2,802 matches
-
internaționale, atât sub aspectul naturii sale, cât și a rolului său în acest domeniu. Pe acest fond, trebuie luate în considerare două concepții principale de analiză a puterii în relațiile internaționale: puterea ca resurse (sau elementele puterii naționale) și puterea relațională. Prima concepție dovedește o determinare cantitativă a noțiunii de putere. Cea de-a doua concepție conține aspecte calitative, fiind dezvoltată în ultima jumătate a secolului al XX-lea în filosofie și într-o varietate de discipline de științe sociale pe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și apreciau favorabil această linie care le permitea să fie diferiți în cadrul blocului socialist. Anii 1980 marchează izolarea crescândă a țării, ca urmare a protejării României față de influențele sovietice. Acest pas politic de izolare a contribuit la apariția unor complicații relaționale cu fosta U.R.S.S., în condițiile în care România a pierdut rolul său de interlocutor privilegiat cu Occidentul, ca urmare a detensionării relațiilor Est-Vest. Dificultățile economice constrâng din ce în ce mai mult pe români să depindă de sovietici. Țară producătoare de petrol, România
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
unei coerențe interne de natură a-i conferi obiectivitate, eliberînd-o de excesul emoțional romantic: o de-subiectivizare despre care va vorbi, ceva mai tîrziu, și Ion Barbu. „Elementele considerate În spațiu” - aici, cuvintele - subliniază de fapt Însemnătatea sintaxei textuale, jocul relațional al elementelor constitutive, „ordinea proprie” impusă universului verbal de către spiritul creator. Or, o atare „răsfrîngere” a „sistemului constructivist” În poezie fusese urmărită, cu puțin timp Înainte de intervenția lui Voronca, de „neoplasticianul” olandez Theo Van Doesburg - nume de rezonanță În cercurile
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acea „senzație prinsă stea În cleștele poemului actual”), traducînd o voință de instalare În concret, de obiectivare a atitudinii lirice, eliberată de „sentimentalismului” romantic - dar un „concret” distanțat de simpla reproducere mimetică, comportînd restructurări esențiale, deschis spre un vast cîmp relațional, cîștigînd o nouă identitate, conferită de sinteza imaginativă. Considerată superficial, viziunea ar părea pur impresionistă (de „impresionismul” lui Voronca vorbea, de exemplu, G. Călinescu, În Istoria... sa, iar Perpessicius găsea formula „pointilismului poetic”); „notația” propriu-zisă este de fapt deviată metaforic
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În act: În fața realității celei mai comune, descrise uneori la modul „reportericesc” (v. Pe cine căutați? sau Obrazul de cretă), o fantezie În permanentă stare de productivitate vine să scoată obiectele din tiparele lor „normale”, le introduce Într-un lanț relațional insolit, Într-o dinamică a imaginarului vizînd metamorfoza, În sensul restructurării lumii ca realitate originară, sărbătoresc-paradisiacă: „Înțelegere generoasă și Împărtășire din marea respirație a Începutului” (Pe cine căutați?). În tradiție rimbaldiană, Poetul e un vizionar și un iluminat. Ca și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
etc. Or, proza lirică a lui Voronca nu e, din acest punct de vedere decît o variantă a „poeziei În versuri”, - iar un text precum cel comentat sumar mai sus (Pe cine căutați?) schematizează, cum s-a putut vedea, modelul relațional deja stabilizat, dintre real și poetic propus și de teoreticianul avangardist. Situația nu e alta, În fond, nici În celelalte piese ce alcătuiesc cartea din 1932 (an În care, ne reamintim, apăreau și poemele din Petre Schlemihl). Călătoria sau reveria-evaziune
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poemului prin juxtapunere (de unde impresia de independență a fiecărei unități textuale și de atomizare a discursului, Împiedicînd dezvoltarea anecdotică a unei „idei” și facilitînd, În schimb, percepția „simultaneistă” a unei lumi-almanah caleidoscopic etc.) și eliptism, reducîndu-se la strictul necesar elementele relaționale din interiorul versului și accentuîndu-se astfel sugestia de ritm accelerat, iar pe de altă parte vizîndu-se efectul de concentrare și sinteză constructivistă: Feldspath fruntea și prin pupile sonerii Fulgeră, Ce cale ferată arterele tale cu sînge și gări, Un pas
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
s-au sfîrșit orele de muncă...” (Incantații. V). Ar fi fastidios să Înmulțim exemplele (am putea adăuga numeroase concretizări și din seria asindetei etc.) pentru a ne convinge În ce măsură apelează Voronca la astfel de procedee retorice menite să sporească aria relațională a cuvintelor. Foarte frecventa lor utilizare traduce de fapt, la nivel macro-textual, fervoarea asociativă, dinamismul viziunii, concretizate În chiar construcția imaginii, ca apropiere mai mult sau mai puțin insolită a unor termeni. Căci ele cumulează, cum se poate ușor observa
