1,381 matches
-
clarificatoare sugerată de Charles Taylor (1998), multiculturalul descrie specificul interacțiunii dintre actori sociali (indivizi singulari sau grupuri) care trăiesc unii alături de ceilalți (registrul dominant este caracterul mixat, adiționat al legăturii identitare), spre deosebire de intercultural, care circumscrie interacțiunile în care actorii ce relaționează trăiesc unii împreună cu ceilalți (registrul dominant fiind cel al partajării, schimbului și negocierii identitare). 2.3. Paradigma integratoare a psihologiei interculturale Psihologia interculturală (PIC) se întîlnește cu perspectiva antropologică, care examinează diferența exersînd o manieră de lectură a fenomenelor sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale pozitive, ocupînd locul doi în ierarhia universală a valorilor. Deosebirea constă însă în faptul că aceste valori sînt orientate spre cei din afara in-grupului. Din punct de vedere funcțional, valorile universaliste sînt importante în special cînd membrii grupului trebuie să relaționeze cu partenerii de rol cu care nu se identifică (membrii unui out grup). Aceste valori sînt importante la școală, la locul de muncă și în alte contexte extrafamiliale. Cînd însă interacțiunile sînt limitate la nivel de grup primar, valorile universaliste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Bond și colegii săi au studiat modul în care combinarea axiomelor sociale cu valorile poate duce la predicția comportamentelor sociale. Rezultatele au arătat că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat cu dimensiunea promovării de sine ca valoare, asocierea empirică a fost mică, reflectînd o slabă suprapunere conceptuală. Rezultatele sugerează, după aprecierea lui Bond și a colaboratorilor săi (2004), că cei care optează pentru o poziție cinică în viață sînt astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
et al., 2002), altruism și apropiere interpersonală. Psihologii germani au raportat de asemenea corelații negative ale religiozității cu interesul de sine ierarhic în Germania. în privința relațiilor dintre axiomele sociale și tendințele comportamentale s-au descoperit următoarele: cinismul social a fost relaționat cu stilul de adaptare prin "gîndirea voluntară". Totodată, persoanele cu scoruri ridicate la cinism social se așteaptă ca relațiile umane să conducă la control ierarhic și tendințe mai pronunțate spre orientare socială de tip dominant (Sidanius, 1993). în anul 2006
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat cu o satisfacție în viață scăzută. Studiul lui Leung și Bond (2004) asupra axiomelor sociale a relevat următoarele corelații: cinismul social e relaționat cu un nivel scăzut de satisfacție în viață; complexitatea socială se asociază cu o frecvență la vot mai mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata pentru efort corelează pozitiv cu un număr mai mare de ore lucrate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata pentru efort corelează pozitiv cu un număr mai mare de ore lucrate pe săptămînă; religiozitatea se asociază cu o agreabilitate mai mare și practica religioasă mai intensă; controlul destinului este relaționat cu un număr mai mare de afecțiuni cardiace mortale. La nivel individual, o serie de alte studii au găsit de asemenea relații semnificative cu o multitudine de variabile, atît personale, cît și structurale. Singelis și colaboratorii săi (2003) au observat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
găsit de asemenea relații semnificative cu o multitudine de variabile, atît personale, cît și structurale. Singelis și colaboratorii săi (2003) au observat că printre studenții din colegiile americane, cinismul social corelează negativ cu încrederea interpersonală și flexibilitatea cognitivă; complexitatea socială relaționează pozitiv cu flexibilitatea cognitivă, cu starea de confort în conversațiile cu persoane străine și cu deschiderea relațională mai pronunțată, chiar dacă o asemenea expansivitate expresivă poate răni sentimentele celor din jur. S-a constatat totodată că răsplata pentru angajare este relaționată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relaționează pozitiv cu flexibilitatea cognitivă, cu starea de confort în conversațiile cu persoane străine și cu deschiderea relațională mai pronunțată, chiar dacă o asemenea expansivitate expresivă poate răni sentimentele celor din jur. S-a constatat totodată că răsplata pentru angajare este relaționată cu sporirea strădaniei de "a încerca mai din greu data viitoare", în caz de insucces. Tot în acest studiu se poate pune în evidență cum religiozitatea corelează cu credințele creștine tradiționale, cu nevoia de a căuta sfatul unui consilier spiritual
