5,526 matches
-
Ideea nu e s) respingem inducția, ci s) ne întreb)m ce poate această realiza și ce nu. Inducția e întrebuințat) mai degrab) la nivelul ipotezelor și legilor decât la acela al teoriilor. Legile difer) de teorii, iar diferența se reflect) în distincția dintre modalitatea prin care pot fi descoperite legile și cea prin care trebuie construite teoriile. Ipotezele pot fi inferate din teorii. Dac) sunt confirmate într-un grad suficient de conving)tor, ele sunt numite legi. La ipoteze se
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ți condiția prin concertarea eforturilor proprii. Lipsurile necesit) ajutor pentru a fi îndep)rtate, ins) când cel s)rac și cel slab își dau mâna, ei câștig) puțin, dac) nu deloc, în privința prosperit)ții și puterii. IV Putem acum s) reflect)m asupra teoriilor despre imperialism examinate mai sus. Hobson, Lenin și teoreticienii școlii neocolonialiste ofer) explicații economice ale comportamentului extern al statelor, cu diferențe mai importante între școală neocolonialist) și Lenin, decat între Lenin și Hobson. Ultimii doi au înțeles
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unei arene unice, sisteme politice diferite (Hoffmann 1968, pp. 356-357; cf. Rosecrance 1966, pp. 320-325). Acolo unde fenomenele necesitând explicații par a fi distincte, sunt f)cute s) apar) diferite sisteme, ipotetic pentru a le explica. De fapt, sistemele doar reflect) variațiile care fuseser) observate și descrise. În mod progresiv, Hoffmann reușește s) direcționeze totul c)tre structur). În „Internațional Systems and Internațional Law”, ceea ce par a fi statele pe plan intern, precum și tehnologia militar) aflat) la dispoziția lor, nu aduce
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
elemente. Mai mult, lucrarea să vă fi de obicei descris) - sau apreciat) și condamnat) - tocmai că f)când acest lucru. Robert J. Lieber, de exemplu, susține, în utilă să analiz) sistematic) f)cut) domeniului, c) ,,modelele reale ale lui Kaplan reflect) asumpția conform c)reia structura unui sistem complex tinde s)-i decid) modul caracteristic de manifestare” (1972, p. 134). Stanley Hoffmann, admițând acest lucru, îl condamn) pe Kaplan pentru c) acesta a omis diversitatea statelor, pentru c) le-a înzestrat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de a guverna într-un mod mai liberal? Hans Morgenthau, deloc surprinz)tor, a pus invers problemă. Interesul american în ceea ce privește politica intern) a Rusiei, susținea el, nu const) în ,,amestecul în chestiunile interne ale altei ț)ri. Mai degrab) el reflect) recunoașterea faptului c) o pace stabil), instituit) pe bazele unui echilibru de putere stabil, este construit) în raport cu un cadru moral comun, care exprim) angajamentul tuturor națiunilor interesate de anumite principii morale elementare, printre care se num)r) și conservarea acelui
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
exist). Sintagma ,,etatocentric” sugereaz) ceva referitor la structura sistemului. Mișc)rile transnaționale se num)r) printre procesele care se petrec înl)untrul ei. Faptul c) perspectiva etatocentric) este atat de des pus) sub semnul întreb)rii nu face decât să reflecte dificultatea pe care o întâmpin) politologii în a reține, în mod clar și constant, distincția dintre structuri și procese. Statele sunt unit)țile ale c)ror interacțiuni alc)tuiesc structura sistemelor internațional-politice. Ele vor r)mane pentru mult timp așa
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
îndeplinesc, si a bunurilor diferite pe care le produc și pe care le schimb) între ele. Componentele unui stat se leag) una de alta prin diferențele lor (cf. Durkheim 1893, p. 212). Diferențele dintre structurile naționale și cele internaționale se reflect) în modurile în care unit)țile fiec)rui sistem își definesc finalit)țile și își contureaz) mijloacele de a le atinge. În domeniile anarhice, unit)țile similare coacționeaz). În domeniile ierarhice, unit)țile nesimilare interacționeaz). Într-un domeniu anarhic, unit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
organizaționale adiționale în conformitate cu complexul de principii organizatoare pe care le încorporeaz)? S-ar putea concepe anumite societ)ți care s) se apropie de tipul pur anarhic, sau altele, apropiindu-se de cel pur ierarhic, si inc) un tip care s) reflecte amestecuri specifice ale celor dou) modele organizaționale. În cazul anarhiilor, similaritatea exact) a unit)ților și determinarea relațiilor doar în funcție de capabilitate ar descrie un domeniu ce ar ține în întregime de politic) și de putere, și din care ar lipsi
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
