1,034 matches
-
uriașa paranteză totalitară, în care ei - popor mândru - au fost obligați să joace rolul unei națiuni subalterne, aservită marelui frate de la Răsărit. Trei săptămâni în urmă, la Malbork, ne dăduserăm rendez-vous cu trecutul medieval al Poloniei, un trecut amestecat cu reminiscențe germane, conservate cu grijă. Acum, aici, la Varșovia, peisajul urban din preajma hotelului nostru exprimă efortul localnicilor de adaptare, mai dificilă, la o istorie mult prea recentă: pe de o parte, edificii noi, rectangulare, din beton și sticlă, sau altele, renovate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o reușită „adaptare”, dar și o „ridicare” din zone mai umile sociale spre altele mai „înalte”. Revenind însă la „subtitlul” pe care l-am instalat în fruntea acestui volum, vreau să subliniez încă o dată că, din tinerețe, probabil ca o reminiscență a psihologiei clasei din care am ieșit, mica burghezie, română și germană, și căreia i-am preluat, instinctiv, unele valori, gândeam „a face carieră”, cum se spunea odată, pe stradă, în saloane, dar și în literatura acelei vremi. Încă din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și asta dincolo de metehnele care ne marchează. Nu sunt gazetar, nici ziarist de anchetă și încă și mai puțin specialist în problemele Orientului Apropiat. Creștin prin educație, nu am altă religie decât studiul religiilor. Dacă mi-au mai rămas unele reminiscențe de latină și de greacă, nemaicitind totuși curent texte scrise în aceste limbi, așa cum o făceam la douăzeci de ani, nu înțeleg și nu citesc nici ivrit, nici araba (fapt care mă ține departe, vai! de "oamenii de rând", obligându
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
hilarului. În fața lor te simți împărțit între admirația pentru imperturbabila lor reținere (în Gaza situația este atât de gravă, încât rotația e rapidă, două săptămâni de activitate urmate de una de decompresie în afara zonei) și incoercibile izbucniri de ironie, potențiale reminiscențe ale lecturilor din Mangeclous sau din Frumoasa Domnului, episoade din istoria Societății Națiunilor așa cum a fost ea văzută de Albert Cohen. În acest din urmă caz, nu mai văd decât mici Solali anglofoni străbătând în pas vioi străzile și dunele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de habeas corpus și de libertate a cuvântului în interiorul lor (Atena cetățenilor liberi i-a trecut prin foc și prin sabie pe toți locuitorii din Delos, colonia sa răsculată); c) Acest petec de pământ guvernat după formula ateniană are puternice reminiscențe spartiate, cu iloții săi și cu ai săi cetățeni-soldați chemați sub arme șapte sau opt săptămâni pe an; d) A vorbi de democrație la modul general, ca de o substanță, este o amăgire. Calificativul contează. Libanul este o democrație de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a vrea să te întorci la Sion fără ca Dumnezeu să se întoarcă și el aici ar fi un lucru lipsit de logică. Faptul cel mai întristător, în această curioasă involuție a statului Israel (o invenție laică), pe pământul lui Israel (reminiscență biblică), este copita măgarului: vârful avansat al spiritului pozitivist, cel al fondatorilor acestui stat, s-a transformat în vârful de lance al supranaturalului. Dacă bunii mei magiștri parizieni ar fi putut presimți așa ceva, ar fi avut loc multe sinucideri la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al tuturor căpcăunilor din folclorul european”. Flăcăul trebuie să-l lege, deci să-l ia în stăpânire într-un mod magic ce necesită supunere totală, pentru ca leul să nu aibă putere asupra soarelui benefic. Octavian Buhociu consideră această prezență „o reminiscență a funcției leului de demon infernal”, asemănătoare celor ale lupului, vulpii, vidrei - animale psihopompe din colinde. Un alt animal solar (de asemenea vânat în colinde pentru efectul său distructiv asupra universului ordonat) este cerbul. „La tracii sud-dunăreni cerbul simboliza soarele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în șir și torc,/ Și feciorii joc” (Valea-de-Jos - Bihor). Casa iluminată de astrul diurn apare în momentele marii treceri, fie că este, prin moarte, la statutul de inițiat, fie la așezarea din lumea fără dor. Șezătoarea a fost analizată ca reminiscență a cetei feminine, obscura inițiere a fetelor găsind aici unele indicii revelatoare, cum este vârsta primirii în șezătoare: „.. .se intra la aproximativ 13 ani, adică la vârsta fiziologică a pubertății feminine”. În basmul Naramzei, infuzarea cu sacru este totală, fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reală. Trebuie să mai și citești, nu numai să-ți aștepți inspirația. Lipsa de profesionalizare se vede cel mai bine la unii din tinerii critici, care, comentând câte o carte, se trădează rapid că nu au