29,034 matches
-
ca și Ovidius (care vine, desigur, de la Constantă): în ambele nume se manifestă obsesia latinității, a romanității și a continuității. Și Decebal străbate țară, ca simbol național al vechimii și unității (Constantă - Curtici). Toponimele sînt mai banale, si pentru că uneori reiau în chip tautologic numele orașului de destinație: București, Sofia, Timișoara, sau sintetizează traseul, indicînd provincia traversata: Muntenia, Valahia, Moldova, Transilvania, Banat, Oltenia, Basarabia, Bucovina, Maramureș. Numele de acest tip oferă maximum de informație, dar prezintă și riscuri de confuzie, în măsura în care
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
filosof român, a putut vorbi despre demonia lui Iisus, "cea mai adâncă și mai rară dintre demonii", demonia iubirii 8). Și Mircea Eliade s-a ocupat de Mefisto, în "Simpatia lui Mefistofel", primul capitol din Mitul Reintegrării (1942), studiu parțial reluat și completat în Mefistofel și Androginul sau Misterul Totalității (prima ediție, 1962, în franceză). Eseistul nu face nici o diferențiere între demonic și satanic, în schimb, se arătă deosebit de interesat de simpatia reciprocă dintre Dumnezeu și demon (sau diavol), amândoi "bucuroși
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
însoțită de întreg aparatul critic necesar. Dl Gh. Pienescu, cel ce se ocupase de ediția de Opere în 1960, a tot stăruit în această idee. Îmi pare rău. Dar, acum, e prea tîrziu pentru o asemenea ediție științifică de anvergură, reluînd materia celor cincisprezece volume apărute. Așa a fost, atunci, în 1960, cînd s-au pornit edițiile necritice ale lui Arghezi (Scrieri), Eftimiu, Agârbiceanu, Călinescu, Musatescu, Peltz, Perpessicius. A fost, notez acum retrospectiv, o gravă eroare editorială, aceste ediții trebuind să
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
structura, astfel încît, în al zecelea an de apariție, a ajuns o navă literară modernă, după modelul revistelor occidentale, cu detalii funcționale mai rar de găsit la noi. Faptul că ne sînt date informații succinte despre fiecare din semnatarii textelor, reluați pe ultima pagina în ordine alfabetică (ceea ce va facilita căutarea în colecție a unui anumit autor), structurarea sumarului pe genuri literare, cu titluri și supratitluri ce lămuresc asupra subiectului, dimensiunile rezonabile ale materialelor - denotă că, de la modernul panou de comandă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
nivel unde lumea se împarte, irevocabil, în evrei și pagini. În numărul trecut al "României literare" am prezentat studiul lui Tzvetan Todorov despre memorie și uitare, aplicat aceleiași chestiuni a comparabilității dintre Gulag și Holocaust. Cum anunțăm în finalul cronicii, reiau problemă discutînd o altă carte dedicată ei, cea a lui Besançon. Diferențele dintre cele două argumentații, o spun din capul locului, nu mi se par mari. De altminteri, Besançon și Todorov vin din același spațiu, operează cu retorici compatibile, sînt
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
cît. pag. 10) O înțelegere competența a acestei cărți, la origine teza de doctorat, presupune descifrarea titlului-metaforă, descifrare care, depărtîndu-se de speculații și ambiguități, poate fi regăsita chiar în textul lui Caragiale "Cîteva păreri" ("Opere 4", București, ESPLA, pag. 45) reluat de autoare la pagina 172 într-un context nimerit, anume al unui studiu asupra "mesajului straniu, de o polisemie amețitoare, care refuză să se lase decodat". Acest scurt fragment, citat spre sfîrșitul lucrării, probabil din motive de prelungire a suspansului
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
Luminița Marcu " Acest român a fost scris între 1955 și 1957, fiind reluat în 1959, fără speranță publicării în regimul comunist." Iată cel puțin două probleme incitante, semnalate de Alexandru George însuși cu privire la românul sau Oameni și umbre, apărut în 1996 la Editură Albatros. Să le luăm pe rând. Este așadar vorba despre
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
Nicolae Manolescu Cel mai recent număr al Jurnalului literar (7-10 din aprilie-mai 1999) reia "cazul Caraion" pe mai multe pagini și sub multe semnături, fiindu-i într-un fel consacrat, după cum arată și fotografia din deschidere. Între altele, în cîteva articole și interviuri, redactorul și unii colaboratori ai Jurnalului se referă și la Dosarul
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
