7,143 matches
-
art. 4, alin. (1). CAPITOLUL III. Consilierea psihologică a victimelor unor infracțiuni și alte forme de asistență a victimelor infracțiunilor Art. 7. - Consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor se asigură, în condițiile prezentei legi, de către serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care funcționează pe lângă tribunale. Art. 8. - (1) Consilierea psihologică asigurată de serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă gratuit, la cerere, pentru victimele tentativei la infracțiunile de omor, omor calificat și omor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
7. - Consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor se asigură, în condițiile prezentei legi, de către serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care funcționează pe lângă tribunale. Art. 8. - (1) Consilierea psihologică asigurată de serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă gratuit, la cerere, pentru victimele tentativei la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, pentru victimele infracțiunilor de lovire sau alte violențe și vătămare corporală, săvârșite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a fost săvârșită pe teritoriul României sau dacă infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului României și victima este cetățean român sau străin care locuiește legal în România. Art. 9. - Consilierea psihologică gratuită asigurată de serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă pe o perioadă de cel mult 3 luni, iar în cazul victimelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Art. 10. - (1) Cererea pentru acordarea consilierii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
3 luni, iar în cazul victimelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Art. 10. - (1) Cererea pentru acordarea consilierii psihologice gratuite se depune la serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază victima. (2) Cererea poate fi depusă numai după sesizarea organelor de urmărire penală sau a instanței de judecată cu privire la săvârșirea infracțiunii. (3) Cererea trebuie să cuprindă: a) numele, prenumele, cetățenia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acordarea consilierii psihologice gratuite se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere. (5) Cererea pentru acordarea consilierii psihologice gratuite se soluționează în termen de 10 zile de la data depunerii. Art. 11. - Serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor pot asigura și alte forme de asistență a victimelor infracțiunilor. Art. 12. - Organizațiile neguvernamentale pot organiza, în mod independent sau în cooperare cu autoritățile publice, servicii pentru consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor și pentru asigurarea altor forme
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
printr-o cerere separată, în cerere se menționează și stadiul procedurii judiciare. (3) Cererea de compensație financiară și cererea privind acordarea unui avans din aceasta sunt scutite de taxa de timbru. CAPITOLUL VI. Dispoziții finale Art. 35. - Denumirea servicii de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate sau denumirea servicii de reintegrare socială și supraveghere, prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și cererea privind acordarea unui avans din aceasta sunt scutite de taxa de timbru. CAPITOLUL VI. Dispoziții finale Art. 35. - Denumirea servicii de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate sau denumirea servicii de reintegrare socială și supraveghere, prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
finale Art. 35. - Denumirea servicii de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate sau denumirea servicii de reintegrare socială și supraveghere, prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 129/2002, precum și în alte acte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 129/2002, precum și în alte acte normative, se înlocuiește cu denumirea servicii de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor. Art. 36. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005. (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004) Lege nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu celeritate cazurile de violență în familie. Art. 6. - (1) Autoritățile prevăzute la art. 5 vor asigura pregătirea și perfecționarea continuă a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz și pentru instrumentarea cazurilor de violență în familie. (2) Serviciul de reintegrare socială și supraveghere a infractorilor va pregăti personal specializat - asistenți sociali și psihologi - capabil să desfășoare programe de terapie și consiliere a agresorilor. