2,352 matches
-
noi să urmăm drumul sigur urmat de secole până acum: al blândeței, ocrotirei și ospitalităței, calități înăscute și recunoscute românului de întregul Orient, și de toți streinii care au vizitat sau locuiesc această țară"1671. Situația existentă în Dobrogea era reliefată cu toate neajunsurile sale în cuprinsul acestui articol. Astfel, era prezentată situația comunităților greacă și bulgară din orașul Constanța, comunități care "și-au construit anul trecut cu propriile lor mijloace (...) școli cu două caturi, pe când noi Românii, după o stăpânire
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
provinciei. În acest sens, în iulie 1892, la Constanța apărea un material ce analiza perspectivele dezvoltării industriei în Dobrogea 1694. În cuprinsul articolului publicat în Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța, periodic ce a apărut în anii 1891-1916, se reliefa necesitatea dezvoltării industriei deoarece "tocmai noi, cari posedăm atâtea bogății de exploatat, cari afară de aceasta, prin posițiunea geografică ce o ocupăm și prin mijloacele naturale de comunicație, suntem puși ipso facto în posițiunea de a alimenta țările Orientului, tocmai noi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în orașul Constanța 1709. Articolul făcea precizarea că "în județul Constanța avem actualmente 12 școale primare urbane, 6 de băieți și tot atâtea de fete, pe lângă cele 80 școale ce funcționează prin sate și târguri"1710. Cu toate acestea, se reliefa faptul că "până astăzi, cu toate stăruințele ce într-una ne-am pus, nu avem în județ nicio școală secundară"1711. Din cauza inexistenței unei școli secundare în orașul Constanța, "cetățenii mai cu dare de mână (...) sunt siliți să-și ducă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
soarta acestei părți constitutive a statului", Dobrogea avea "un oraș maritim în dezvoltare vertiginoasă (...) grupuri de bordeie și colibe devenind sate puternice, bogate și pline de viață; o diversitate, aproape infinită, de populațiuni"1746. Dezvoltarea rapidă a economiei Dobrogei era reliefată prin faptul că dacă "până acum câțiva ani nu se încărcau în portul Constanța decât 25-30 de vapoare (...) pe an, astăzi (...) e marfă gata în magazii poate pentru 100 de vapoare"1747. În încheierea articolului publicat la 31 octombrie 1893
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din moment ce aceștia, după o atât de lungă pribegie prin țări străine, cer a se alipi iar la sânul mamei, ea e datoare să-i primească cu brațele deschise"2233. La 1 martie 1898 săptămânalul Constanța publica un articol în care reliefa dificultățile întâmpinate de către gazetarii dobrogeni în privința denunțării abuzurilor administrației locale. Astfel, în prima parte a articolului se preciza că "nu ne vom duce în capitala județului vecin, Tulcea, unde au fost atâtea scandaluri, bătăi și arestări de ziariști, ci vom
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și al populației județului, care se îndeletnicește cu pescuitul, rectificarea cursului Dunavățului se impune"2406. O atenție deosebită era acordată în paginile raportului Sulinei, în legătură cu care se aprecia că este "atinsă de o decadență simțitoare"2407. De altfel, pentru a reliefa acest fapt, se preciza că "din șase mii de lucrători ce se găseau (...) pe cheiul Sulinei, astăzi rămân abia cinci sute și comerțul ce trăia din această viață activă, astăzi a căzut în amorțire"2408. Cu toate acestea, autorii raportului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din cauza lipsei de control, au făcut averi fabuloase"2505. Având în vedere această stare de fapt, "domnul Missir, fostul ministru al Domeniilor, cu ocazia vizitei făcută județului Tulcea, a rămas scandalizat de starea pădurilor din județul nostru"2506. Pentru a reliefa urmările nefaste ale defrișărilor se menționa că "ocolul Babadag, care avea peste 14 000 hectare pădure, nu știm dacă azi mai are pe jumătate"2507. În încheierea articolului citat jurnaliștii tulceni precizau că "nu ne îndoim ca ministerul Domeniilor să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
un proces de modernizare, fiind realizate lucrări edilitare vizând sistematizarea străzilor, construirea sau reabilitarea unor clădiri publice, amenajarea unui parc în centrul orașului, amplasarea statuii voievodului Mircea cel Bătrân în centrul orașului Tulcea. Recensământul populației realizat în cursul anului 1912 reliefa faptul că, la acea dată, populația totală a Dobrogei se cifra la circa 370 000 de locuitori. Astfel, în perioada 1878-1912, populația Dobrogei a crescut de mai mult de două ori, fapt ce denotă dezvoltarea accelerată a provinciei după unirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