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Maniera consecventă în care Sara își construiește povestea vieții se caracterizează printr-o imagine pozivită, optimistă asupra lumii și se dezvoltă într-un context mai degrabă interpersonal decât intrapersonal. Încep cu ultima caracteristică a narațiunii ei - povestea Sarei este una relațională 2, referindu-se la alte persoane în mod constant, atât în contextul descrierii relațiilor sale cu acestea, cât și ca digresiuni doar despre ceilalți: părinții ei sau colegii de clasă din timpul liceului. Conform unei estimări generale, asemenea descrieri interpersonale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și existența celorlalți, din moment ce ei formează un anumit standard necesar comparației. În fine, există puține afirmații personale în care Sara își descrie trăsăturile: faptul că e o persoană activă, responsabilă sau „nu din cale-afară de inteligentă”. În afară de natura ei predominant relațională, povestea Sarei este pozitivă în ceea ce privește imaginea ei de sine, oamenii din jur și lumea. Sentimentele sau evenimentele negative sunt extrem de rare. Conform spuselor ei, toți oamenii pe care i-a întâlnit de-a lungul vieții, rude sau nu, indivizi ori
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
bacalaureat: „Astăzi suntdezamăgită de prestația mea, habar nu am de ce, dar aveam așteptări mai mari. Nu știu ce s-a întâmplat de am luat asemeneanote”. În fine, combinarea celor două aspecte ale impresiei globale asupra poveștii Sarei - natura sa pozitivă și cea relațională - își găsește cea mai puternică și mai directă exprimare în apariția frecventă a sintagmei relații bune pe tot parcursul narațiunii. Păstrând în minte aceste caracteristici, începem acum examinarea focarelor de semnificație prezente în povestea sa; unele dintre ele, așa cum este
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
poveștii vieții sale, poate fi interpretată ca o altă manifestarea perspectivei ei asupra lumii sociale ca familie. În acest fel, străinii sunt integrați în rețeaua familiei sau formează un simulacru de familie pentru Sara, toți contribuind la crearea unei lumi relaționale calde, sigure, care o înconjoară. Sara însăși pare să contribuie la selectarea și formarea unităților sau rețelelor care o înconjoară - deși această parte a poveștii e de obicei camuflată. Are tendința de a-și minimaliza meritele, ca bun partener. Ea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
în jurul ei, ea proiectează asupra întregii situații un sentiment de recunoștință vizavi de toate lucrurile pe care le-a primit de la viață. Remarci de final. Prezentarea holistă a conținutului poveștii Sarei, așa cum se desprinde din interviuri, a delimitat personalitatea sa relațională și pozitivă. Reprezentarea comprehensivă a narațiunii se bazează pe patru focare de semnificație majore. Temele nu sunt ușor de delimitat, mai cu seamă primele două, care se suprapun la unul dintre poli: calitatea de a fi membru al familiei este
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Nici chiar convertirea ei religioasă nu este descrisă ca fiind o schimbare drastică în viața sa, ci mai degrabă una superficială. Acest lucru poate fi comparat cu cele două povești ale vieții din secțiunea a doua acapitolului 5. 2. Termenul relațional se referă la accentuarea dimensiunilor interpersonale mai degrabă decât a celor ale sinelui. Pentru clarificarea teoretică a termenului, vezi Gilligan (1982), Miller (1986) și Josselson (1992). 3. Un material excelent privind acest aspect este Rogers et al. (1999). 4. Cititorul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
analiză a relatării lui David și a celei a Sarei. Cititorii sunt invitați să revină la poveștile vieții reproduse în această carte și să experimenteze metoda pe cont propriu. Sara. În ceea ce privește conținutul, povestea Sarei este tipic „feminină”, cu o axă relațională dominantă (vezi prima secțiune a capitolului 4). Obiectivele ei sunt mai întâi de toate delimitate în funcție de familie și copii, iar avansarea profesională este clar umbrită de grijile familiale: și până la urmă cei mai mulți dintre noi au progresat, aveam succes, fiecare dintre
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
considerat potrivit să încercăm în cele ce urmează identificarea perspectivelor globale de analiză și soluționare a acestora. Într-o epocă apropiată, unii pedagogi, cum ar fi Durkheim, Hubert, Wallon, Cousinet, de Coster, Hotyat, Leroy, au încercat să evalueze rolul factorului relațional în educație. Prin cuvintele celui din urmă s-au tras concluziile următoare: „...copilul, ființă umană, situat într-un anumit mediu, este profund influențat de acesta; comportamentul său diferă după cum trăieștesolitar sau în colectiv și depinde, într-o mare măsură, de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și învățământ, profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relații de cooperare cu părințiiacestora și cu alți factori interesați ai societății. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă, ci, prin fiecare contact relațional cu copiii și părinții, desfășoară o muncă de creștere și dezvoltare, de conducere și direcționare. Activitatea cadrelor didactice se desfășoară în fața unor individualități psihice umane în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilități în ceea ce privește comportamentele și intervențiile educatorului. Aceasta