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Journal of Organizational Behavior, în care se urmărea relația dintre individualism, locus of control și "starea de bine", la baza căruia au stat rezultatele unor cercetări efectuate în SUA și în statele occidentale, care susțineau că percepțiile și credințele angajaților relaționează cu starea de bine (satisfacția în slujbă, absența stresului fizic și psihic). Diferențele dintre națiuni sînt determinate de contextul național și cultural: satisfacția în muncă a japonezilor este mai scăzută decît cea a americanilor, în vreme ce stresul psihic și simptomele depresive
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mamei să se împace cu ideea că are și o fată, sau dacă a reușit să se împace vreodată cu adevărat. Cert e că până la vârsta maturității am simțit întotdeauna o diferență de atitudine din partea mamei în felul în care relaționa cu noi, cei doi copii ai ei. Mama a crescut alături de patru surori și trei frați, iar de la 10 ani a rămas orfană de tată. Mediul în care a crescut a fost unul matriarhal, pentru că sursa autorității și stabilității întregii
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
erau obligați să socializeze, să interacționeze cu fetele, fapt ce a condus la apariția unei anumite naturaleți în relațiile dintre ei/ele. Cel puțin în cazul meu - cronic timid în această privință - lucrurile s-au schimbat dramatic. Am învățat să relaționez normal cu fetele, să nu bat în retragere atunci când cineva mi se adresează sau ar trebui ca eu să mă adresez cuiva. În același timp, o multitudine de subiecte tipic feminine au devenit parte a normalității mele - de la ciclul menstrual
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
social, și a urmărit traseul conceptului de "modă" în cele două direcții de studiu care s-au conturat: prima, corelativă evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate" și cea de-a doua, relaționată comportamentului colectiv, teoretizare dezvoltată cu precădere după anii '60. Totodată, am evidențiat tendințele recente de analiză a modei prin achizițiile teoretice și empirice aferente sociologiei consumului și studiilor culturale. Analiza semantică a termenilor "gust" și "manieră" întreprinsă în primul capitol
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
and Animals (1872), tradusă pentru prima dată în România în 1967 sub titlul de Expresia emoțiilor la om și animal. Despre instinct și prefațată de acad. Vasile D. Mârză, a consituit un punct de plecare în formularea unor ipoteze care relaționau acoperirea corpului cu sentimentele de rușine și modestie. După cum arăta Charles R. Darwin (1872/1967, 189), "este totuși probabil ca omul primitiv, înainte de a fi dobândit multă sensibilitate morală, să fi fost foarte sensibil în privința aspectului său personal, cel puțin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comentez aceste presupoziții sub titlul de "teoria comportamentului modest", păstrând în acest fel terminologia și conceptualizarea lui Charles R. Darwin (1872/1967, 192). Modestia, consideră Charles R. Darwin, include stări psihice foarte diferite, declanșate în principal în prezența altora, fiind relaționate unor prescripte morale care privesc "comportarea în prezența altora sau față de alții" (Ch.R. Darwin 1872/1967, 192). Aceasta "se manifestă prin acte de indelicatețe, iar indelicatețea este o problemă de bună-cuviință, după cum vedem clar la națiunile care merg complet goale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în anul 1889 și publicată doi ani mai târziu sub titlul Tapojen historiaa (1891), sociologul și filozoful finlandez Edward Westermarck (1862-1939) a fost interesat de istoria căsătoriei. Iată de ce argumentele autorului despre practicile de vestimentație ale femeilor și bărbaților erau relaționate la tema principală a tezei sale. Astfel, înfățișarea fizică a femeii traduce statutul față de bărbat, cum este cazul triburilor din Noua Guinee, unde femeile căsătorite se disting de cele necăsătorite prin portul confecționat din frunze de pandanus (E. Westermarck, 1891
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dorința de a atrage atenția asupra corpului prin expunere, pe de o parte, și acoperirea acestuia, pe de altă parte. Iată cum descrise John C. Flügel (1930) cele două stări afective polarizante, caracteristice comportamentelor vestimentare: Instinctul expunerii [corpului n.n.] este relaționat cu nuditatea, dar, în cursul evoluției individului (în societățile moderne) acesta a început, inevitabil, să se manifeste, într-un grad mai mare sau mai mic, prin intermediul vestimentației. Oricum, hainele sunt, cu precădere, ambivalente, prin faptul că acoperă corpul și astfel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologia modei și interpretat separat de aspectele generale ale scrierilor sale, fapt care a dus la la încadrarea acestuia în tematica stratificării sociale. În acest fel, concepția simmeliană despre modă a fost considerată greșit un efect al stratificării sociale, fiind relaționată capitalului economic. O analiză de ansamblu asupra lucrărilor lui Georg Simmel indică sensul pe care autorul l-a dat acestei noțiuni, anume de formă emergentă în interacțiunea socială a indivizilor (vezi capitolul al II-lea). 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sub semnul întrebării acumulările teoretice ale studiilor modei, și anume: antropologul Alfred Luis Kroeber nu se regăsește în seria cercetătorilor listați în enciclopedie; teoria tricle-down este atribuită lui Thorstein B. Veblen, pentru ca ulterior, în volumul al treilea, aceasta să fie relaționată doar cu scrierile lui Georg Simmel. Am putea afirma, în acord cu Michael Carter (2003a, 5), că problema studiului modei constă tocmai în lipsa unor lucrări care să reconstituie traseul științific al fenomenului în sociologia clasică și contemporană. În acest sens