varierea adjectivelor utilizate pentru a modifica sensul termenului ,,interdependent)”, conceptul este adaptat la situații diferite. În acest caz, conceptul nu l)murește situațiile, ci, în schimb, este determinat s) se conformeze acestora din punct de vedere descriptiv. Varietatea adjectivelor folosite reflect) semnificația de moment a termenului pe care ele îl modific). Ins) conformarea fâț) de o mod) face ca distincțiile utile din punct de vedere analitic s) fie cu atat mai dificil de distins. Orice lucru îl afecteaz) pe oricare altul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pornind, în general, de la propriile calculi cu privire la interese. Strategiile pot fi create mai mult în vederea înfrunt)rii principalului adversar, si mai puțin în vederea satisfacerii aliaților cuiva. Liderii de alianț) sunt liberi s)-si urmeze linia proprie, care, firește, poate s) reflecte atât bună, cât și proastă lor putere de decizie, atât temerile lor imaginare, cât și pe cele realiste, atât obiectivele lor mai puțin nobile, cât și pe cele vrednice de laud). Liderii de alianț) nu sunt scutiți de constrângeri. Principalele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tre Germania și Japonia, a cheltuielilor destinate C&D, le-a adus aproximativ la nivelul american de cheltuieli, pan) în 1973 (vezi apendicele, tabelul ÎI). O mare parte a declinului înregistrat de America, referitor la cheltuieli, de-a lungul deceniului, reflect) o alocare redus) în privința fondurilor destinate cercet)rii și dezvolt)rii legate de tehnologia spațial) și de ap)rare, care, oricum, au puțin de-a face cu poziționarea economic). De vreme ce sumă cheltuielilor este evaluat) că un procent, din PNB, cu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din staulul vitelor, nu Iisus din Grădina Ghetsimani, ci Iisus din Cana Galileii, nu Iisus din pustia ispititoare, ci Iisus din parabola sămănătorului.” Sensul acestor speculații este că literatura română, înrădăcinată în propria tradiție, în creația autohtonă anonimă, trebuie să reflecte existența într-un spirit creștin, adaptat cadrului existențial și spiritualității specific naționale. În Sensul tradiției această idee e dezvoltată amplu și explicit. Definind tradiționalismul promovat de „Gândirea” drept un curent care „voiește o cultură creatoare de valori autohtone”, Crainic afirmă
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
În studiile calitative: realistă, confesivă și impresionistă. Prezența autorului În textul „naturalist” este extrem de importantă: autorul nu studiază fenomenele din afară, ci din interiorul lor, iar „autoritatea” sa provine tocmai din implicarea cât mai profundă. Această implicare trebuie să se reflecte și la nivel stilistic: consemnarea termenilor așa cum apar ei, exprimarea cât mai apropiată de context, reproducerea verbală și emoțională. Redactate de cele mai multe ori la persoana Întâi, studiile calitative permit organizarea materialelor interpretării În jurul persoanei interpretului. Impresiile personale, detaliile subiective și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
textului tău este una mai veche În istorie sau, mai exact, În istoriografie, și anume dacă există o realitate obiectivă exterioară care poate fi reflectată sau este vorba doar de o iluzie, deci dacă e posibil un demers care să reflecte o așa-zisă realitate obiectivă sau trebuie să ne adaptăm din start cu ideea că noi nu reflectăm decât reflectările noastre asupra realității. Problema nu e deloc nouă, sună neokantian, dar ea mi-a fost suscitată de textul tău. Și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este doar un deziderat, un model, și ceea ce reflectăm sunt reflectările noastre, atunci mica mea problemă, micul paradox pe care Îl văd este În ce măsură reflecția istoricului, la rândul ei, nu riscă să modifice perspectiva pe care Își propune să o reflecte la un mod obiectiv (deși devine greu să spun obiectiv, fiindcă este o viziune subiectivă asupra unor viziuni subiective, care Însă vrea să devină obiectivă, să surprindă fără să deformeze acele viziuni subiective). Mă gândesc la faptul că, pentru a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
FAPTĂ TRANSILVĂNEANĂ, publicație apărută la Cluj-Napoca, neregulat, între august 1990 și septembrie 1992, având subtitlul „Revistă independentă a artelor și meseriilor”. Director: Constantin Zărnescu. Revista își propune să reflecte realitatea postrevoluționară și să insiste asupra schimbărilor produse în țară. Colaborează cu poezie Ion Anghel, Ion Arcaș, Horia Bădescu, Petre Bucșa, Ioan Biriș, Adrian Popescu, Rodica Marian, cu proză - C. Zărnescu și Cornel Udrea, iar cu eseistică - Adrian Marino, Constantin
FAPTA TRANSILVANEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286952_a_288281]
-
kert [Grădina clasică], de la poeții Văcărești până la Panait Cerna și Dimitrie Anghel. Originar din Ungaria, F. cunoștea insuficient limba română, ceea ce l-a făcut să lucreze după traduceri brute. Cum mărturisea el însuși, s-a străduit ca transpunerile sale să reflecte „sufletul poeziei”, încât și-a permis destul de multe licențe. Este însă un traducător sensibil, receptiv la modernitate și la inovația poetică, numărându-se printre primii care au prezentat în limba maghiară, în volume de sine stătătoare, evoluția poeziei românești de la
