2,146 matches
-
spună! A trimis-o la plimbare! Iar eu n-am avut altă treabă decît să angajez detectivi particulari, de parcă n-aș avea Încredere În el. De parcă nu l-aș iubi. — Luke, și mie Îmi pare rău! zic cuprinsă brusc de remușcare. Pe cuvîntul meu. — Pentru ce? Luke pare luat ca din oală. — Pentru... ăă... Nu lăsa gura să te ia iar pe dinainte, Becky. Pentru... ziua aia În care am uitat să fac comanda la băcănie. Mereu m-am simțit foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
evanghelic pentru înțelegere și iertare. De cu totul alt tip e Papucii lui Mahmud, o povestire vrednică, de fapt, de Viețile sfinților. Participant, ca soldat, la Războiul pentru Independență, pantofarul Savu ucide, fără motiv, un turc. Chinuit după aceea de remușcări, nu-și găsește liniștea până nu se spovedește unui pustnic. Acesta îi dă drept canon să încalțe gratuit o mie de desculți. Ca urmare, Savu cutreieră tot sudul țării și întreaga Peninsulă Balcanică, cu sentimentul de a fi un nou
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
disperări răvășitoare, rarele clipe de fericire fiind întunecate de umbrele unei suspiciuni ce nu provoacă decât suferință. Tot acest zbucium duce, într-un final melodramatic, la suicidul protagonistei, abia acum iubitul mefient convingându-se de adevărul sentimentelor ei. De aici, remușcări continue și o jelanie care generează o pasabilă, pe alocuri, narațiune. SCRIERI: București-Sakkarah, București, 1913; Schițe-filme, București, 1913; Ierusalim, București, 1914; Regina noastră, București, 1914; Getta, București, 1916; Istoria armenilor, I-II, București, 1923-1926. Traduceri: Husik Zahrabian, Istoria Bisericii Armene
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
ar fi nemulțumirea. Eroarea lui C. Dobrogeanu-Gherea, referindu-se la Năpasta, a fost de a vedea ca „figură centrală a piesei” nu pe Anca, ci pe Dragomir, „și că axa în jurul căreia se răsucește acțiunea nu e răzbunarea femeii, ci remușcarea bărbatului ucigaș”. La Brătescu-Voinești, prin aceeași reducere la unitate, „axa” e „resemnarea”. Fondul din care derivă critica și în genere cugetarea maioresciană este „credința în biruința binelui [...], singura axă cu putință a moralei, dincolo de care domnește lumea instinctelor și a
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
să mă desprind de oameni care plecând au luat părți din mine, să-mi îngrop prieteni, să trăiesc o revoluție și să am șocul întâlnirii cu poporul meu, să mă destram, să mă detest, să mă înec în regrete și remușcări și să mai vreau, totuși, să mă adun din nou. Fără toate astea, orice pagină scrisă în nume propriu nu este decât o enormă pălăvrăgeală.” „Sentimentul conștient al insuficienței personale”, asumat în cuprinsul cărții ca autoexplicitare a relativei sterilități care
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
străine - e adevărat, ceva mai rar - admirația și entuziasmul. Două exemple sunt elocvente pentru capacitatea autorului de a caracteriza. Spaniolii sunt un „amestec de bigotism, pasiune și senzualitate”, popor catolic prin excelență, al cărui suflet se zbate între voluptate și remușcare, astfel încât mai peste tot regăsești „două categorii de oameni: preoții și amanții, adică cei care iubesc și cei care regretă”. Foarte individualizați sunt și englezii. Ceea ce frapează la ei ar fi rezerva, discreția, aroganța, egoismul, izolarea, indiferența superioară. Empiriști, confundându
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
diabolic, de care nu izbutesc să mă lepăd." Se simțea, din cauza nelucrării, în jenă continuă și dizolvantă: "Sila, mărturisea amar, ce mă îneacă de fiecare dată cînd sînt întrebat dacă scriu și despre ce etc. Dacă ceilalți ar ști! Rușine, remușcări, exasperare - ce nu intră în drama scriitorului care nu scrie?" Și, tot așa, altădată: "Jena pe care o simt de fiecare dată cînd sînt întrebat ce fac. Lumea încă n-a înțeles că sînt inapt pentru "făcut", că tot ce
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
din consecvență față de principiile teologice după care se conduce, Lactanțiu trezește un mai mare interes mai curând prin ceea ce nu spune decât prin ceea ce spune. Pentru el, Anticristul nu este decât o armă ideologică împotriva Imperiului, armă abandonată fără vreo remușcare, în momentul în care Imperiul își schimbă atitudinea față de creștini. Cu toate acestea, prin Commodian și Lactanțiu, o temă extrem de importantă vine să adauge o nuanță cu totul deosebită discursului anticristologic: este vorba despre conflictul dintre Orient și Occident, temă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
conștiință se aplică la acțiunile viitoare, ea are caracterul unei voci (daimonionul socratică care comandă, apără sau interzice. Când această conștiință se aplică la acțiunile trecute, ea se traduce prin sentimente de bucurie (satisfacțieă sau prin sentimente de durere (regret, remușcare, căințăă. Conștiința morală dovedește că judecata sau evaluarea acțiunilor noastre este fie anterioară, fie posterioară sentimentelor morale. Ea este proprietatea pe care o are spiritul uman de a surprinde și de a simți valoarea morală și de a explica acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihice, care sunt raportate la Eul personal, reprezentate prin siguranță, identitate, vitalitate, autoritate, prestigiu, putere, bucurie etc. dă Sentimentele religioase și metafizice, În raport cu Supra-Eul moral al persoanei, cu idealurile și aspirațiile acesteia. Ele sunt reprezentate prin: beatitudine sau fericire, disperare, remușcare, starea de liniște și pace interioară, seninătate, siguranță etc. Sentimentele psihice, ca și sentimentele spirituale, religioase și metafizice, au rolul de a ne semnala avantajele sau obstacolele, oportunitățile sau inoportunitățile de viață. Ele au rolul de a ne ajuta să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