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în întregul său, flexibil și perfectibil. 1.2.1. Argumente organizaționaletc " 1.2.1. Argumente organiza]ionale" Analizele cele mai moderne care vizează structura unei clase de elevi sunt cele referitoare la dimensiunile organizaționale ale acesteia. Actul managerial ca esență relațională se reprezintă cel mai bine pe fundalul unei abordări organizaționale a grupului de elevi. Din perspectiva determinărilor istorice, punctul de pornire al prezentei analize îl constituie trecerea de la asocierea spontană dintre indivizi spre asocierea organizată, bazată pe norme și criterii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fiind, printr-o definiție acceptată de cele mai moderne investigații în domeniu (Feigenbaum, 1961; Deming & Juran, 1970; Taguchi, 1980; Rinner & Mitang, 1988), reușita într-un domeniu al vieții sociale, de la afaceri și până la propria personalitate. Se poate observa ponderea acordată relaționalului, dinamicului, calității și globalității. Extinderea semantică a conceptului de „management”, apreciem noi, poate deveni benefică pentru orice știință socio-umană, în general, cât și pentru interpretarea educațională, în special. Procesul de învățământ are drept scop asigurarea nivelului de reușită minimală pentru
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
definiția orientativă pe care am reușit să o construim este următoarea: Domeniul de cercetare în științele educației, care studiază atât perspectivele de abordare ale clasei de elevi (didactică și psihosocială), cât și structurile dimensionale ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, relațională, operațională și creativă), în scopul facilitării intervențiilor cadrelor didactice în situații de criză „microeducațională” (indisciplină, violență, nonimplicare etc.) și a evitării consecințelor negative ale acestora, prin exercițiul microdeciziilor educaționale. Având în vedere aserțiunile precedente, se poate observa că structura teoretică
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
aceștia drept colaborator sau drept adversar, în funcție de capacitățile sale de a stabili relații adecvate cu elevii, de a comunica eficient, de a dovedi entuziasm, înțelegere și prietenie. La nivelul clasei de elevi, considerată ca un grup social cu o dinamică relațională accentuată, sunt general acceptate și analizate două mari tipuri de forțe: influența personală a profesorului, atât ca lider, cât și ca factor exterior, precum și influența de grup, guvernată aparent de factori nonformali. Influența personală a profesorului asupra clasei de elevi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
instituțional; - sintalitatea, subiect de maximă importanță pentru clasa de elevi, introdus în literatura de specialitate de către Cattell, a fost dezvoltat în spațiul românesc al științelor educației de profesorul Ioan Nicola și desemnează personalitatea grupului-clasă, ca ansamblu dinamic sub raport structural-funcțional, relațional, interacțional, de climat și de atmosferă axiologică. În urma periplului anterior, dimensiunea psihosocială a clasei de elevi a putut fi prezentată ca un complement solid și de maximă importanță al celeilalte perspective, didactică, în abordările de studiu ale managementului clasei de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
educator, în impunerea și urmărirea respectării regulilor, asociat cu gradul de libertate acordat elevului, au constituit și constituie nucleul controverselor pedagogice în interpretarea disciplinei școlare. Pedagogia clasică prezenta disciplina școlară aidoma unui șir de măsuri punitive, însoțite de un climat relațional foarte sever, cu supraveghere și pedepse. Abordările contemporane vorbesc despre disciplină ca despre un ansamblu complex normativ, interacțional și psihologic, care poate fi interpretat fără rezerve știintifice și din punct de vedere managerial. Controversele istorice privitoare la disciplină pendulează între
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
didactic este acela de a forma o personalitate complexă și de a conecta voința la evoluția pozitivă a caracterului. Acesta exprimă relația omului cu realitatea și se manifestă în comportament și în conduită, formându-se printr-un sistem de expansiune relațională și motivațională. 3.3. Dimensiunea socialtc "3.3. Dimensiunea social\" Analiza clasei de elevi din perspectivă sociologică reprezintă asocierea dintre clasa de elevi și grupul social. Investigații și cercetări aprofundate au fost făcute în acest domeniu atât în țară, cât
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. Clasa, după cum s-a putut observa și din demersurile noastre anterioare de studiu, nu este numai o entitate psihologică, ea este și o realitate socială, psihosocială, ce rezultă din interacțiunile universului relațional al acesteia. Din punct de vedere constitutiv, la baza construcției grupului-clasă stau unele seturi de norme, reguli, care vor regla întreaga desfășurare a activității școlare cotidiene. Definițional, conceptul de normă acoperă un spațiu de cerințe ale unei comunități în ceea ce privește atitudinile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]