recunoscut aluziile, trimiterile oblice, reminiscențele topite în ea. E aproape amuzant, adică trist. Dintotdeauna, în literatură au existat scriitori gonflați. Credeți că există asemenea autori și în actualitatea imediată? Sigur că există, dar nu vreau să exemplific, ei sunt la vedere. O cultură matură își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în Convorbiri literare, nr. 3, 1 aprilie, pp. 29-38. În același an, publică în marea revistă de la Iași (apărută la 1 martie) o a doua nuvelă, intitulată Piatra lui Osman, despre care chiar Gane afirma mai târziu că e "o reminiscență a primei călătorii la Dorna" (Zile trăite, p. 125). În iulie-august, împreună cu frații Negruzzi, Gane întreprinde o călătorie în străinătate, cu interesante popasuri în Franța, Elveția și Belgia. Unele întâmplări vor fi relatate în volumul Păcate mărturisite. Debutează cu versuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care mai târziu au ajuns hrana șoarecilor. Dar, în sfârșit, cine-i acela care să creadă că copiii lui sunt sluți? Odată primul pas făcut, am prins curaj, am scris repede a doua novelă, Piatra lui Osman, care e o reminiscență a primei mele călătorii la Dorna făcută cu ocaziunea incidentului ce-am avut cu birjarul evreu, și când m-am înfățoșat la "Junimea" cu manuscriptul subsoară, aveam de astă dată mai multă încredere în mine. Multe și varii erau discuțiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de tradiție dacică - a sarabilor, presupusă etimologie a numelui Basarab, pe carel vor purta cei ce vor avea învestitura de „Negru Vodă”, pe care Vasile Lovinescu îl consideră un nume generic, mistic, al „funcțiunii hermetice” în care au supraviețuit și reminiscențe dintr-o tradiție saturniană. Pentru autorul „Monarhului luminat”, piatra de mormânt pe care o asociază poate eronat lui Radu Negru figurează un centru spiritual, ca și paftaua domnitorului, utilizând „simbolurile zodiacale și planetare”heptagonul și steaua cu 12 colțuri închisă
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
al Noii Reviste Române În prima apariție, de la 1900- 1902, eseist, critic literar, antropolog și colaborator de seamă În a doua apariție, a revistei; apoi criticul literar atitrat al revistei, Ion Trivale, respectat până și de cafeneaua literară Încă cu reminiscențe sămănătoriste pe acea vreme; apoi I. Brucăr, credincios filozo fiei, cea atât de puțin darnică și de atentă cu slujitorii ei; apoi F. Aderca, eseist viu și temerar, polemizând, Încă de pe băncile liceului, cu directorul revistei și cu Duiliu Zamfirescu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
contraatac din orice parte. Partea de sus a fortăreței este locul unde stau soldații și este Încoronat de un templu unde probabil că se depozita prada, sub forma unor obiecte din metale prețioase. Din toate acestea nu mai există nici o reminiscență, și chiar și blocurile masive din piatră, din care era format templul, au fost mutate din locurile lor de odihnă. În apropiere de Sacsahuamán, pe drumul de Întoarcere spre Cuzco, există un exemplu tipic de construcție incașă unde, după spusele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
funcției de organ vizual doar o fantă deosebit de subțire, precum lama unui cuțit, aidoma ochilor unor asiatici care-ți lasă impresia că sunt orbi, nevăzând nimic din cauza acestor jaluzele atât de apropiate și pe care dintr-un slab impuls de reminiscență creștin-ortodoxă, îi compătimim pentru îngrozitorul handicap estetico-funcțional. Și-a potrivit pe mâini mănușile cu un singur deget cel opozabil și stabilizată de cele două valențe prețioase, sufertașul cu mâncare și plăsuca de pâine, a pornit la drum spre casă, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fi văzut farfuria de pe masă. Mâncam, așa, aiurea, fără poftă, fără convingere, cu anevoie. Luam câte o boabă încet, nehotărâți, fără grabă; o mestecam, apoi o înghițeam fără voia noastră, fără participarea noastră conștientă și activă, ci doar ca o reminiscență a unui reflex necondiționat care se deteriorase grav, pierzându-și din virtuțile inițiale energia și forța caracteristice, tinzând spre anulare și dispariție. Stixul era la doi pași de noi, iar vestitul barcagiu Charon ne făcea semne îmbietoare și ceremonioase să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
țional, direct autobio grafic, al textului. Daniel Abagiu tinde să fie nu numai literalmente Cezar Paul-Bădescu, ci un Cezar mai adevărat încă decît cel din realitate. Cînd cineva îi reproșează că povestirea în care sora lui mănîncă găinaț e o reminiscență din Márquez, autorul protes tează : păi, sora lui chiar mînca, independent de Remedios, găinaț cînd era mică ! Cu excepția lui Nicolae Iliescu (dar cu cît mai mult farmec !), Cezar merge pe linia aceasta mai departe decît orice autor de azi. Ar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
