1,351 matches
-
psihopedagogică a elevilor, asaltarea cu informații numeroase și teme pentru acasă, mai relevantă decât dezvoltarea imaginii de sine a elevilor, dezvoltarea competențelor academice, mai utilă decât dezvoltarea competențelor socio-emoționale. c) caracterul explicativ este relevat prin utilizarea unor procedee didactice (definirea, reformularea, schematizarea, caracterizarea etc.) menite să însoțească explicațiile profesorului și să sporească înțelegerea mesajelor de către elevi. Această misiune se regăsește în expresii utilizate de profesor (sau de ,,profesorul perfect" din perspectiva elevilor): ,, Aștept întrebările voastre să văd cât de bine ați
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
teste să fie ales cu atenție. De obicei, condiția de fidelitate a unui test este respectată atunci când valoarea coeficientului de corelație este peste 0,7. b) Metoda prin forme alternative se referă la administrarea în manieră diferită (schimbarea ordinii probelor, reformularea unde este cazul) a unor teste care au același conținut. c) Metoda de consistență internă. Dacă metodele menționate mai sus implică două sesiuni diferite de administrare sau două teste diferite, metodele de consistență internă presupun o singură administrare a unui
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
securitatea națională și cea internațională nu ar fi decât prelungiri ale unei preocupări legate de soarta ființelor umane individuale. Importanța acesteia rezidă și în faptul că acordă o coerență conceptuală numeroaselor inițiative guvernamentale și non-guvernamentale, naționale și internaționale, că promovează reformularea relației dintre stat și cetățenii săi în cazurile în care este nevoie.571 Provocarea centrală adusă de conceptul securității umane paradigmei securității naționale este cea a relației de subordonare presupusă de acest concept. Kofi Annan, fostul Secretar General al ONU
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
promovare a dialogului social). Unul dintre locurile din discursul european în care s-a făcut introducerea primelor forme de egalitate de șanse este legislația asupra tratamentului egal al bărbaților și femeilor (art. 119). Începând cu această legislație se deschide posibilitatea reformulării, și în acord cu obiectivele politice ale Uniunii (societatea inclusivă), Directiva pentru tratament egal al persoanelor reia termenii directivei 02/73, introducând unele instrumente ale politicii publice a căror semnificație se manifestă prin intervenția în posibilitățile socioeconomice cu care se
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
gândi aici la statutul ambiguu pe care-l avea vorbirea "poporului" în romanul secolului al XIX-lea: ca și pornografia, această vorbire era percepută ca rezervor de energie, aproape de Natură, dar dacă literatura încerca s-o exprime direct, fără o reformulare, ea se autodistrugea ca discurs distinct. De aici recursul la o serie de procedee în special la discursul indirect liber al căror scop era de a lăsa să se întrevadă prezența acestei vorbiri vii, menținând-o totodată la distanță. 5
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
trebuie adresate, cât mai rapid, întrebări interlocutorului pe o temă dată; * valorificarea conștientă, strategică, a pauzelor 24 pauze propriu-zise, folosite pentru a reformula întrebarea, pentru a atrage atenția interlocutorului; pauze "vocale"25 folosite, de obicei, pentru a câștiga timp în vederea reformulării întrebării (de exemplu, dresul glasului, tusea etc.), tăcere imediat după adresarea întrebării pentru a da posibilitatea interlocutorului de a răspunde etc.; * manifestarea unei atitudini deschise față de interlocutor (vezi supra, și întrebările pozitive vs. cele negative) și folosirea zâmbetului 26, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cuvinte indicate de conducătorul jocului/regizor 3; * exerciții de asociere lexical-semantică se dă un cuvânt și fiecare participant trebuie să scrie cât mai multe cuvinte asociate cu acesta; ulterior se compară și se discută listele de cuvinte 4; * exerciții de reformulare a unor replici date, cu păstrarea sensului inițial; * exerciții de dicție 5, valorificând: * cuvinte organizate în jurul unui anumit sunet (consoană sau vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc. 61 Pentru distincția între: "a auzi", "a asculta", respectiv, "a audia", vezi Ezechil, 2002, p. 57; Borg, 2010, pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a audia", vezi Ezechil, 2002, p. 57; Borg, 2010, pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008, pp. 70-71; Chiru, 2003, pp. 50-51; Albu, 2008, pp. 160-161; Hoinărescu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ezechil, 2002, p. 57; Borg, 2010, pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008, pp. 70-71; Chiru, 2003, pp. 50-51; Albu, 2008, pp. 160-161; Hoinărescu, 2007, p. 154