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta instanțelor, în condițiile legii. Art. 7. - (1) Comunitățile locale, prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tinerilor care au petrecut o lungă perioadă în instituții rezidențiale se dovedește a fi una dintre cele mai dificile. Noile măsuri privind pregătirea timpurie și sistematică a acestor copii pentru viața independentă, ca și reorientarea sistemului de protecție către susținerea reintegrării familiale dau speranțe că, în mod treptat și printr-o abordare complexă, ea își va putea găsi rezolvări mai favorabile pentru generațiile viitoare. Rolul asistentului social în integrarea socioeducațională a copilului Lect. univ. dr. GHEORGHIȚA LAZĂR, Universitatea București Sfârșitul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Consilierea precriză: consilierea oferită în cazul unor performanțe școlare scăzute, înaintea abandonului școlar; ea poate avea și un rol preventiv, oferind sprijin elevilor și familiilor acestora în integrarea școlară. c) Consilierea postcriză: consilierea oferită după reluarea procesului educativ, în vederea readaptării, reintegrării în viața școlară, obținerii performanțelor școlare. De exemplu, servicii de consiliere postcură, în cazul persoanelor care au urmat anumite tratamente de dezintoxicare, în vederea prevenirii recăderii. Unii specialiști definesc asistența socială din școală ca având cinci dimensiuni foarte importante: 1. Furnizarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tipărită la Posonii (Pozsony, Bratislava) în anul 1730. Adam Francisc Kollar speculează noile posibilități de care dispun tipografiile, dar și cererea publicului mânat de appetitus translationis, așadar, nu fără motive descoperă în conținutul original al scrierii lui Olahus necesitatea unei reintegrări în seria de izvoare prețioase cu privire la istoria Europei Est-Centrale. Și ce altceva este mai revelator decât o asemenea preocupare, din ce în ce mai importantă și mai complexă, manifestă în cercurile elitei intelectuale ale zonei? De altfel, descrierile geografice ale administrației politice, ale bogățiilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de evoluțiile specializate ale acestora (subdiscipline). Omogenitatea instituțională și conceptuală este bine păzită de norme și reguli structurate într-o ierarhie academică. Singurul pas spre (dez)integrarea structurilor „științifice” a fost făcut prin așa-numitele procese de hibridare (dezintegrare și reintegrare într-o formă nouă a disciplinelor și subdisciplinelor de graniță). Disidența de acest tip din cadrele disciplinare este însă temporară, iar revenirea la disciplinaritate și la atributele ei se face într-o formă nouă, cu ținta clară a căpătării „recunoașterii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
disciplină (Academia Militară, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai”). Luciana Alexandra Ghica Marian Zulean Abrevieritc "Abrevieri" ASEAN Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est CE Comunitatea Europeană (ONU) COREPER Comitetul Reprezentanților Permanenți (UE) DDR Dezarmare, demobilizare și reintegrare DOMREP Misiunea Reprezentantului Secretarului General al Națiunilor Unite În Republica Dominicană (ONU) DPA Directiva de Planificare a Apărării ECOWAS Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vestxe "Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest" EUFOR Forța de Stabilizare a Situației din Bosnia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
problematică generează un interes semnificativ pentru dezvoltarea unor structuri instituționale și legale care să permită o pace durabilă. În fine, studiile de securitate sunt preocupate de aspecte precum modalitățile de abordare a amenințărilor violente sau procesul de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR). În acest context, este ușor de observat că strategia de consolidare a păcii este similară strategiei de transformare a conflictelor. Ambele postulează necesitatea eliminării cauzelor conflictelor și Întăririi legăturilor dintre părților aflate În conflict, arătând că acestea sunt obiective
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
tipului central este dorul. Dorul este sentimentul și nevoia Întoarcerii, a căutării și revenirii la origini, este suferință și iubire, manifestată prin nevoia prezentificării, prin anulare, a trecutului de care e despărțit. Dorul unifică trecutul cu prezentul. Este tendința de reintegrare În tiparele arhetipale originare, dar concomitent este și tendința de refacere a unității, așa cum o vedem În cazul unor cupluri mitologice. Orfeu și Euridice, Făt Frumos și Ileana Cosânzeana. Semnificația morală a modelelor psihobiografice Am prezentat tipurile psihomorale umane și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a putea intra, trebuie să deschizi perspectiva „trecerii” din lumea de aici, În lumea de dincolo, prin virtuțile creștine ale credinței, speranței și iubirii. Cetatea lui Dumnezeu este imaginea simbolică a „Întoarcerii la origini”. Este regăsirea modelului arhetipal pierdut. Este reintegrarea În starea de inocență morală și spirituală originară. Este un act de restaurare a ființei umane prin purificarea sa sufletească și morală. Este reintrarea În Paradisul originar, pe care omul l-a pierdut. Dar aceasta reprezintă o desprindere de uman
