1,047 matches
-
nu încă. Aruncă o privire la cameră, la masa din lemn negru care se întindea în fața ei, a cărei eleganță trecută părea să fie tipică acestei clădiri. Aceleași vinuri ca și la hotelul American Colony, își zise ea, probabil o reminiscență a grandiosului trecut imperial și a amăgirilor de acum aproape o sută de ani. Își privi iarăși ceasul. Ajunsese cu trei minute mai devreme. Încă cinci minute și aveau să înceapă. Drama conferinței de presă comune avusese un efect mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
blocul Încă nerecepționat de la Liric cineva trebuia să păzească arzătoarele imperiul meu tăcut nelocuit un tron din saci de ciment cald cald mirosul parchetului crud sticla de rom la cap și calma senina companie a lui Platon un vopsitor necalificat reminiscențele cum se insinuează ele ca acești pași abia perceptibili care nu se opresc și totuși nu mă ajung te abrutizezi Între scursorile astea Îți aranjăm noi ceva un post de referent administrativ sau de secretar la o școală ce dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
formă de schizoidie, necesitatea unei confirmări reale de existență paralelă În ființă și În neființă sau poate În planul biologicului irezistibila chemare de a fi bărbat și femeie În același timp - imperativul unei celule bătrîne pulsînd uneori În paleoencefal, o reminiscență androgină aspirînd la statutul demiurgic - sau mult mai puțin: regretul de a nu putea trăi concomitent și palpabil În spațiul real și În cel visat, În timpul real și În cel visat. Așa cum sînt eu acum cu un subconștient timorat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a chinuit-o toată adolescența - dar nimeni nu știe dacă predilecția ei pentru romanul negru, pentru filmele de groază, deghizările nocturne, Întîlniri În cavouri, fascinația pe care o exercitau asupra ei femeile de stradă, cupeurile Închise, plușul grena, nu erau reminiscențe din acel vis consumat pe nerăsuflate În clasa cu bănci de lemn, Într-o mînăstire de maici catolice din Ordinul Ursulinelor. Sibiul acelor ani a rămas pentru mine un oraș-retortă În care Îmi desăvîrșeam Într-un fel de tranșă alchimia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bucurie deplină ca și cum suferința nu ar fi existat niciodată. Abia după cîteva clipe, odată cu recunoașterea propriului trup, reapare durerea asemenea unei amintiri exilate care se Întoarce acasă. Cred că secunda aceea unică de totală desprindere, premergătoare trezirii conștiente, e o reminiscență a stării primordiale ca prima Întîlnire a noului născut cu lumina promisă, cea mai pură și nealterată senzație, singura care ne amintește de paradisul pierdut În care fuseserăm programați exclusiv pentru bucurie. Bucuria este ținta tuturor strădaniilor omenești. Disprețuitul trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
stins, venind de departe, dinspre cîmpuri și răsunînd ca sirena unui vapor. Cufundat În visele-i tulburi, Digby zăcea ore În șir... Atunci poate că și-ar fi adus aminte de tot, dar n-avusese destulă putere să fixeze aceste reminiscențe vagi, destul curaj ca să lege Într-un tablou aceste crîmpeie răzlețe. Își lua fără să crîcnească medicamentele și se cufunda Într-un somn adînc, Întrerupt În răstimpuri de coșmaruri ciudate, În care apărea mereu o femeie... Abia după multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
al adolescenței. Nu mai avea senzația că-i prea bătrîn și prea apăsat de propriile-i deprinderi ca s-o poată lua de la Început. Închise ochii și rechemă imaginea lui Poole. La poarta subconștientului său se Înghesuia o mulțime de reminiscențe confuze, cerînd să iasă la lumină: o carte intitulată Micul duce, cuvîntul Neapole - „Să vezi Neapole, și apoi să mori“ - și din nou figura lui Poole, prăbușit Într-un fotoliu și mîncînd o felie de cozonac Într-o Încăpere strîmtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Antonio del Pollaiuolo, ca să vă țin toată lecția, a și dominat, pe la 1460. Ajutat de fratele său, Piero, căruia unii îi și atribuie lucrări din atelierul Pollaiuolo. Dar Cosimo a încurajat asprimea stilului, sub influența nordicilor. Eleganța liniei, suavitatea tonurilor. Reminiscențe de gravor... se aude o voce. — Iată, doamna Hariga pleacă. A fost vocea mea, să recunoaștem : eu am auzit sau am vrut sau am crezut că aud numele lui Cosimo : eu pândeam clipa când partenera mea ar tresări din nou
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dintr-odată, cu pași mari, spre prima fereastră din stânga. Se rezemase cu coatele de pervaz, rămânând, multă vreme, tăcută și singură. Fantezistă, poate, ipoteza că apariția tinerei necunoscute ar fi declanșat cândva, în vastul hol al casei Hariga, asemenea murmur, reminiscențe culturale atât de puțin obișnuite ?... Greu de crezut, probabil, că încântarea ar fi ajuns la derută și perplexitate. Iar dacă cineva și-ar fi dezvăluit, totuși, uimirea, ecoul n-ar fi putut persista : îngrijorarea, proiectele și febrilitatea viitoarelor acțiuni militante