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008, pp. 70-71; Chiru, 2003, pp. 50-51; Albu, 2008, pp. 160-161; Hoinărescu, 2007, p. 154, pp. 157-159; Șerbănescu, 2007, pp. 76-77
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
elevii. Niciodată, ca în aceste zile ale Simpozionului, nu am mai avut sentimentul clar, direct, tangibil aproape, al necesității schimbării. Este evident că acești tineri și foarte tineri strigă după altceva, că au nevoie de o alternativă educațională, de o reformulare a conținuturilor disciplinare din programele școlare, de o convergență disciplinară, de o pedagogie transdisciplinară, transversală, axată pe proiecte, altfel spus, de structuri modulare si modulabile, de ateliere de dezbateri și aplicații diverse. Iar profesorii, la rândul lor, simt că orientarea
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
ca elemente ale formei conținutului (murmurul vocilor confuze, dialogul presupus al Elei). Din fragmentul analizat lipsesc dialogurile concrete ca elemente audibile animate. Adoptarea elementelor dialogale în structura limbajului cinematografic nu schimbă datele esențiale ale acestui statut, transmutarea fiind reductibila la reformulare. c. Manifestări kinesice și proxemice că forme ale conținutului semnului limbajului literar. Opoziția animatinanimat pune în evidență anumite domenii de manifestare a semnificațiilor caracteristice obiectelor iconice. Astfel mișcarea camerei de luat vederi, dobândește în fragmentul studiat patru funcții dintre care
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
esențial că prin ecranizare autorul filmului nu-și propune să explice textul literar ci să dea o nouă interpretare lumii prin intermediul remodelării realității. g. Fluxul fonetico-lexical, forma a expresiei semnului literar. Exceptând elementele dialogale a caror transmutare este reductibila la reformulare, restul formei expresiei slujește doar ca punct de pornire pentru procesul general de transmutare cinesemiotică. “Filmul a luat toate basmele de la capăt și le-a repovestit pe înțelesul unui public imens” 5. Concluzii Filmul operează prin semn, de aceea limbajul
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
teritoriul țării și cei imigrați de curând". Capitolul privind politica financiară înscria soluții concrete, precum reglementarea prin lege a comerțului bancar și a societăților anonime. Combaterea trusturilor și a speculei se număra între măsurile propuse pentru micșorarea prețului produselor industriale. Reformularea și completarea programului PNL-Gheorghe I. Brătianu s-a dovedit, din nou, a fi necesară în primăvara anului 1936. Potrivit declarațiilor făcute de președinte la ședința Comitetului executiv din 22 aprilie, se impunea redefinirea programului grupării sale "naționale și de centru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intensificaseră manifestările curentelor extremiste, iar zvonurile despre o eventuală fuziune între cele două partide liberale deveniseră tot mai insistente 282. Cum liderii georgiști respingeau încă ideea reunificării liberale, iar Partidul Național Liberal de guvernământ pregătea un nou Congres general 283, reformularea programului georgist era necesară pentru o delimitare clară a celor două partide. Ca urmare, cu ocazia ședinței amintite a Comitetului executiv al PNL-Gheorghe Brătianu a fost dat publicității Programul de realizări a PNL284. Potrivit președintelui partidului, proiectul de program viza
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Partea a treia: "Proiectul orașului, aglomerația urbană în căutarea cetății"). Conducerea orașului se înfățișează astfel ca o prismă a interogațiilor noastre în privința modurilor, mai mult sau mai puțin democratice sau republicane, de a gândi liantul social. Analiza incidențelor concrete permite reformularea acestor orientări într-o manieră care depășește ambivalența obișnuită, pentru a o converti în obiect de deliberare. PROLOG: tendința istorică de scădere a autonomiei politice a orașelor De aproximativ douăzeci de ani, răspunsurile date crizei urbane sunt asociate în mod