cu Asociația "Pro Helvetia" înviorează de ani buni viața noastră de concert. Inclusiv unii artiști de origina română stabiliți peste hotare au beneficiat de sprijinul acestor organizații. Alții revin în țară pe speze proprii, sunt cazați la rude, la prieteni, reluând vechile relații în circuitul vieții noastre de concert. Am reaudiat-o, recent, în compania Orchestrei Naționale Radio, a dirijorului Gheorghe Costin, pe violonista Mihaela Martin, stabilită actualmente la Köln, distins cadru universitar al Academiei de Muzică din localitate; dispune de
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
dar cu o operă literară minoră. Cînd a venit vremea memoriilor, acum cîțiva ani a publicat un volum de Portrete, apoi, în 1998, un altul, Visul Cavalerului și anul trecut, în 1999, încă unul, intitulat Figuri în filigran. Mai toate reiau amintirile din Portrete, adăugîndu-le altele noi, țîșnite la suprafață din apa memoriei, mereu cercetată și sondată. Cîteodată memoria îl mai înșală (vezi "amintirea" că în toamna lui 1934 Nae Ionescu era directorul Cuvîntului cînd ziarul a fost suspendat, la începutul
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
din perspectiva lui, colaborând la compunerea unui insolit portrait en miettes (pentru a parafraza un titlu al lui Eugen Ionescu). Mihail Gălățanu își amintește cum scria tânărul poet: "Scria pe niște caiete negre, cu coperți groase [...]. Avea obișnuința de a relua întodeauna pe o pagină nouă poemul de pe pagina anterioară, pentru ca să îl bibilească [...]. Răsfoind caietul, pe care mi-l lăsa uneori ca să mă consulte în privința textelor nou-scrise, am văzut că în caiet poemele erau reluate de câte cinci sau șase ori
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
coperți groase [...]. Avea obișnuința de a relua întodeauna pe o pagină nouă poemul de pe pagina anterioară, pentru ca să îl bibilească [...]. Răsfoind caietul, pe care mi-l lăsa uneori ca să mă consulte în privința textelor nou-scrise, am văzut că în caiet poemele erau reluate de câte cinci sau șase ori. Alteori, cam de zece ori sau mai mult." Cristian Tudor Popescu descrie scena "scuturării" febrilului autor de propria lui boală: "N-am să-l uit niciodată cum și-a smuls parcă o căciulă imaginară
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
ce urcă/ Încet spre ochiul umbrei din cerul ce se lasă/ Ca un păianjen negru și nesfîrșit de mare/ În lumea pămînteană ca-n propria lui plasă" (Ca ochiul moartei tale). Sau sub semnul unei putrefacții universale, într-un bacovianism reluat în cadrul țărănesc (așa cum Doinaș n-ar putea fi înțeles fără antecedența conceptuală a lui Blaga și Arghezi, iar Dimov fără formele vizionare argheziene, Ileana Mălăncioiu n-ar putea fi percepută în afara influenței autorului Plumbului, adaptat toposului său originar): "Plouă într-
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
modalitatea de prezentare, bombastică și triumfalistă, mai degrabă îndepărtează decît apropie de evenimentul prezentat. Și totuși, de multă vreme, dar tot de atîta vreme complet ignorată, există o secvență închinată artei plastice, mai exact tabloului, care se transmite și se reia în fiecare zi. Acest moment, de o discreție desăvîrșită și de o profunzime la fel de mare, se numește Clip Art, se întinde pe spațiul a doar cinci minute și constituie coperta programului de știri Focus plus al postului comercial de televiziune
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
d-lui Nicolae Florescu, repunea în circulație două texte ale lui Pamfil Șeicaru, puțin (sau deloc) cunoscute la noi, după apariția lor la Madrid, în anii '50. E vorba de Rechizitoriu (titlul dat de editură): Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (reluată din revista Carpații, 10 iulie 1954) și de Tudor Arghezi. Tejgheaua cuvintelor (reluată fiind broșura cu același titlu de la Editura "Carpații", 1958). Ambele sînt pamflete, în stilul gazetarului de la Hiena și de la Curentul interbelic, aproape uitat astăzi, dar bine știut
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
indice 1, din codul penal" (îl sfătuim pe avocatul dezlănțuit să regăsească în Codul penal și articolul care se referă la instigare la crimă). * Foarte activ în revistă e un oarecare Victor Duță care, pe lîngă aforisme de tot banale, reia pe un spațiu larg vechiul cal de bătaie al complotului iudeo-mason care stăpînește lumea și care e autorul noii ordini mondiale. În opinia duțoistă ONU și Nato sînt niște organizații diabolic criminale care vor să ne anihileze ca națiune și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
și acesta mascotă pedagogică?) au devenit campioanele cărților de citire, unele versuri din ele circulînd autonom, cu valoare de slogan. Nici chiar reciclările ironice ale postmoderniștilor nu le-au slăbit vraja hipnotică. După o scurtă ezitare, crestomațiile de azi le reiau în inventar". Cuvinte în care putem desluși blamarea tuturor kitsch-urilor agitatorice, izvorîte din emfaza patriotardă, de la aripa inflaționistă a producției pașoptiștilor pînă la contemporanii noștrii M. Beniuc și A. Păunescu... Pana d-lui Eugen Lungu știe să reconstituie, în