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fi fost ceva tauri doar de prăsilă, dar când au ajuns la guvernare în 1996 ciracii lui Coposu au dispărut și aceia, deoarece țărăniștii fiind politicieni prevăzători au descoperit la timp că taurii respectivi, aveau certe apucături comuniste și grave reminiscențe ceaușiste. In rest, lupta din Spania cu cea din România seamănă ca două picături de apă, ba chiar compensează lipsa cornutelor cu haite întregi de jivine mult mai agresive, numite popular „maidanezi", specie de care România contemporană nu duce deloc
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai ales azi - străbătut de un elan vitalist, al cărui combustibil e dragostea - de viață, în general - sub numeroasele ei fațete, dar, mai ales, erosul, poetul reface traseul său ontologic, dezvăluind astfel sursele aparentelor idiosincrazii. În felul acesta, de pildă, reminiscențe ale epocii primordiale a ființei (Copilăria mea dintre două biserici), când credea că lume-i e clar definită, exclusiv prin raportare la divin (Știam că Domnul îngroapă vrăbiile în ramuri / ca să încolțească la primăvară. Știam că liedul pe care-l
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
este omniprezentă, putând fi identificată atât în manifestările prozaice ale existenței, cât și în momentele de răscruce ale traseului ontologic al eului. Cuprinzând flash-uri din realitatea contemporană - știri care agită lumea, sau doar observații (pseudo)științifice -, dar și din reminiscențe ale epocii comuniste (muncitorime înghesuindu-se în mașini sordide, îndreptându-se spre locuințe sordide etc.), cartea ridică banalul cotidian, acest amalgam, generator al unui somn incendiar, la rang de artă, care, în paradigma postmodernistă în care se înscrie, abolește granițele
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pare adeseori ermetic, obscur, însă e un ermetism îndeosebi lexical, fiindcă, dincolo de lexemele pentru care optează poetul, se ascund imagini sau idei-clișeu ale artei literare: Electron erogenic/Capriccio pe orbite/Orb sub degete/ Scriere de mână /A golului de aripă /Reminiscență / Telepatică a / Treimii de zeu / Acest ceva cineva / Care prin poem / Te resoarbe / Pulsatorie / Mușcătură / Sublimă-n / Sărut / Din sâmbure / De sălbăticie - / Din rut, / Orb, divin anacolut (Orgasmul), aducând, pe alocuri, a barbianism: Levitează somn în veghe / De memorie clătinată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a mântuirii, când Într-o bună dimineață / Mă voi trezi fecior de-mpărat / Îmbrăcat în purpură și brocarte / Celesta caleașca va trage la scară / Să mă ducă sub streșini de cer / În străluminatul crepuscul. Străbătând spațiul biblic ori numai având reminiscențe biblice - biblica dumbravă, de pildă -, căutătorul trăiește, de fapt, întoarcerea pe mare spre sine, microcosmosul zidit de Cel Bun / Adevărat / Și Frumos, făcând elogiul perfecțiunii învederată în orice înfățișare a Creației, vizibilă cu ochiul liber, arătându-se pe lamela / microscopului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de credință, prin construirea de idoli - cu aport masiv dinspre mass-media, care atentează la barometrul normalității, al bunul-simț, astfel că Bunul simț e-n agonie, / iar conștiința e pe moarte, încât s-a creat un balamuc global -, poetul îi contrapune reminiscențe ale raiului pierdut, atât de simple, dar atât de autentice, păstrate, de pildă, în imaginea idilică a pâinii de casă / coaptă pe vatră, având alături o cană cu lapte / proaspăt muls, corespondent mirean, aici, pentru trupul și sângele Tău, căci
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
determine să-mi dea note bune din complezență, pentru a mă sili să stau singur pe picioarele mele. Poate, nu vroia să fie acuzat că mă proteja. Era în spiritul lui. Prin anii '50, când, înlăturat de la "Spiru Haret", ca "reminiscență burgheză", ajunsese să predea la o școală elementară din cartierul Tei, l-a avut elev pe fiul lui. L-a lăsat corigent, bruftuluindu-l în fața clasei, după care, acasă, i-a explicat că a vrut să dea un exemplu de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mai Încălzea Încă la soarele uitat despre care Începu să pomenească cu vioiciune. Fiica Anei - și asta fu salvator - prinse chef nestăvilit de vorbă, Își rostogolea impresiile „Încîntătoare” spunea, cu privire la forfota orașului, fără să știe că totul nu era decît reminiscența unei lumi altădată gălăgioase, vioaie și colorate, drum al vapoarelor spre mare, Întîlnire a felurite neamuri aduse laolaltă de jocul Întîmplării pe căile comerciale ale lumii; ce se vedea acum nu erau decît ultimele tresăriri ale acelei lumi, cu speranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
