82153_a_83478]
-
cărei mizerie a fost amplificată de perioada de tranziție postcomunistă, lumea în care Florin Salam face muzica. În general tocmai acest mediu citadin face obiectul reportajelor jurnaliștilor străini atunci cînd este vorba despre România, trezind, cine știe, nostalgii tiermondiste și reflecții despre capitalismul sălbatic. Nu există nici un proiect ideologic în acest film, de felul celor conținute în reportajul fără frontiere. Scena este luminată tandru de dragostea fără urmă de venalitate a tînărului protagonist, dragoste pe care mizeria nu reușește să o
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
frământările de conștiință și suferințele medicului Ion Cristian. Dar nu știu câți dintre noi sunt dispuși să recunoască faptul că am avut scriitori capabili să ne arate din interior, direct de la fața locului, și să relateze în timp real, prin mărturie și reflecții simultane, dezastrul dictaturii, în chiar anii în care l-au trăit și l-am trăit. Romanul Orgolii a arătat simptomele unei societăți închise traumatizante și catastrofa alienării și a dezumanizării, induse de absența libertății. Cercetător al cancerului, căutând în laborator
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
mai bun caz, pe cale de dispariție din arealul cultural contemporan. Deși tînăr, bine informat și cu o mare capacitate de înțelegere a expresiilor și a limbajelor artistice, în toată diversitatea lor, Ion Lazăr se așază decis în acea zonă a reflecției intelectuale care a sedimentat în timp, devenind patrimoniu, și cu mult mai puțin, dacă nu cumva chiar deloc, în aceea marcată de scepticism, insurgență și ironie care identifică imediata sa vecinătate. Ca și Iorga, în viziunea lui G. Călinescu, Ion
Portrete și schițe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9666_a_10991]
-
în Bd. Alexandru Ioan Cuza nr. 28A, acesta lua dialogul nostru pe cont propriu. Notațiile diaristice, cu un interlocutor dispărut în filigran, au început să fie dublate de paranteze eseistice, prin care spiritul său mereu curios introducea noi teme de reflecție. O știre dintr-un ziar, o emisiune de pe Discovery sau History, o replică întâlnită într-o carte sau foșnetul obsedanților oțetari din curtea casei intră, parcă, în chipul cel mai firesc în cuprinsul elastic al acestor convorbiri. Nemaivorbind de politica
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
stilul criticului este remarcabil, ca expresivitate și rigoare deopotrivă. Radu G. }eposu excelează în definiția concentrată, cu formulări uneori memorabile, care sintetizează deodată excursul analitic. Traian T. Coșovei este un "poet prea poet"; la Matei Vișniec, "lirismul vine din suspendarea reflecției în golul imaginației"; poemele lui Călin Vlasie nu au "o logică artistică prea limpede"; gesticulația lui Aurelian Titu Dumitrescu e "febrilă și cam megalomană"; la Mircea Stâncel descoperim "un diletantism voios"; în critica lui Ion Bogdan Lefter sunt amestecate "cu
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
Sorin Lavric Cunoașterea a încetat să mai fie atributul unui singur om. Ba mai mult, a încetat să fie acea îndeletnicire teoretică din care cîțiva singuratici sclipitori, înclinați spre reflecția contemplativă, își făceau odinioară un titlu de glorie. Vremea cînd un solitar de geniu, printr-o intui-ție rarisimă, descoperea un amănunt ce dă-dea omenirii o nouă optică asupra lumii a luat sfîrșit. Azi cunoașterea înseamnă muncă în echipă sau
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
vreunul dintre tinerii în curs de afirmare să fi scris ceva semnificativ despre ei în ultimii douăzeci de ani. E un foarte lung interval de eclipsă pentru a nu putea fi considerat un simptom al actualității. Un bun prilej de reflecție la ce mai reprezintă astăzi călinescianismul îl constituie inițierea ediției critice integrale a publicisticii, în colecția de "Opere fundamentale" coordonată de Eugen Simion. Au apărut primele două volume, însumând aproape trei mii de pagini, din cele nouă mii câte se
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
vreodată. Sorina a plâns tot timpul Îmbrățișându-și tatăl, Întrebări Întretăiate de suspine și răspunsuri calde, lapidare și care nu doresc să amplifice sau să rănească. Rică l-a Îmbrățișat, a rostit un „mizerabilii” și un „nerecunoscătorii” finalizând cu o reflecție normală: „muncești până la epuizare, Îți neglijezi familia, Îți storci creierii zi și noapte, uiți de copii pentru „producție și calitate” iar ei te lasă de izbeliște și iată cu ce te alegi, cu un glonț În cap!” Transfigurat și gândinduse
