3,299 matches
-
Dar cultura, în ciuda schimbării lente, este eminamente dinamică. Apar noi reguli, semnificațiile valorilor și credințelor variază în timp, normele tradiționale sunt reinterpretate, întrucât societatea, comunitatea sau grupurile umane nu numai că nu există în afara legilor morale și a normelor de relaționare, dar le și transformă. Un gen de „management al impresiilor” à la Goffman sau chestionarea de-la-sine-înțeles-ului sau a spațiilor sociale încă nereglementate intervin pentru a activa o antropologie normativă asociată capitalului social. Iar Fukuyama tocmai acest spațiu al generării normative
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de conduită, de la structurile democrației politice la cele ale vieții economice sau culturale, odată cu politicile promovate, sunt analizate, interpretate și activate de actorii individuali în cursuri personale ale vieții, în funcție de cunoașterea tacită sau sistematică și de regulile (in)formale ale relaționării și trăirii sociale. Cunoașterea tacită și cea sistematică - mai mult sau mai puțin extinsă - sunt combinate și recombinate, costurile sociale ale unui curs al acțiunii sunt evaluate, iar profiturile personale sunt prospectate astfel încât, în final, se va alege acea variantă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de ani; ceea ce se întâmplă în interiorul familiei este și mai radical de diferit. Pe de altă parte, schimbările de tip și organizare ale familiei și ale relațiilor din cadrul său nu se referă doar la căsătorie, sexualitate, sentimente și mod de relaționare a soțului, soției și copiilor. Ele reverberează mult dincolo de cadrul familial, pentru a include economia, cultura sau politica, lumea profesiilor și a conducerii, a învățării și a reproducerii sociale și culturale, a ordinii și a structurii sociale. Sfera privată și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socializare primară și de ucenicie profesională a tinerei generații. Copiii ajutau mama în treburi gospodărești și, prin aceasta, dobândeau priceperi asociate managementului casnic al gospodăriei; copiii cei mai mari aveau grijă de cei mai mici, astfel că deprindeau abilitățile de relaționare socială și de empatie socializatoare. În genere, socializarea copiilor în familie nu era o funcție specializată și detașată de celelalte, ci una implicit realizată prin crearea celorlalte funcții. După și odată cu revoluția industrială, producția economică a început să fie separată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru că nu reușește să depășescă afilierile și simpatiile politice pentru a iniția proiecte ce vizează întreaga comunitate. Principala problemă a comunității pare a fi absența unui mediu social dinamic. Nivelul contactelor sociale este extrem de redus, ceea ce conduce la dificultăți de relaționare, de asociere, de inițiere de proiecte cu impact asupra întregii comunități. Oamenii nu sunt dispuși să dedice o parte din timpul lor celorlalți și comunității în care trăiesc. De cele mai multe ori responsabilitatea pentru proiecte ce ar implica întreaga comunitate este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ca profil cultural, se suprapune cu destul de multă fidelitate peste tipul ideal de „sat izolat”. În cazul de față avem de-a face cu un sat care cultivă modelul comunității închise din punct de vedere social manifestat prin dificultăți de relaționare între membrii grupului local, fapt care afectează direct gradul de participare la dinamica vieții comunității, dar și disponibilitatea indivizilor de a se implica și de a schimba starea de lucruri. În accepțiunea profesorului Sandu, izolarea este explicată atât de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la viața comunității este mai degrabă scăzută. Tomșaniul reprezintă un exemplu excelent în acest sens. Sat „modern”, conform tipologiei lui Dumitru Sandu, ar fi fost de așteptat să prezinte niveluri mai ridicate de implicare a locuitorilor în viața cetății, de relaționare cu ceilalți. Realitatea este inversă. Modernizarea de aici este una șchioapă, tipică pentru pseudomodernizarea adusă de epoca comunistă, o modernizare în absența libertăților individuale și a participării. Participarea la viața comunitară în trecutul apropiat Dincolo de ceea ce se petrece în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
case în care sătenii se întâlneau ca să bea un pahar cu vin sau cu răchie. Acesta constituia însă doar pretextul pentru a dezbate probleme dintre cele mai diverse, multe dintre ele ținând de modul de organizare a vieții sociale, de relaționare a oamenilor între ei sau cu instituțiile statului. Se creau astfel premisele unei mai bune înțelegeri a lumi, a participării la schimbarea acesteia, a dezvoltării unor acțiuni comune în beneficiul colectivității. Prefer termenul englezesc unei traduceri, dat fiind faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de a le vedea concretizate în comportamentele și atitudinile absolvenților. Măsurarea acestor operații presupune o determinare obiectivă și ea ține de dimensiunea „impersonală” a educatorului. Importantă în acest sens este problematica evaluării profesorilor. De cele mai multe ori, evaluarea este înțeleasă prin relaționarea cu achizițiile elevilor. După aprecierea specialiștilor, evaluarea profesorilor poate fi formativă și normativă (De Landsheere, 1992). Evaluarea de tip formativ are drept obiectiv sprijinirea profesorului pentru a-și ameliora acțiunea și mijloacele de derulare a acesteia. Evaluarea normativă are în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