confesează, fără intermediar, lui Dumnezeu. În șoaptă. Din perspectiva duratei umane biologice, asemănată cu perioadele zilei, versurile se compun, spovedania se aude ca șoaptele în amurg. Antichitățile, nu doar cele din ciclul nominalizat, ci din toate ciclurile, sunt antichități subiective; reminiscențe autobiografice, unele accentuate istoric, câteva cu tentă specific regional, Vest-ardelean, legate de ambianța familială (părinți, bunici, unchi, mătuși, fiica și nepoata, prietene din copilărie), cu ecouri din lectură, punctate pe alocuri cu nume de scriitori și filozofi (Platon,Eminescu, Blaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Cavalli, cu o fustă mini și o pereche de cizme negre de la D&G, gen puștoaică‑de‑umblă‑cu‑motocicliști. La modă, sexy, stilat - dar nu excesiv de elegant - fără Însă a mă face să arăt ca un struț, ca o reminiscență de prin anii ’80 sau ca o prostituată. Ce altceva mai puteam dori? Tocmai când mă străduiam să Îmi aleg o poșetă asortată, a venit femeia care Îmi făcea machiajul și coafura și și‑a Început Încruntările și tentativele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
luni bune, până când, deodată, am avut brusc revelația că viața trebuie să aibă un scop mai adânc și că venirea mea pe lume nu este chiar o Întâmplare. Am emis un enunț exorcizant (nu știu dacă nu era o simplă reminiscență de lectură): „Un om ca mine nu poate să dispară ca o muscă“. Atunci m-am liniștit. Se vede că singură starea noastră interioară nu ajunge: mai puternice sunt experiențele cognitive decantate În expresie, pe care, găsindu-le formulate lapidar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
el, am fost gata-gata să Încep să țin la el. Soarta ne-a Întors În așa fel Încât ne-am trezit din nou față În față. De data aceasta, el era mult mai șters ca bărbat, aveam În mine Însă reminiscența acelei admirații deosebite pentru el. M-am Întâlnit, așadar, cu el... Ce-a fost? Banalitate stupidă! A Început să mă sărute la fel ca toți, a mers puțin mai departe... În fine, toate gesturile acestea specifice și de care eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
douăzeci de volume de traduceri, în proza și în versuri. Găzduite în reviste tradiționaliste, poeziile de tinerețe ale lui I. reiau, într-o versificare fluenta, motive ale romantismului occidental, părăsite în cele din urmă în favoarea exprimării propriei simțiri, nu fără reminiscențe din Heine, ca într-un bogat ciclu erotic. Poemul Convoi funerar, izbutit, indică apropierea de noile curente, insă autorul își abandonează tocmai atunci uneltele. La reluarea lor, va da o vreme simple exerciții; ultimele poezii, din 1940, transmit totuși o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
născut un legământ pentru viitor. Este semnificativ că numele cu adevărat național de "rumân" a avut un sens peiorativ, sub aspect social: este vorba despre rumânii din documentele secolelor XVI-XVII, adică țăranii legați de glie. Aceasta s-ar explica prin reminiscența unei situații sociale și politice anterioare ce amintea de dominația, la nordul Dunării, a slavilor asupra autohtonilor romanici (români), obligați să plătească dări și tribut dominatorilor învingători (slavi). Pe de altă parte, dacă cercetăm numele poporului român, observăm că el
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
le patronează etc. Măcinate în interior de un puternic curent de descompunere, lovite din afară de concurență, breslele au continuat să existe într-o stare jalnică până la desființarea lor formală în 1873, Dar, la jumătatea secolului trecut, deși mai păstrau unele reminiscențe tipic feudale, breslele au căpătat particularități noi, determinate de relațiile de tip mixt (feudalo-capitalist) și în cea mai mare măsură de tip capitalist, care se stabileau între patroni pe de o parte, și calfe și lucrători pe de altă parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ideologice: șovinism, autarhie, mobilizare antioccidentală, discursul lor fiind în conformitate cu conducerea politică. Reacția studiată de Katherine Verdery în lucrarea sa National Ideology Under Socialism constă în încercarea de a-i denunța pe protocroniști ca fasciști. Viața intelectuală își află resursele în reminiscențele confruntărilor din anii '30. Reeditarea autorilor dintre cele două războaie alimentează dezbaterea: "Protocroniștii, scrie Katherine Verdery, încearcă de fapt să exproprieze autoritatea culturală acumulată sub vechea orînduire și să și-o însușească în noua orînduire, înscriindu-i giganții dintre cele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]