delicată. Mai toate comediile și vodevilurile lui Alecsandri sunt luate din Labiche sau alți autori ai epocei. Prețiosul juvaer care e "Veneția" lui Eminescu e inspirat din necunoscutul Gajetan Cerri. Tot așa "La steaua" care n-ar fi decât o reminiscență (ce strălucită!) din Gottfried Keller... Boileau, Racine, Corneille, Molière nu și-au făcut nici un scrupul în alegerea materialului din care și-au construit capodoperele. Toți suntem plagiatori, observă Anatole France, atingând aceste lucruri într-o scânteietoare conversație, pe care Nicolas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mele... Târziu, a străbătut plaja, pe lângă barca mea, Dandu Kirițescu, președinte acum al scriitorilor dramatici; în comitet e și Ticu. Aflu: intervenția lui Tanți. P. Cons. Cea mai bună și fastuoasă zi a lui sept[embrie]; cu un soare cu reminiscențe văratice sau, cum se exprima farmacista sanatoriului azi: „În iunie a fost frig, în iulie s’a scremut!!! să plouă (scuză extrem de triviala expresie), în august i-a cășunat să plouă și a venit stabilizarea, acu’ i-acu’!“ După astfel
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ar fi îngrozitor rictusul de maimuță, în locul surâsului cald cu care mă plecam peste trupșorul tău, spre privirea minunată de viață a ochilor tăi mari, castanii. Cât aș vrea să pot fi lângă tine! Iată „paradisul pierdut“. Înainte, desbrăcându-l de reminiscențele literare, livresci, nu-i puteam da semnificația reală, concretă; acum, paradisul pierdut ești tu, viața noastră trecută, comună, micile bucurii, marile bucurii, viața măruntă, cotidiană, cu finalul nocturn - povestirea evenimentelor zilei, la mine în cameră, cu tine în fotoliul larg
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
unele colinde românești se vorbește de „fânețe jidovești” <endnote id="(15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o „jâdaucă” are puteri magice asupra fecundi tății oilor <endnote id="(222, p. 82)"/>. În fine, cea mai spectaculoasă reminiscență a fenomenului socio-economic În discuție este o variantă a baladei Miorița, culeasă În ținutul Vrancei : „Iată vini-n cali,/ Tri turmi di oi,/ Cu tri mândri fișiori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ ȘÎ unu-i jâdan” <endnote id="(289
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asupra fenomenelor meteorologice. Sugestii similare au supraviețuit degradate și În folclorul copiilor, În unele descântece magice de oprire a furtunilor și a ploilor excesive : „Cu cuțitul lui [arhanghelul] Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p. 164)"/>. Poate că o reminiscență a unui arhaic ritual de xenocid este „vânătoarea de evrei” <endnote id="(133, p. 28)"/>, care se practica În unele regiuni ale României În timpul procesiunilor religioase de provocare a ploii : „Barbariile cele mai mari contra evreilor [din Moldova] - scria W
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ironică asupra unui om care Încearcă să supraviețuiască Într-o societate coruptă. Având Însă În vedere informațiile cuprinse În acest capitol, este posibil ca pictura Evreul cu gâsca să aibă și o altă semnificație. Ar putea fi vorba despre unele reminiscențe ale vechiului obicei augural, cu valențe rituale, ca evreii să dea cu anumite ocazii creștinilor (inclusiv autorităților), ca dar magic, o pasăre de mâncare (clapon sau gâscă). După cum am văzut, se pare că - la nivel oficial - obiceiul a fost sistat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la el ; o molimă, o secetă sau mai știu eu ce. Da omu [strein] nu să simte bine, că el poate fi curat” <endnote id="(94, pp. 42-43)"/>. Interesant este faptul că, În creații și manifestări folclorice, au supraviețuit destule reminiscențe ale arhaicelor ritualuri de sacrificii umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și unele slabe ecouri care par să indice vechi practici de xenocid ritual. Sărăcia documentelor istorice În această privință mă determină să trec În revistă câteva mărturii folclorice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea, țiganii cărămidari, care provocau prin vrăji seceta, erau bătuți sau chiar omorâți pentru a „dezlega ploile” <endnote id="(139, pp. 89-91)"/>. De asemenea, În descântecele de magie meteorologică - degradate și ajunse În folclorul copiilor - par să fi supraviețuit unele reminiscențe privind arhaica practică rituală a sacrificiilor umane, practică menită să stopeze calamitățile meteorologice care distrugeau recolta (furtună, grindină, ploi excesive) : „Cu sabia lui Mihai [Arhanghelul],/ Cu toporul Domnului,/ Taie capul omului” (pentru exemple și comentarii, <endnote id="vezi 139, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]