modelul echivalențelor. Modelele de creștere a copiiilor sunt prezentate acestora prin trei canale: Canalul adult-adult: felul în care se comportă adulții între ei. Canalul adult-copil: felul în care se poartă cu copilul. Canalul adult-copil/copil: felul în care reglementează adultul relaționarea lui cu copilul și a copiilor între ei. Comportamentul ulterior al copiilor va depinde de modelul de creștere aplicat de către părinți. A crește copiii în spiritul nonviolenței presupune ca prin toate cele trei canale copiii să fie expuși cât mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ambivalente atât față de familie, cât și față de persoanele străine. Toate acestea conduc la agresivitate, izolare, pierderea noțiunii de sprijin din partea familiei și a încrederii în capacitatea acesteia de a-l proteja, apatie, neintegrare socială și compensare prin violență, delincvență și relaționare facilă cu persoane dubioase, abandon școlar și chiar părăsirea domiciliului, neintegrare socială și profesională. Atât în spațiul european, cât și la nivel internațional, statisticile referitoare la situațiile de abuz și neglijare a copilului sunt controversate. Procesul sistematizării și monitorizării datelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sprijin puternic pentru ideea prevenirii și combaterii violenței, prin intermediul regândirii relațiilor interpersonale și al patternurilor interacționale. EMBED Word.Picture.8 - calitatea de martor sau victimă a violenței în copilărie; - patologia individuală; - caracteristicile personale; - nivelul de frustrare și stres. - modalitățile de relaționare și de administrare a conflictului; - norme sociale privind distribuția puterii; - nivelul socio-economic al familiei; - modele de relaționare în familie. - valorizarea socială a femeii și familiei; - integrarea familiei în rețelele sociale; - dezvoltarea serviciilor sociale; - gradele de acceptare a violenței; - raportul public-privat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Word.Picture.8 - calitatea de martor sau victimă a violenței în copilărie; - patologia individuală; - caracteristicile personale; - nivelul de frustrare și stres. - modalitățile de relaționare și de administrare a conflictului; - norme sociale privind distribuția puterii; - nivelul socio-economic al familiei; - modele de relaționare în familie. - valorizarea socială a femeii și familiei; - integrarea familiei în rețelele sociale; - dezvoltarea serviciilor sociale; - gradele de acceptare a violenței; - raportul public-privat. - dezvoltarea politicilor sociale de protecție a victimelor violenței; - dezvoltarea mecanismelor sociale și legislative de sancționare a violenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
criticat pentru caracterul său prea categoric (pentru Haan, mecanismele de apărare sunt în mod necesar patologice), acest model are meritul de a oferi o viziune mai curând constructivistă decât reactivă asupra adaptării. În același timp, el propune, după cum am văzut, relaționarea diferitelor tipuri de mecanisme ale eului. Modelul lui Haan conceptualizează mecanismele eului ca reglatori care intervin în medierea stresului și care permit indivizilor să se acomodeze la schimbare și să asimileze noi informații despre ei și despre ceilalți. Ideea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
diferitelor tipuri de mecanisme ale eului. Modelul lui Haan conceptualizează mecanismele eului ca reglatori care intervin în medierea stresului și care permit indivizilor să se acomodeze la schimbare și să asimileze noi informații despre ei și despre ceilalți. Ideea unei relaționări sistematice între diferitele mecanisme ale eului apare și la alți autori. Astfel, Mucchielli (1981) compară mecanismele psihice de apărare cu mecanismele de apărare socială și încearcă să elaboreze o tipologie a relațiilor dintre aceste două tipuri de mecanisme. Cu titlu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
decât în altele. O particularitate a acestui mecanism de apărare este că, asemenea anticipării, el poate face obiectul unei învățări în cadrul terapiei comportamentale. În plus, numeroase organisme, cu largul concurs al publicității, promit timizilor un leac pentru dificultățile lor de relaționare, iar aceasta grație deprinderii afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor. Lucrul pare a dovedi că utilitatea acestui mecanism de apărare este larg recunoscută, că numeroase persoane îi resimt absența sau insuficiența și că el poate fi dobândit atunci când lipsește. Istorictc
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
implementării programului. Implementarea sistemului de management și control intern pentru conducerile entităților publice reprezintă o provocare, care va contribui la înțelegerea propriului sistem de management și control intern, a conceptelor de control intern și audit intern și a modului de relaționare dintre acestea. În prezent, procesul de implementare a sistemului de management/ control intern în cadrul entităților se află în diferite faze în funcție de calitatea managementului general și a managementului de linie. Din aceste considerente se impune analiza critică a stadiului în care