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
din SÎnciuan(sic!), Partage de midi, Bacantele, Încoronarea Poppeei, Timon din Atena, Falsele confidențe, Nasul, Britannicus, Lohengrin, Faust, Hamlet, Pescărușul, Vilegiaturiștii, Hernani, Don Carlos, Celestina, Troienele, Nabucco ș.a., texte pe care mulți practicieni le visează. Voi selecta din multele, pasionantele reflecții asupra artei scenice, publicate de Kokkos În jurnale, caiete-program, ori reviste, doar cîteva, elocvente pentru profunzimea gîndirii sale; de altfel, puțini scenografi importanți ai lumii s-au Încumetat să Încredințeze tiparului programul lor estetic. Artistul grec o face Într-un
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Lupu Buznea (unul dintre cei mai interesanți actori personaj, din istoria teatrului de provincie!), Cineva spunea că grecii (Eschil, Sofocle, Euripide) sunt profunzi...din prea multă superficialitate. Rămîi uluit uneori, găsind și În chisnovatele relatări ale lui Sebi, gînduri și reflecții de mare eseist : „șapte poeme rupte din inima lui [a lui Nichita -n.n.], din care oricît luai, rămînea aceeași”; „un instrument unic, alcătuit din trupul și chipul său, pe care le schimonosea În gesturi trăznite, ca de păpușă mînuită
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
adunate cu greu, lucrând ,,pe teren” ca un adevărat cercetător social. Ceea ce le-a dus pe ,,fetele nopții” pe acest drum veți afla din paginile acestei cărți care, deși se constituie Într-o lectură alertă, are nevoie de pauze de reflecție. Oare ce s-a Întâmplat cu planurile de viitor și ce fac acum ,,personajele” acestui studiu? Ar fi interesant de aflat... Dar aflăm, printre altele, de prostituția masculină, un subiect și mai puțin abordat, am putea spune un tabu, dar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
-lea e.n., Își are originile În străvechiul poem indian Kama Kama al nu mai puțin celebrului Învățat al vremurilor de la Începutul erei noastre, Vatsyayana. Poporul indian avea un deosebit respect pentru prostituție. Nu o singură dată găsim În Kama Kama reflecții despre femeia castă, pusă În inferioritate de prostituată, atât din punct de vedere sexual cât și social: o femeie publică, dotată cu talent, având În plus frumusețe adăugată la alte calități atractive și, de asemeni versată În cele șaizeci și
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
poate deveni dragon decât în momentul în care a mâncat un alt șarpe. Spunându-i "Nu" lui Stalin, Tito a stat, pe propriile picioare pentru prima dată în lumea politicii. De aici, strălucită să conducere politică nu mai era o reflecție a soarelui lui Stalin. Începând din acel moment, Tito a reprezentat soarele pentru cea mai mare parte a iugoslavilor.101 Iugoslavii nu erau doritori să renunțe la dreptul lor de a duce o politică regională independența. De aici și acuzațiile
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mahalalei, de la boschetarii urduroși la pensionarii care se plictisesc de moarte. La fel ca în atâtea alte locuri, prozatorul toarnă și aici, într-un mixaj sui generis, o mulțime de lucruri, punând laolaltă observația de interes larg antropologic, mentalitar, cu reflecția morală, impresia strict personală, de jurnal intim, cu egografia cultivată terapeutic (ca lepădare de eul narcisiac, înlocuit invariabil de ruda sa mai sărmană din limbajul oral, „io“), descrierea analitică a unor reflexe comportamentale de interes preponderent sociologic cu reveria memorialistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de zi cu zi destule prejudicii. Așa se explică și greutatea etică a prozei sale. Dacă autorul pierde, literatura are numai de câștigat. Din aceeași cauză, și în multe dintre povestirile ce alcătuiesc prezentul volum vom întâlni numeroase observații sau reflecții banale, ca de pildă: „Nu poți disprețui sau urî decât ceea ce cunoști“, „Vulgaritatea nu se află în obiectul contemplat, ci în gura vorbitorului“, „Petrecem pe WC o mare parte din timpul vieții“, „Să fii simplu e o artă“ ș.a.m.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nu mai este ca înainte... Poate că numai înstrăinarea și asprimea vieții din lagăr te-au dus la această concluzie... Omul bun nu poate deveni rău niciodată. Invers e posibil... Prin pocăință și credință în Dumnezeu - a comentat inginerul Cicoare reflecțiile lui Costăchel. Dacă încă nu ne-o dat afară din casă până la ceasul ista, eu rămân încredințat că inima lui Costache tot caldă o rămas - a insistat Petrache pe convigerile lui. Deși mor de curiozitate să aflu ce s-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu capul întors spre tonetele îmbietoare cu înghețată, semn că ar vrea și el una. Ghicindu-i gândurile, mama sa îl apostrofă dulce: Tu știi că nu ai voie să mănânci înghețată, că imediat tușești! Și, după câteva clipe de reflecție se îndură: îți cumpăr una, numai dacă promiți s-o mănânci încet...! Da, mămică, sigur... Nu se putu ține de cuvânt; în câteva clipe tot conținutul cornetului dispăru. Simona se uită la el mustrătoare. Nu era nevoie de cuvinte. Răducu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