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
a înființat un birou unic de evaluare a informațiilor secrete. Cu toate acestea, având în vedere instrucțiunile și comportamentul anterior ale lui Stalin, era de așteptat ca biroul respectiv să nu aibă acces la toate informațiile, iar analizele sale să reflecte ceea ce dorea el să audă. (V.M. Zubok, „Soviet Intelligence and the Cold War: The «Small» Committee of Information, 1952-1953”, lucrarea a 4-a din cadrul Cold War History Project șWoodrow Wilson Center, Washington, DC, 1992ț). Comisia a fost desființată în 1958
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de sinteză Arta americană (1973), în care prezintă istoric și critic evoluția picturii, a sculpturii și a arhitecturii din Lumea Nouă, de la începuturi până în vremea noastră. Expunerea mișcărilor artistice învederează convertirea expresiei de sorginte europeană în forme originale care să reflecte particularitățile și aspirațiile americane autohtone. La fel va proceda eseistul și mai târziu, în Arta engleză (1989). Barierele naționale vor fi depășite și în cărțile consacrate unor curente de largă audiență în artele plastice din secolul al XX-lea, istoricul
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
o cămașă curată” (Merinde de putere). Momentele-cheie ale existenței - copilăria, dragostea, moartea - sunt însoțite de același laimotiv al albului purificator. Universul se nuanțează tocmai prin această utilizare metaforică a unei culori care nu e culoare, ci o oglindă capabilă să reflecte lumea în milioane de fațete. Vitalitatea („mi se face sângele taur”) intră într-un conflict perpetuu cu oboseala provocată de universul real în care poetul este obligat să trăiască: „peste puterile mele poezia”. Cel mai reprezentativ volum al lui H.
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
, publicație apărută la Zalău, trimestrial, din ianuarie 1997, editată de Inspectoratul Județean pentru Cultură Sălaj. Redactor-șef este Cornel Grad, care în articolul-program De ce „Limes”?, afirmă că revista dorește să reflecte înainte de toate realitățile social-culturale ale Sălajului dinspre trecut spre actualitate. În vederea acestui scop sunt deschise numeroase rubrici: „Historia”, „Ethnos”, „Literatură”, „Confluențe”, „Poesis”, „Philobiblon”, „Patrimoniu cultural”, „Literatură universală”, „Semnal”, „Caleidoscop”. L. va include îndeosebi articole despre trecutul istoric și oamenii importanți
LIMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145]
-
pe ansamblu sunt înclinate mai mult decât bărbații pentru egalitate, la modul concret practică prioritar principiul echității (vezi și 6.1.2.). Întrucât multe femei nu lucrează cu normă întreagă, pe când soțul da, consideră că munca în gospodărie trebuie să reflecte acest lucru; alte femei sunt de părere că dacă soțul câștigă mult mai bine, e firesc ca el să participe mai puțin la treburile gospodărești. Sunt destule femei și în SUA care aprobă diviziunea tradițională de roluri casnice. Aceasta caracterizează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parte Ioan Ciupercă, Florin Faifer, Mihai Harea, Dumitru Bunea. Editată de despărțământul „Mihail Kogălniceanu”, filiala ieșeană a organizației culturale Astra, R.r. își propune, între altele, să restituie în paginile sale valoroasa tradiție a acestei organizații, dar și să îi reflecte activitatea curentă. Astfel, număr de număr apar ample articole recuperatoare: Astra și obiectivele ei, Astra și românii de peste hotare, Astra în Basarabia interbelică, Astra și Banatul sârbesc în perioada interbelică, Astra și românii din ținuturile Covasnei și Harghitei, iar rubrici
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
Din adolescență și-a descoperit două vocații: de poet și de gazetar. Frecventarea cenaclului Sburătorul, lecturile numeroase, prezența constantă la reprezentații teatrale, interesul pentru orice eveniment cultural, politic, sportiv, monden conturează profilul unui ziarist înnăscut, avid să cunoască și să reflecte esența realității. Debutează în revista „Copilul evreu” (1929) cu o poezie. Colaborează la „Facla”, „Dumineca Universului”, „Păreri libere”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Cristalul”, „Discobolul”, „Floarea de foc”, „Freamătul vremii”, „Ulise”, „Rampa” (unde a susținut un timp o rubrică zilnică), „Vremea”, „Azi”, „Cuvântul
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
nimic. O seamă de noi scriitori și-au stabilit și consolidat reputația în revista aceasta. Atâta numai dacă ar fi făcut și am putea fi mulțumiți.” Satisfacția era justificată, fiindcă, în puținii ei ani de existență, R.l. a reușit să reflecte fidel dinamismul vieții culturale a epocii, să obțină colaborarea unor scriitori consacrați și să contribuie la afirmarea unor autori mai tineri, din așa-numita generație a anilor ‘30. Dintre aceștia din urmă o parte sunt poeți, cu toate că nu se poate
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]