drepturile cetățenești și pot fi numiți în funcțiile publice, fără deosebire de origine etnică și religie. Conform prevederilor legii de organizare a Dobrogei, prefecții din județele Constanța și Tulcea primeau puteri discreționare în privința controlului exercitat asupra administrației locale. Acestea erau reliefate de numirea de către prefect a primarilor comunelor rurale, a unui număr de membri ai consiliilor comunale, precum și de dreptul prefectului de a stabili numărul consilierilor comunali aparținând diverselor comunități etnice din Dobrogea. Evoluțiile administrative produse în Dobrogea după adoptarea legii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de modernizare, fiind realizate lucrări edilitare vizând sistematizarea străzilor, construirea sau reabilitarea unor clădiri publice, amenajarea unui parc în centrul orașului, amplasarea statuii voievodului Mircea cel Bătrân chiar în fața clădirii prefecturii județului Tulcea. Recensământul populației realizat în cursul anului 1912 reliefa faptul că, la acea dată, populația totală a Dobrogei se cifra la circa 370 000 de locuitori. Astfel, în perioada 1878-1912, populația Dobrogei a crescut de mai mult de două ori, fapt ce denotă dezvoltarea accelerată a provinciei după unirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
chiar mult. Deja îi venea greu să creadă că războinicul acela cu chip sever și insondabil ar fi avut din când în când nevoie de o femeie. Era, fără îndoială, un om încă energic: pieptul puternic și bicepșii masivi se reliefau prin bluza de in, și totuși, chiar dacă țeasta rasă îl făcea probabil să pară mai tânăr, avea probabil aproape șaizeci de ani, iar duritatea privirii sale, laolaltă cu imobilitatea sa plină de forță, îi dădeau celui care îl observa impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
observa întrețeserea compactă de acoperișuri ale caselor foarte îngrijite din Arelate, întreruptă ici și colo, cu un efect plăcut la vedere, de coroanele verzi în permanență ale pinilor maritimi, ce împodobeau peste tot piețe și grădini. Deasupra tuturor clădirilor se reliefau, impunătoare, masa calcaroasă a Arenei, Acoperișurile Forului și arcadele suprapuse ale apeductului. Pe Rhon, ce curgea pe sub zidurile din stânga sa, pluteau ambarcațiuni cu vele, iar strigătele marinarilor îi ajungeau la urechi, prin aerul incredibil de limpede, cu o sonoritate stranie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Personajele originare formează, pe rând, diferite cupluri semnificative, fiecare afirmîndu-și condiția în raport cu dublul său, Celălalt. Între ele opoziția fundamentală este una de existență, cel care există primul având prin această primordialitate o semnificație pozitivă, în vreme ce secundul e negativ, menit să reliefeze, în contrast, valoarea primului. Totodată ele au o natură comună, o asemănare esențială care le permite unitatea contradictorie. Astfel, dintre toate creaturile sale, Adam îi este cel mai apropiat Domnului, fiind alcătuit după "chipul și asemănarea" sa, permițîndu-i lui Dumnezeu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pe ușă cu spatele și se duse În salonul vizitatorilor. Acolo Angela ședea fumând, dar nu În obișnuitul ei stil senzual și elegant. Plânsese și fața Îi era palidă și febrilă. Corpul Îi atârna greoi, sânii o povară, genunchii palizi reliefați de mătasea Întinsă a ciorapilor. Oare numai din cauza tatălui ei plângea? Sammler simți că acele lacrimi au o cauză combinată. Se așeză În fața ei și-și puse pălăria Augustus John, de culoarea cârtiței, În poală. — Încă doarme? Da, spuse Sammler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cu care își mișca picioarele în camera alăturată. Singura mea libertate a fost să mă las stăpânit de frumusețea ei Orașul rămase încoronat până la ziuă în doliu În timp ce desenam forma unui bun rămas copacii care se înălțau din spatele gardurilor au reliefat umbre dantelate, întunecate și împietrite. Mi-am predat osemintele îmbătrânite, alții trufașele armuri ale sufletului, un soldat și-a smuls un os să-l așeze ca jertfă în altarul casei. Dintr-o dată niște guri strâmbe strigau nume de mame, de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
și securitatea internațională, ca și justiția, să nu fie puse în pericol; Îndatorirea statelor de a coopera între ele, atât în plan bilateral, cât și în cadrul organizației; Îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate. 4. Relativ la structura viitoarei organizații europene, se reliefa nevoia conceperii acesteia în conformitate cu un set de criterii de natură să asigure un înalt grad de funcționalitate în realizarea scopurilor urmărite, cu observarea riguroasă a principiilor fundamentale acceptate de statele membre. Ceea ce presupune participarea directă "în condiții de egalitate, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