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
deținutului înțelegerea mecanismelor, a factorilor care au favorizat trecerea la act - omorul -, să-i ofere acestuia o viziune obiectivă asupra vieții și realității, restructurarea trecutului, formularea unor planuri de viitor, atât de necesare producerii unei schimbări identitare autentice, premise ale reintegrării sociale. Odată intrați în spațiul carceral, deținuții trebuie să-și atribuie identități specifice: o identitate comună, o identitate socială individuală și o identitate personală specifică. Aceste trei tipuri de identitate se sprijină pe integrarea (totală sau relativă) a valorilor morale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o viziune obiectivă asupra vieții și realității, acceptarea trecutului, atât de necesare producerii unei schimbări identitare autentice. O reală politică socială, tinzând spre o calitate a serviciilor de reabilitare psihosocială a deținuților(telor) presupune: ● Transformarea comportamentului, instruirea generală și profesională, reintegrarea socială a condamnaților. ● Schimbarea mentalității potrivit căreia asistarea infractorilor(elor) se rezumă doar la activități de supraveghere și control. ● Dezvoltarea infrastructurii necesare. ● Personal angajat (paznicii-gardienii) - format și recrutat cu responsabilitate - care trebuie să cunoască reguli ale comunicării, să posede instrumente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociali, consilieri juridici etc.), buni practicieni, cu experiență și pregătire. Indiferent de abordare, valorile, atitudinile și abilitățile specialistului sunt instrumente terapeutice legitime. ● Elaborarea de către specialiști a unor programe educative cu mesaje corecte, vizând reechilibrarea și recuperarea socială a deținuților, pregătirea reintegrării sociale, precum și prevenirea transmiterii generațiilor următoare a modelelor comportamentale violente prin: - programe de terapie cognitiv-comportamentală; - programe de dezvoltare personală; - programe de terapie a infractorilor violenți; - programe de terapie experiențială; - programe de combatere a comportamentului delincvent feminin; - programe speciale pentru condamnații
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rând, din cauza numărului ridicat de alcoolici și a problemelor sociale ce decurg de aici, comunitatea trebuie să se concentreze asupra dezvoltării serviciilor de recuperare a persoanelor alcoolice. Nu în ultimul rând, rolul comunității este acela de a oferi sprijin în vederea reintegrării sociale atât a individului în cauză, cât și a familiei acestuia. Prevenirea dependenței de alcool În încercarea de prevenire a dependenței de alcool, comunitatea poate influența modalitățile de consum la nivelul populației ca întreg. Michael Gelder, Dennis Gath și Richard
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
civic). Serviciile sociale de recuperare a dependenților implică programe de tratament ce pot lua trei forme distincte de terapie: terapia de grup, terapia de susținere și terapia comportamentală. Aceste modalități terapeutice sunt discutate în cadrul intervenției psihologice. Sprijinul persoanelor alcoolice în vederea reintegrării sociale Un alt rol al comunității este acela de a oferi sprijin în vederea reintegrării sociale atât a individului în cauză, cât și a familiei acestuia. C.D. Emrick a observat că factorul cel mai important în reabilitarea alcoolicului este continuarea tratamentului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trei forme distincte de terapie: terapia de grup, terapia de susținere și terapia comportamentală. Aceste modalități terapeutice sunt discutate în cadrul intervenției psihologice. Sprijinul persoanelor alcoolice în vederea reintegrării sociale Un alt rol al comunității este acela de a oferi sprijin în vederea reintegrării sociale atât a individului în cauză, cât și a familiei acestuia. C.D. Emrick a observat că factorul cel mai important în reabilitarea alcoolicului este continuarea tratamentului (Emrick, 1975, pp. 1055-1060). Totuși, studiile dovedesc că dintre persoanele care au început să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
25% au renunțat să mai participe după a patra sesiune (Baekeland, Lundwall, Kissin, apud Gibbins, 1975). Mai mult, rata abandonului este mai ridicată în rândul persoanelor cu o situație socioeconomică precară, astfel încât doar 5% apelează la programele de sprijin în vederea reintegrării sociale (Chafetz, Blane, 1963, pp. 12, 862). Totuși, chiar dacă situația pare descurajantă, alcoolicii săraci preferă tratamentul oferit în grup în defavoarea celui individual (Gazda, 1984, p. 185). O formă specială a terapei de susținere a individului este organizată de Asociația Alcoolicilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]