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
scrisă de Daniel Defoe în 1719 a cucerit nu doar tehnica narativă a romanului (narațiunea la persoana întîi, romanul realist de ficțiune autobiografică), ci și orice tip de cititor, deschizîndu-se oricărui nivel de receptare. Peste secole, în 1972, Michel Tournier reia povestea lui Robinson în Vineri sau limburile Pacificului, acoperindu-i valențe filosofice, metafizice, morale și religioase doar intuibile, probabil, la Defoe. Retragerea din civilizație, absența societății nu înseamnă neapărat și regresiune. Refacerea micului confort necesar nu este altceva decît pregătirea
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
Florentina Costache La o distanță de un deceniu, problematica piesei care dă titlu volumului ne reamintește cum efervescența deschiderii României imediat după decembrie 1989 către o Europă atentă s-a desfășurat între entuziasm și scepticism, reluînd sub ochiul unui cititor-spectator de astăzi fapte care au umplut la vremea lor paginile de senzație ale ziarelor. Daimonion-ul artistic al lui Vlad Zografi mizează pe scepticism, punîndu-ne față în față cu Răul în carne și oase: însuși diavolul, "împielițat
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
o emisiune de cultură a jazz-ului, de istorie și de actualitate a jazzului, o emisiune prezentată pe un ton șăgalnic, cu profesionalism, cu farmec pitoresc, de inconfundabilul Florian Lungu. Emisiunea din mijloc de februarie, cea de luni noaptea, a reluat, a retransmis, concertul din seara aceleiași zile, a fost ziua îndrăgostiților ce îl pomenesc, mai nou, pe Sf. Valentin, patron spiritual de import în ultimul deceniu, un agreabil prilej de petreceri în compania "Marelui Jazz", inclusiv în foyerul, în Studioul
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
în jazz-ul sinfonic, în musical-uri, în celebra "Rapsody in blue", spre exemplu, lucrare prezentată - ne aducem aminte - tot de Dan Grigore și de Valentin Radu, cu mai bine de un an în urmă pe scena Ateneului Român, lucrare reluată de această dată, recent, pe scena Palatului Cultural din Arad.
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
mai ales fantasmate ale pacientei, dintr-o stațiune montană (e vorba de Badgastein). Aici Lisa Erdman locuiește într-un hotel alb - metaforă a liniștii și siguranței din pântecul matern, dar totodată, spre finalul cărții, și a morții. Al doilea capitol reia secvență cu secvență poemul și îl transpune în proză; este, precum se va vedea ulterior, o încercare de traducere a primei încercări. Fără o decriptare psihanalitică delirul nu devine însă cu mult mai citeț, căci amănunte stranii, imposibile și grotești
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
căror reprezentativitate se vor găsi cititori și critici mai neliniștiți să o conteste (cum se întîmplă și în cazul lui Eminescu) și asta numai spre binele și continua resuscitare a operei poetului. Nu numai selecția poemelor, dar și studiul introductiv reia Introducerea din 1986, cu mult mai puține modificări decît antologia propriu-zisă. Am putea spune chiar cu nici una. Asta dacă ținem seama că totuși sintagma din Introducere " Din punctul de vedere al autorului acestei monografii... " devine aici " Din punctul de vedere
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
n-a avizat publicarea lor) sînt componentele operei sale și au început să le publice. Apoi, Antonescu nu a văzut cu ochi buni larma publicistică în jurul ideologului mișcării legionare, chiar dacă e mort, și ediția a fost întreruptă. Ea a fost reluată din 1990 și se bucură, azi, de o atenție ieșită din comun, apărînd chiar și o ediție de Opere complete, care începe de la gazetărie pentru a poposi, apoi, în creația filosofică. Se ignoră, de către acești editori devotați, un fapt, totuși
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
Aflat în conflict cu un destin în care, "mică și a nimănui,/ viața se țesea în pînze de borangic de mîini penelope,/ în pustiuri pline de predici,(...) se pierdea ca o bilă de oțel/ în pipota unui curcan", Gellu Dorian reia tipologia poetului, așa cum s-a profilat începînd cu ciclurile romantice și simboliste. E vorba, negreșit, de "poze", însă de unele ce corespund unor vibrații lăuntrice care justifică reiterarea lor în nume personal. Nu e o compoziție prefabricată, un aranjament de
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]