10,458 matches
-
și, mai ales, implică tot mai mulți civili (Human Security Center, 2005; Marshall și Gurr, 2005). În prezent, peste 20 de milioane de persoane au fost forțate să Își părăsească domiciliul din cauza unor conflicte violente (UNHCR, 2006). Peste 40% din refugiații din Întreaga lume sunt copii (UNHCR, 2000; UNHCR, 2006) și În 75% dintre conflictele contemporane copiii sunt implicați ca și combatanți sau În atentate sinucigașe (Human Security Center, 2005). Astfel de factori contribuie la perpetuarea tensiunilor, chiar dacă În mare parte
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Europene, Jacques Delors. Liderii europeni credeau că statele Comunității Europene puteau și ar fi trebuit să rezolve criza iugoslavă din 1991. Un deceniu de confruntări soldate cu mai mult de un sfert de milion de morți și trei milioane de refugiați arată Însă măsura În care Europa a eșuat În gestionarea acestei situații 1 (Faucompret, 2001; Meier, 1999). 13.1.2. Marginalizarea Uniunii Europene Formulat pe baza propriei experiențe În domeniul gestionării conflictelor etnice, răspunsul inițial al Comunității Europene (CE) a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
face studii la Paris, fiind diplomat la École des Hautes Études Internationales, unde obține, în timpul celui de-al doilea război mondial, titlul de doctor în drept internațional și filosofie politică. Înființează în anii ’50, în Brazilia - unde se stabilește ca refugiat politic -, editura și revista de cultură „Dacia”. Între 1964 și 1969, este profesor la Universitatea „Pro Deo” din Rio de Janeiro. Contribuie, tot acolo, la editarea revistei „Înșir’te mărgărite”. Câțiva ani mai târziu, mutându-se la Paris, înființează o
BRADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
1988) intră în rândul dezvăluirilor cu jumătăți de măsură ale crimelor din anii ’50 (istoria unui intelectual ardelean închis pentru „naționalism” etc.), Întâlnire periculoasă (1985) pune problema românilor expatriați (cărora, de pildă, li s-ar spăla creierele în lagărele de refugiați) și readuce în discuție abuzurile epocii lui Gheorghiu-Dej etc. Un roman superior tuturor celorlalte este Muntele catârilor (1980), despre viața călugărilor de la Muntele Athos și relațiile voievozilor și mănăstirilor românești cu acest centru de spiritualitate. Dicțiunea narativă capătă aici ceva
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
cetățeni români aflați pe teritoriul României; b) copiii cetățeni români aflați în străinătate; c) copiii fără cetățenie aflați pe teritoriul României; d) copiii care solicită sau beneficiază de o formă de protecție în condițiile reglementărilor legale privind statutul și regimul refugiaților în România; e) copiii cetățeni străini aflați pe teritoriul României, în situații de urgență constatate, în condițiile prezentei legi, de către autoritățile publice române competente. Art. 4. - În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
alte persoane, dacă acestea nu au o influență negativă asupra dezvoltării sale fizice, mintale, spirituale, morale sau sociale. CAPITOLUL IV. Protecția copiilor refugiați și protecția copiilor în caz de conflict armat Art. 72. - (1) Copiii care solicită obținerea statutului de refugiat, precum și cei care au obținut acest statut beneficiază de protecție și asistență umanitară corespunzătoare pentru realizarea drepturilor lor. (2) Copiii prevăzuți la alin. (1) beneficiază de una dintre formele de protecție prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
care au obținut acest statut beneficiază de protecție și asistență umanitară corespunzătoare pentru realizarea drepturilor lor. (2) Copiii prevăzuți la alin. (1) beneficiază de una dintre formele de protecție prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările și completările ulterioare. Art. 73. - (1) În situația în care copilul care solicită statutul de refugiat este neînsoțit de către părinți sau de un alt reprezentant legal, susținerea intereselor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
protecție prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările și completările ulterioare. Art. 73. - (1) În situația în care copilul care solicită statutul de refugiat este neînsoțit de către părinți sau de un alt reprezentant legal, susținerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigură de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază administrativ-teritorială se află organul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