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
studii adesea realizate de birouri de studii specializate, sociologia urbană a epocii este marcată de câțiva pionieri ai domeniului: Paul-Henry Chombart de Lauwe, Raymond Ledrut, Henri Lefebvre. Către sfârșitul anilor 1960, după cum remarcă Grafmayer, cercetările se orientează masiv către o reformulare critică a problemelor ridicate de comanda publică și au ca scop evidențierea determinanților economici și politici ai fenomenului urban. Spre sfârșitul anilor 1970, activitățile de natură monografică au suscitat în Franța un nou interes, din motive care țineau în același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a organismului. La baza tuturor formelor de mișcare se află mintea, nous-ul realizată și prin cuvânt. 1.8. Epicur (341-270 î.I.C.) Epicur și-a întemeiat școala în Atena a fost intitulată "Grădina lui Epicur". Conceptual, el face o reformulare a atomismului democritian, dar fără a fi o simplă copie a acestuia. El și-a propus să deosebească fenomenele biologice generale de cele sufletești. În acest sens, ajunge la concluzia că substanța sufletească este compusă din patru elemente și nu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
simplă interpunere printre numeroasele probleme contradictorii disputate de gânditori în Academia platonică, pe care nu s-a rezumat doar să le sintetizeze sau să le clasifice în acord cu o altă logică. Opera lui Aristotel este o veritabilă tentativă de reformulare și fundamentare a științei care se ocupă de cunoașterea fenomenelor din natură, care a avut o rezonanță puternică în timp, și prin care au fost formulate probleme fundamentale ale cunoașterii științifice de astăzi, de ecologie, de anatomie comparată, embriologie, ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
implicații existențiale, atrage după sine o întreagă bulversare a raporturilor care-l țin pe om legat de lume, de natură. În Renaștere, s-a deschis accesul spre descoperirea forțelor și energiilor creatoare existente în fiecare om, ceea ce a însemnat o reformulare a raporturilor sale cu Creatorul; omul însuși, independent de cauza morală a păcatului originar, devine un creator, inferior celui dumnezeiesc, dar creator. Prin Renaștere, omul își descoperă propria individualitate, una cu subiectivitate proprie, a cărei forță creatoare dobândește o nouă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
își găsesc locul doar în acord cu ordinea afectivă a corpului. Ceea ce se întâmplă în sufletul omenesc poate fi subiect de continuă interrelație; unele elemente se păstrează în memorie, față de altele care se pierd. În acest sens, Spinoza ajunge la reformularea principiului asociației, pe care o face în următorii termeni: "dacă trupul omenesc a fost afectat o dată sau de mai multe ori de unele obiecte (corpuri), și dacă ulterior sufletul își imaginează unul dintre aceste corpuri, îndată după aceea își va
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
speculative. Dar atât condițiile de dezvoltare socială a acelor vremuri, cât și progresele realizate la nivelul gândirii științifice l-au determinat să nu se rezume doar la acest obiectiv. Ele făceau tot mai necesară o reformă veritabilă în psihologie, o reformulare a acestui scop al său cognitiv, ca și a metodelor și mijloacelor cu care să fie atins. Condițiile sociale l-au determinat pe Secenov să devină o personalitate publică, să-și prezinte și să-și susțină ideile și concepția sa
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
într-un laborator specializat, cu referință la producerea fenomenului la copii, la bolnavi, dependent de condiții etnografice, istorice, filologice. A făcut acest lucru ținând aprins focul eternelor probleme ale filosofiei, ținând cont de implicațiile etice, religioase pe care le presupune reformularea relației dintre suflet și corp, a legăturilor dintre obiecte și cel care le reflectă. Societatea germană a acelei vremi era încercată de mari frământări, iar filosofia de cabinet se voia adusă la nivelul omului de rând, pentru a putea să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au fost căutate în fenomenologie, în pragmatism, în materialismul dialectic. În acea vreme a intrat pe scena disputelor filosofice Edmund Husserl (1859-1938) profesor de filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]