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
le consemnează ca echivalente (cf. M. Barnard, 2007, 2), clarificarea conceptelor enunțate anterior ar putea evidenția diferitele perspective teoretice din care poate fi abordată moda vestimentară. Așa cum voi arăta, în filozofie moda a fost consacrată dezbaterilor despre gust, istoria a relaționat-o cu evoluția manierelor și a claselor sociale, sociologia a insistat asupra mecanismelor de interacțiune socială și de diferențiere, iar semiologia a exemplificat-o prin noțiunea de cod. 1.7.1. Gustul Când tradiția filozofică europeană a secolului al XVIII
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
istoric al ideii de modă și al principalelor lucrări pe această temă a arătat că, în linii generale, moda este un fenomen care derivă din contactul social, deci din socializare. În ceea ce privește articularea unor definiții ale modei, cei mai mulți dintre autori au relaționat conceptul de "modă" fie cu practicile estetice ale vieții cotidiene, subliniind caracterul temporar și ciclic al modelor, fie cu atitudinile și comportamentele de consum, de acumulare a unor comodități, accesorii și bunuri materiale. Dar care sunt notele definitorii ale fenomenelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sens dintre aceste două noțiuni (M. Călinescu, 1987/2005, 354) (vezi precizări terminologice, secțiunea 1.7). În capitolul de față, voi trata moda în corelație cu procesul istoric de modernizare, deoarece un argument invocat pe scară largă în sociologia modei relaționează crearea individului modern de emergența fenomenului social care mai târziu avea să fie cunoscut ca modă (A. Bălășescu, 2007/2008, 165-166): Procesul istoric de modernizare [...] a determinat o nouă formă de individ, caracterizat, printre altele, de utilizarea modei ca expresie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Nu întâmplător, concepția lui Georg Simmel despre fenomenul modei a fost valorificată deopotrivă în sociologia consumului, în analiza comportamentelor colective, în estetică și în filozofie. Însă textul eseului a fost interpretat divergent. În sociologia modei, argumentele lui Georg Simmel sunt relaționate cu cele ale contemporanului său, economistul și sociologul american Thorstein B. Veblen și reunite sub denumirea teoria trickle-down, cu toate că "nu există vreun indiciu al influenței intelectuale între cei doi sociologi" (cf. R. Tilman, 1999, 282). Deși am putea găsi un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe care le întâlnim, prima impresie se formează pe baza caracteristicilor fizice. Un comportament observat înseamnă o nevoie cognitivă de a înțelege și a explica cauzal producerea acestuia (G.B. Moskowitz, 2005, 2). Nu de puține ori, fiecare din noi a relaționat hainele cu capacitatea intelectuală a partenerului de dialog sau a cumpărat o carte după designul copertei. Chiar dacă experiența ne-a demonstrat că nu întotdeauna prima impresie este acurată, multe din interacțiunile noastre se bazează pe "biții informaționali receptați inițial, care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
non-manageriale. În descrierile participanților la experiment, persoana-stimul femeie, ilustrată în haine comode, era asociată atât de subiecții de gen masculin, cât și de către cei de gen feminin unui rol de execuție. Surprinzător însă, subiecții bărbați cuprinși în eșantionul cercetării nu relaționau informalitatea vestimentară a persoanelor de același sex cu roluri de execuție. Când respondenții au făcut inferențe despre rolul de execuție și, respectiv, de conducere al persoanelor-stimul redate în cele patru ilustrații, contrastul dintre informalitate și formalitate s-a dovedit a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
realități fundamental incompatibile arhitecturii. Prin opoziție caracterului spectaculos, identificăm o miză a fotografiei de arhitectură În profunzimea actului de semnificare. O discuție despre acesta trebuie să Înceapă reflecția asupra adevărului fotografic situat Între realism și manipulare, pentru a demonstra complexitatea relaționară a ultimelor două calități și dificultatea de ale atribui a priori o valoare pozitivă sau negativă. Dezvăluirea adevărului Între realism aparent și realism esențial. Mecanicism și interpretare Autonomia comunicării digitale În raport cu spațiul, o eliberează de determinările acestuia, Îi fac accesibilă
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]