323/2001, cu modificările și completările ulterioare. Art. 73. - (1) În situația în care copilul care solicită statutul de refugiat este neînsoțit de către părinți sau de un alt reprezentant legal, susținerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigură de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază administrativ-teritorială se află organul teritorial al Ministerului Administrației și Internelor unde urmează a fi depusă cererea. (2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
statutului de refugiat se asigură de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază administrativ-teritorială se află organul teritorial al Ministerului Administrației și Internelor unde urmează a fi depusă cererea. (2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat în situația prevăzută la alin. (1) se analizează cu prioritate. (3) În scopul susținerii adecvate a intereselor copilului prevăzut la alin. (1), direcția generală de asistență socială și protecția copilului desemnează o persoană cu studii superioare juridice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
protecția copilului desemnează o persoană cu studii superioare juridice sau de asistență socială din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care să susțină drepturile copilului și să participe, alături de acesta, la întreaga procedură de acordare a statutului de refugiat. (4) În situația în care se constată că persoana desemnată de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului nu își îndeplinește corespunzător obligația de apărare a intereselor copilului sau dovedește rea-credință în îndeplinirea acesteia, Oficiul Național pentru Refugiați poate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
intereselor copilului sau dovedește rea-credință în îndeplinirea acesteia, Oficiul Național pentru Refugiați poate solicita direcției generale de asistență socială și protecția copilului înlocuirea acestei persoane. Art. 74. - (1) Până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cererii de acordare a statutului de refugiat, cazarea copiilor prevăzuți la art. 73 se realizează într-un serviciu de tip rezidențial prevăzut de prezenta lege, aparținând direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau unui organism privat autorizat. (2) Copiii care au împlinit vârsta de 16
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
lege, aparținând direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau unui organism privat autorizat. (2) Copiii care au împlinit vârsta de 16 ani pot fi cazați și în centrele de primire și cazare aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați. (3) Copiii prevăzuți la alin. (1), cărora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiază de protecția specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi, prevăzută de prezenta lege. Art. 75. - (1) În situația în care cererea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
autorizat. (2) Copiii care au împlinit vârsta de 16 ani pot fi cazați și în centrele de primire și cazare aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați. (3) Copiii prevăzuți la alin. (1), cărora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiază de protecția specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi, prevăzută de prezenta lege. Art. 75. - (1) În situația în care cererea copilului prevăzut la art. 72, de acordare a statutului de refugiat, este respinsă în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
acordat statutul de refugiat, beneficiază de protecția specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi, prevăzută de prezenta lege. Art. 75. - (1) În situația în care cererea copilului prevăzut la art. 72, de acordare a statutului de refugiat, este respinsă în mod definitiv și irevocabil, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează Autoritatea pentru Străini și solicită instanței judecătorești stabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de protecție specială. (2) Măsura plasamentului durează până la returnarea copilului în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mari eforturi mica rezistență, din cruntele confruntări scăpând vreo sută de suflete, care s-au adăpostit în Monte Rotondo. Printre aceștia se aflau și părinții celui ce avea să se nască: Carlo Maria Buonaparte și Letiția Ramolino. Acolo, în Grota Refugiaților, aveau să se adăpostească fugarii. Și tot acolo aveau să se desfășoare tratativele cu trimișii contelui Voux, în urma cărora s-a înțeles că rezistența nu mai avea nici un rost. - El va fi răzbunătorul Corsicii! a izbucnit Letiția într-un moment
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