temperament rece, inactivitate; bă activă sau impulsivă, reprezentată prin violență, apetențe de neînfrânat, cruzime, răceală, perversitate. Ne găsim În fața unei problematici psiho-morale speciale. Nebunia morală (folie morale sau moral insanityă apare ca o insensibilitate completă: absența milei, ferocitate, răceală, absența remușcărilor lipsa dorinței de a-și repara faptele comise. Toate acestea vorbesc de o atingere gravă a conștiinței morale a acestor persoane. Insensibilitatea morală este constituțională și poate coexista cu alte simptome ale degenerescenței. Ea poate apărea ca o trăsătură unică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și morale. În sensul acesta, ele sunt de două feluri: aă acte pozitive, urmate de sentimentul Împlinirii datoriei, al bucuriei pentru binele făcut; bă acte negative, care au drept consecință sentimentul penibil al culpabilității sau al păcatului, ceea ce-i provoacă remușcare și căință pentru faptele comise. Cel mai important aspect negativ psiho-moral este vinovăția. Ea are În Psihologia Morală o dublă semnificație: vinovăția dată de comiterea unui act negativ, a unui prejudiciu adus altei persoane și vinovăția datorită refuzului de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prejudiciu adus altei persoane și vinovăția datorită refuzului de a ajuta o persoană aflată În suferință și care ar fi putut fi mult ușurată sau chiar salvată de ajutorul tău. Trebuie să vedem În culpabilitate principalul motiv al căinței și remușcării, ca acte sau ca eforturi sufletești de reparație. În general, un act comis nu mai poate fi decât În parte sau deloc șters. Din aceste motive, actele de reparație au un caracter particular, de ritualuri simbolice, prin care se urmărește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a repara actele negative comise, de care se consideră a fi vinovată. Este o revenire asupra actelor comise și o reevaluare a acestora În planul conștiinței morale a individului, declanșând un alt tip de suferințe morale sub formă de remușcări și căință. Căința este o reactualizare În planul conștiinței a vinovăției comise sau a unui act pe care am fost refuzat să-l facem. Pentru M. Scheler, ea este o „amintire dureroasă”, o remușcare care revine sau persistă În mod
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de suferințe morale sub formă de remușcări și căință. Căința este o reactualizare În planul conștiinței a vinovăției comise sau a unui act pe care am fost refuzat să-l facem. Pentru M. Scheler, ea este o „amintire dureroasă”, o remușcare care revine sau persistă În mod obsedant În conștiința individului. Ce este căința? Este ea un act reparator moral propriu-zis sau este numai o intenție psiho-morală a unui individ apăsat de vinovăție? Pentru F. Nietzsche, „căința este o iluzie internă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mod obsedant În conștiința individului. Ce este căința? Este ea un act reparator moral propriu-zis sau este numai o intenție psiho-morală a unui individ apăsat de vinovăție? Pentru F. Nietzsche, „căința este o iluzie internă”. M. Scheler o identifică cu remușcarea. De fapt, căința este regretul de a nu fi făcut un lucru pe care trebuia să-l faci. Ea te va urmări ca o frământare permanentă, generând spectrul angoasei legat de pedeapsa care va veni. Remușcarea este diferită ca nuanță
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Scheler o identifică cu remușcarea. De fapt, căința este regretul de a nu fi făcut un lucru pe care trebuia să-l faci. Ea te va urmări ca o frământare permanentă, generând spectrul angoasei legat de pedeapsa care va veni. Remușcarea este diferită ca nuanță. Ea este reminiscența experienței anterioare pentru care un individ trebuie pedepsit, un fapt de care acesta este conștient. Ea este o autopedepsire sufletească și morală, acel simbolic „ochi al conștiinței” care-l privește din orice loc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei umane. Chinul este unic ca suferință, deși el este mai apropiat de efortul de reparație prin pedeapsă, decât de suferința propriu-zisă. Formele de manifestare ale acestuia au o mare varietate de aspecte: plânsul, disperarea, izolarea și fuga, tortura fizică, remușcarea. Toate sunt, În final, chinuri omenești. Să le analizăm În continuare. 1. Plânsul Este manifestarea fizică, exterioară a durerii, a suferinței, a deznădejdei. El este Întotdeauna sincer și exprimă o stare de sfâșiere interioară, o durere sufletească sau morală, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acceptării unor situații impuse din afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
situații impuse din afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
impuse din afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o aplică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o aplică mie pentru faptele pe care le-am comis anterior. Remușcarea este regretul permanent care mă macină. Ea reprezintă reproșul pe care cel vinovat și-l face În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o aplică mie pentru faptele pe care le-am comis anterior. Remușcarea este regretul permanent care mă macină. Ea reprezintă reproșul pe care cel vinovat și-l face În planul conștiinței sale În mod permanent, revenind obsedant, raportat la vinovăția anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aplică mie pentru faptele pe care le-am comis anterior. Remușcarea este regretul permanent care mă macină. Ea reprezintă reproșul pe care cel vinovat și-l face În planul conștiinței sale În mod permanent, revenind obsedant, raportat la vinovăția anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de actualitate, să fie mereu prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului torturii fizice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului torturii fizice, care depinde de voința altora, la fel cum nu mă pot sustrage nici chinului remușcării sufletești, pe care „legea morală din mine” o impune persoanei mele, deși aș vrea să mă eliberez de sub imperiul acesteia. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că, indiferent de formele sale sau de situațiile În care apare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]