aparținut redacției revistei, solicitarea fiind adresată autorilor de dr. Christoph Bertram, asistent al directorului institutului londonez, François Duchéne (Chr. Bertram, cetățean german, a devenit la începutul mileniului 21 director al Institutului German de Studii Internaționale). În caseta introductivă, redacția revistei reliefează, între altele: "An article published in Lumea, the Romanian foreign affaires weekly, takes the debate [on the Conference on European Security and Co-operation] a step further in suggesting the organization, its aims and rules, that might evolve from the Conference
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cooperative security concept"). Temeiurile politice și juridice ale acestui concept aveau să-și găsească consacrarea prin Actul Final de la Helsinki și prin dezvoltări semnificative înscrise în alte documente de bază adoptate ulterior de C.S.C.E. Acest aspect este în mod pertinent reliefat într-un document din această categorie: "O.S.C.E. a fost prima organizație de securitate care a elaborat și adoptat un concept de securitate cuprinzătoare și cooperativă, pe care statele participante l-au reafirmat în documente și decizii majore adoptate după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
E.C.D., U.E., Banca Mondială ș.a.) au optat pentru soluția definirii doar a unor forme concrete de corupție. Practica arată că tradiționala opoziție între corupător și corupt nu mai corespunde astăzi imaginii pe care aceasta s-a fondat. Observații recente au reliefat faptul că, adeseori, relația este inversă: oferta de corupere nu mai provine de la corupătorul presupus, ci de la cel pe care reglementările în materie îl consideră actor pasiv coruptul agent public. O bună parte dintre definițiile elaborate până în prezent s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
luați niște bani. L-am văzut pe împuțitul de pește care le avea în custodie. Un asiatic care aștepta nervos lângă colțul cafenelei, cu zâmbet, dinți și nădragi la fel de largi ca aripile unui rechin, în timp ce prin buzunarul strâmt, demodat, se reliefa ca o sulă un șomoiog de parale. Am ceva de spus: Selina clocește ceva. Asta e teoria mea. Da, Selina pune ceva la cale. Pur și simplu o simt - deși, când e vorba de gagici, găsesc că e greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
scârbosul se situează pe câteva trepte mai jos decât dezgustătorul și grosolanul. De regulă, provoacă scârbă tot ceea ce lezează simțul estetic printr-o disoluție a formei, prin descompunere și mai ales prin putrefacție Am arătat până acum că macabrul își reliefează cu predilecție natura mortificantă, fantomatică, dezgustătoare, care nu exclude uneori elementul comic. De altfel, în utilizarea relativ recentă s-a dezvoltat conotația oribil și totuși amuzant, prin asocierea cu umorul negru și gluma macabră, știut fiind faptul că urâtul nu
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
lumii noastre vizibile devin inaplicabile, se abolesc legile staticii, “naturalul” este distorsionat iar ordinea istorică este fragmentată. Groaza este provocată de acestă lume în transformare, care anulează individului orice capacitate de orientare și împinge ființa umană în absurd. Acest fapt reliefează raportul absurdului cu tragicul. Jan Kott făcea referire la valorile asemănătoare care susțin tragicul și grotescul în lumea contemporană: “Lumea tragică și lumea grotescă sunt închise, din cadrul lor nu se poate evada. În lumea tragică, această situație de constrângere este
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat drept vector al vieții și operei sale, autorul reliefează - în educație, în arta vie de a fi om - tocmai plusul și pulsul, particula și unda în complementaritatea ontic-axiologică numită lumină, ca lumină a educației. În hățișul tranziției, experimentatul vâslaș ne previne că însuși optimismul pedagogic trebuie privit, racordat prin
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
urmăritorilor, de metodele folosite pe tot parcursul urmăririi, de zelul organelor de urmărire - raportând nu la oră, ci chiar la minut, cu o exactitate de cronometru, demnă de o cauză mai bună. Din prezentarea documentelor și din relatarea faptelor se reliefează atmosfera apăsătoare, sufocantă manifestată pe tot cuprinsul României în acea perioadă de tristă amintire și dârză împotrivire a unor tineri dornici de libertatea de mișcare și gândire, neîngrădită de canoanele orânduirii comuniste. Suntem în octombrie 1956. În Ungaria au loc
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Gîrleanu, Iancu Brezianu, Bogdan-Pitești. Sicriul ajunge la biserica Sf. Gheorghe acoperit de coroanele veștejite de acum 5 luni de la Berlin. Înmormântarea are loc pe 22 noiembrie 1912, cu onoruri militare și toate instituțiile au fost închise. Se țin discursuri elogioase reliefând personalitatea extraordinară a defunctului. Tache Ionescu amintește că a murit tocmai când trebuia să fie ales în parlament. Și cât de mult și-ar fi dorit Nenea Iancu să se bucure de această cinste!! Au mai vorbit Barbu Delavrancea și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]