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
dezastruoase asupra societății. Cazul asupra căruia ne vom Îndrepta atenția este cel al Ministerului Afacerilor Externe. Articolul de față răspunde unui dublu interes analitic. Pe de o parte, este vorba de a proba, printr-un studiu de caz, modalitatea de relaționare dintre aparatul de Partid și cel de Stat și de a sesiza circulația cadrelor Între un aparat și celălalt. Din acest punct de vedere, oricare dintre ministerele existente la Începutul anilor ’50 ar fi putut face obiectul cercetării noastre empirice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mijloc de reciclare a cadrelor Partidului Comunist Român și de legitimare a regimului, aspecte nu neapărat incorecte, dar incomplete și fără valoare de intervenție. În paginile de mai sus am schițat o parte dintre funcțiile Academiei, arătând că simpla lor relaționare cu o instituție care funcționa În comunism nu le face nefolosibile și nerecuperabile În contextul sociopolitic prezent. NICOLETA IONESCU GURĂ Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Editura Humanitas, București, 2006 Un studiu despre rolul și funcționarea nomenclaturii În timpul regimului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
soluții, ratificare de propuneri), decât de putere administrativă; gama rolurilor lui se îmbogățește cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor implicați cu tipuri adecvate de abilități manageriale, în special de concepție strategică, relaționare interpersonală, conducere de proiecte și gestionare a schimbărilor. În plus, specificul organizațiilor studiate face să apară și roluri manageriale fără precedent în mediul ierarhiilor, cum sunt cele de director pentru probleme de cunoaștere (chief knowledge officer) sau de informație (chief
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sau selectiv, în funcție de subiectul descrierii, de unghiul abordării sau de stilul personal. Operațiunea de ancorare Implică denumirea obiectului descrierii (întregul). Operațiuni de aspectualizare Presupune fragmentarea întregului în părți. Evidențierea calităților sau proprietăților întregului ori a părților cuprinse fragmente. Operațiuni de relaționare Implică: situarea temporală într-un întreg istoric sau individual; situarea spațială; asimilarea comparativă sau metaforică ce permite descrierea întregului și a părților sale, punându-le în relație analogică cu alte obiecte. Operațiunea de reformulare Întregul și părțile lui pot fi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ca apropriere a unor scheme de existență prin propria putere interpretativă; autoformarea educativă, ca ansamblu de practici pedagogice ce vizează dezvoltarea și facilitatea învățării autonome, în cadrul instituției școlare; autoformarea socială, ca ansamblu de practici de învățare a unor tipuri de relaționări și comprehensiuni reciproce prin participarea efectivă la dinamica grupurilor sociale; autoformarea cognitivă, adică învățarea, interiorizarea și inventarea unor reguli de învățare, însușirea strategiilor de învățare, ca procesualitate de grad superior; în fine, conștientizarea metodologiei învățării. De bună seamă că lista
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de prezentare a cunoașterii stimulează noi interacțiuni între facultățile acesteia. Prezentarea informațiilor devine interactivă, favorizând osmoza dintre stimulii verbali, auditivi, vizuali, kinestezici. Constatăm astfel o rescriere și o convertire a conținuturilor culturale într-o formă digitală, creând noi tipuri de relaționări și dependențe între om și mașină, între om și informație, între om și om. Biblioteci întregi sunt acum scanate, iar ceea ce intră nou apare dintru început într-o formă digitală. Tot mai des se construiesc biblioteci virtuale, care nu mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
calculatoare. Acestea sunt dispuse pe un areal deosebit de larg. Practic, orice instituție care se respectă, din fiecare țară, devine vizibilă și printr-o pagină de internet. Mai mult, fiecare competență, într-un domeniu sau altul, își creează o interfață a relaționării cu alți indivizi prin intermediul unei pagini Web. Comparativ cu diferitele servicii on-line (de ordin educativ, comercial, mediatic etc.), ce suportă o supraveghere și un control uneori central, internetul constituie o structură descentralizată, „democratică”, în care fiecare „pune” sau „scoate” ce
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
temporală, însă conturându-se doar pe linia unor interese și durând atât timp cât acestea sunt active. Noile tehnologii au darul de a aduna (simbolic) oamenii, dar și de a-i izola (fizic), de a-i ține la distanță. Ceea ce îmi permite relaționarea la distanță mă poate și împiedica, la fel de bine, să-mi cunosc vecinul de peste drum. Comunitatea virtuală se organizează pe un fundament afinitar, prin animarea acelorași vise, năzuințe, valori. Ea se deteritorializează și se rupe de rigiditatea calendarului. Se naște un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]