și grădinile din apropierea Dunării și afluenților ei ofereau o recoltă suficientă, astfel încât populația locală să nu sufere de foame. Astfel că în orașul nostru s-a instituit un comandament care a apelat la sprijinul localnicilor pentru a veni în ajutorul refugiaților. Mama, care născuse de câteva luni și avea nevoie de ajutor la treburile casei, a mers la comandament și a ales din mulțimea de refugiați două persoane: o mamă și fiica ei, Petronela, de 14 ani, cărora le-a oferit
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
să mi se facă picioarele țăndări. ― Domnule general, iată ultimele comunicate. Locțiitorul comandantului Înălță o foaie de hârtie deasupra chipului lui Hajienestis. ― Cavaleria turcă a fost zărită la o sută șaizeci de kilometri est de Smirna, citi acesta. Numărul de refugiați se ridică acum la o sută otpzeci de mii. Asta Înseamnă o creștere de treizeci de mii de oameni față de cifra de ieri. ― N-am știut că moartea va fi așa, locotenente. Mă simt aproape de tine. Am plecat. Am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
port era plin cu vapoare. Navele comerciale erau legate pe un chei lung, alături de barje și caíce. Mai În larg erau ancorate vasele de război ale Aliaților. Pentru cetățenii greci și armeni ai Smirnei (și pentru miile și miile de refugiați greci) faptul că le vedeau era Încurajator și ori de câte ori circula câte-un zvon - ieri un ziar armenesc susținuse că Aliații, dornici să spele păcatul că susținuseră invazia grecească, plănuiau să dea orașul pe mâna turcilor victorioși -, cetățenii priveau În zare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
negre de cenușă, de la satele pe care le pârjoliseră În retragere. Cu numai o săptămână Înainte, elegantele cafenele În aer liber de pe malul mării erau pline de ofițeri de marină și de diplomați; acum cheiul era ca un grajd. Primii refugiați veniseră cu fotolii și covoare, cu radiouri, patefoane, lămpi cu picior, mese de toaletă, Împrăștiindu-le În zona portului, sub cerul liber. Cei veniți mai recent aveau doar câte-un sac sau un geamantan. În toată bulibășeala asta, hamalii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
veniți mai recent aveau doar câte-un sac sau un geamantan. În toată bulibășeala asta, hamalii se repezeau Încolo și-ncoace, Încărcând vapoarele cu tutun, smochine, tămâie, mătase și mohair. Depozitele erau golite Înainte de sosirea turcilor. Doctorul Philobosian zări un refugiat care scotocea Într-o grămadă de gunoi, printre oase de pui și coji de cartofi. Era un tânăr Îmbrăcat cu un costum bine croit, dar murdar. Chiar și de la distanță, ochiul de medic al doctorului Philobosian observă tăietura de pe mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gunoi, printre oase de pui și coji de cartofi. Era un tânăr Îmbrăcat cu un costum bine croit, dar murdar. Chiar și de la distanță, ochiul de medic al doctorului Philobosian observă tăietura de pe mâna tânărului și paloarea malnutriției. Dar când refugiatul Își ridică privirea, doctorul văzu un gol În loc de chip: nu era cu nimic diferit de ceilalți refugiați care mișunau pe chei. Cu toate acestea, privind În acel gol, doctorul Întrebă: ― Ești bolnav? ― N-am mâncat de trei zile, Îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
croit, dar murdar. Chiar și de la distanță, ochiul de medic al doctorului Philobosian observă tăietura de pe mâna tânărului și paloarea malnutriției. Dar când refugiatul Își ridică privirea, doctorul văzu un gol În loc de chip: nu era cu nimic diferit de ceilalți refugiați care mișunau pe chei. Cu toate acestea, privind În acel gol, doctorul Întrebă: ― Ești bolnav? ― N-am mâncat de trei zile, Îi răspunse tânărul. Doctorul suspină. ― Hai cu mine. Îl conduse pe refugiat pe străzi lăturalnice până la cabinetul său. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
său. Îl pofti Înăuntru și aduse tifon, antiseptic și leucoplast dintr-un dulăpior cu medicamente, apoi Îi examină mâna. Rana era pe degetul mare al bărbatului, unde unghia lipsea. ― Cum s-a Întâmplat asta? ― Mai Întâi au năvălit grecii, răspunse refugiatul. Apoi, turcii au năvălit Înapoi. Mâna mea a fost prinsă la mijloc. Doctorul Philobosian nu spuse nimic. Între timp Îi curăță rana. ― O să trebuiască să vă plătesc cu un cec, domnule doctor, spuse refugiatul. Sper să nu fie vreo problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Mai Întâi au năvălit grecii, răspunse refugiatul. Apoi, turcii au năvălit Înapoi. Mâna mea a fost prinsă la mijloc. Doctorul Philobosian nu spuse nimic. Între timp Îi curăță rana. ― O să trebuiască să vă plătesc cu un cec, domnule doctor, spuse refugiatul. Sper să nu fie vreo problemă. Nu am prea mulți bani la mine În clipa asta. Doctorul Philobosian băgă mâna În buzunar. ― Am eu câțiva. Hai. Ia-i. Refugiatul ezită doar o clipă. ― Mulțumesc, domnule doctor. O să vi-i dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]