a dreptul păgubaș și să-mi văd de viață mai departe (ori, poate, dimpotrivă, să nu pot s-o fac și să mă răzgândesc). Chiar mă doare capul, la dracu’! Și, până la urmă, nici măcar nu știu ce m-a tot apucat! Aceste reflecții chiar nu ar trebui să-și aibă locul în mine, în mod normal. Doar, toată viața mea, am pornit de la premisa că tot ce-i feminin este frumos. Numai sexului slab îi pot aparține, pe drept, acea finețe și sensibilitate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
care venise, în acea dimineață, la slujbă. Toată ziua, ea nu-și putu vedea deloc de treabă, ci fu abătută și distrasă de la lucrul ei, căci, în mintea sa, se învârteau tot felul de idei neobișnuite și tot soiul de reflecții adânci despre viață, moarte, suferință, sau fericirea omului pe pământ. Lucrul acesta nu trebuie să mire deloc pe nimeni, fiindcă, în astfel de împrejurări morbide, întotdeauna conștiința este cea care lucrează cel mai puternic și mai eficient în noi, dezvăluindu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și sportului. București: Stadion, 1974, p. 11 - 48. 121. Nicu A. și colab. Antrenamentul sportiv modern. București: Editis, 1993. 530 p. 122. Niculescu I. I. Evaluarea motrică și somato - funcțională. Craiova : Universitaria, 2006, p. 32 - 47; 81-104. 123. Niculescu Șt. Reflecții despre muzică. București: Muzicală, 1980, p. 31-52. 124. Novicov A. D. Teoria educației fizice. București: Uniunii de cultură fizică, 1961, p. 21- 53. 125. Nicola I, Farcaș D. Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică. București: Didactică și Pedagogică R.A., 1998
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
prin participare locală sau comunitară. În fapt, noțiunea de comunitate implicată în sintagma „dezvoltare comunitară” se referă nu numai la unitatea valorică potențială a membrilor grupului, ci și la capacitatea lor potențială de a coopera pentru binele comun: ...În planul reflecției de ordin etic și politic care se concentrează azi asupra problemelor justiției și ale binelui, conceptul de comunitate a redobândit un sens propriu, semnificând necesitatea unui bine comun ca platformă a oricărei democrații care nu vrea să despartă certitudinea dreptului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu trebuie folosit pentru a exporta nici o anumită politică sau perspectivă economică. 6. Învățarea și pregătirea pentru dezvoltarea comunitară și pentru participarea activă a cetățenilor trebuie să fie parte a unui continuum pentru învățare pe tot parcursul vieții și pentru reflecție critică - de la educația cetățenească pentru copii și tineri până la activiștii și voluntarii comunitari, profesioniști care lucrează cu comunitățile și factori de decizie la diferite niveluri. Ar trebui să existe căi de progres prin și între diferite niveluri de învățare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unealtă folosită atât de către comunități, cât și de factorii de decizie politică. 8. Pentru promovarea participării comunitare și a încrederii reciproce, trebuie întărit dialogul activ între cercetare și practică, implicând toți actorii relevanți; aceasta necesită un grad mai ridicat de reflecție din partea cercetătorilor despre modul în care abilitățile lor pot fi puse la dispoziția comunităților locale. 9. Politica cercetării la nivel de UE, național și local trebuie să răspundă acestor nevoi și principii și să direcționeze fonduri pentru sprijinirea lor. 10
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Du Style, București. Amerio, P. (2003), „Evoluția conceptului de comunitate în cultura occidentală”, în Bruna Zani, Augusto Palmonari (coord.) (2003), Manual de psihologia comunității, traducere de Hanibal Stănciulescu, prefață de Adrian Neculau, Editura Polirom, Iași. Anderson, B. (2000), Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Oltean și Ioana Potrache, Editura Integral, București. Arnold, R.; Burke, B.; James, C.; Martin, D.; Thomas, B. (1991), Educating for a change, Between the Lines/Doris Marshall Institute for Education and Action
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]