1,373 matches
-
prin munca, inteligența și pasiunea lui a reușit să facă dintr-o Întreprindere “periferică”, o unitate antiepidemică de prim rang, având un rol major În combaterea turbării și a altor antropozoonoze și În același timp una dintre Întreprinderile economice foarte rentabile din subordinea Sfatului Popular al Capitalei. Cine a văzut un om turbat sau un coleg mort prin accident postvaccinal antirabic, nu poate pune protecția câinilor vagabonzi Înaintea protecției omului și cine crede că prin prinderea și sterilizarea câinilor vagabonzi rezolvă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
grădiniță, gimnaziu, facultate, etc). Dar, într-o concepție modernă, această forță de muncă, trebuie să aibă un nivel elevat de cultură, corespunzător epocii noastre. Cercetările de sociologie a educației, au demonstrat că investiția în învățământ este una dintre cele mai rentabile investiții, deoarece între productivitatea muncii și nivelul de cultură există un raport direct. Difuzarea în rândul tineretului școlar a științei și culturii se realizează prin intermediul diferitelor discipline școlare. Astfel, în școala se predau cunoștințe despre natura însuflețita și neînsuflețita, despre
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
centralizate, ci mai degrabă ca organizații-umbrelă care adăpostesc o gamă de activități de anteprenoriat coordonate în mod variabil în rândul membrilor lor. În cel mai bun caz, ele își asumă rolul unui guvern criminal, cel puțin în departamentele alese și rentabile, dar acest nivel de monopol nu poate fi atins de cei mai mulți cosche. Așadar ele definesc și impun reguli pentru membrii lor, folosesc amenințările și violența pentru a-și asigura un monopol geografic asupra unor întreprinderi criminale alese (deseori jocurile de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
pumn de piulițe încap 10.000 de piese, recontrolarea și sortarea cu tamponul filetat dublu T /NT, dureză multe ore și controlul e mai scump decât executarea pe mașini automate a unui nou lot de piulițe M3. Este deci mai rentabil ca acest lot necorespunzător să fie aruncat. Se pare că cel mai bun control ar fi controlul 100 %, deci bucată cu bucată. Să urmărim cazul unui produs complex, de exemplu la automobile. După o statistică de acum câțiva ani, firma
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
punea să citească, să învețe până i se făcea rău. Îl îmbrăca în porcăria aia de uniformă. Poate imediat după Revoluție lui Șăfu nu i-a picat bine, nu i-a convenit, dar apoi s-a gândit că e mai rentabil să pretindă că, de fapt, el vrea să se deghizeze în halul ăla. Nu-l obliga nimeni. Adică supralicita interdicția inițială și și-o asuma cu asupra de măsură, ca și cum ar fi fost inițiativa lui. Și de barbă avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lucru. Uneori îmi pun întrebări și despre Miruna, dacă acceptă să stea cu așa troglodite. De fapt, și cu mine e un semn de întrebare. De ce mă acceptă. Mai ales că pentru mine e o relație cât se poate de rentabilă. Nu i-am cumpărat niciodată nimic. Să-i fac cadou ceva. I-am mai povestit una-alta. Și texte pe care i le scriam. Uite, chiar îmi dau seama că e chiar o situație jenantă. Normal, că n-am salariul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pricopsiți, cum au fost, de pildă, silvicultorii noștri care au jefuit țara de cea mai frumoasă podoabă a ei, de la inspectori și șefi de ocoale până la ultimul pădurar, râvnit Într-un discurs la Cameră de Alex. Vaida-Voevod ca cea mai rentabilă profesie. Dar destinul sau Întâmplarea - bună sau rea, cine poate ști? -, stând la pândă și ieșindu-mi În cele din urmă [În cale] sub Înfățișarea anodină a unei informații prizărite prin gazete, avea să mă ispitească cu chemări spre alte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și spătos, un gros bonhomme cu bărbuță și privire insistentă aplicată la treburile cele mai mărunte, dar și la marile curente generoase ale timpului. Socialist Încă din tinerețea lui săracă, ajunsese, prin muncă și viață sobră, proprietarul laboratorului atât de rentabil pe atunci și mecenatul neprecupețit În timp și bani al acelei tentative ridicole [de] a impune o limbă universală: esperanto. Iubea, pe lângă asta, pomicultura, albinăritul, violon celul, silindu-se să Învețe și limba chineză. Generos de felul lui, a Înfiat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Într-o combinație menajeră cu fosta lui soție, și cu actualul bărbat al acesteia, [având] cu zece ani mai puțin decât ai ei și având, În afară de titlul de fost arbitru al echipelor de hochei pe gheață, pe acela, mult mai rentabil În socotelile scelerate ale acestei femei, de viitor moștenitor unic al unei averi impo zante a lui taică-său, om de condei și de cultură, cum l-am prețuit și cultivat acum patru zeci de ani, dar și de afaceri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nimic, Întrucât va trebui să plătesc iarăși contabila. M-am interesat la Oficiul Registrului Comerțului, depistat după ce am ajuns, ca Bulă, la vechiul sediu, și am aflat că lichidarea societății mă costă În jur de 600 lei, așa că e mai rentabilă decât dacă aș suspenda-o. Rămâne doar să mă decid când depun cererea, dar toată tevatura se va Întinde pe cel puțin 3 luni. Cert e că sunt obligat să am balanță zero și nicio datorie la Stat. După-amiază am
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
mi-a zis ironic, dar nițel complice redactorul, ca și cum nu-l mai avea în fața lui pe recalcitrantul de la primele convorbiri, ci pe omul care intra în rând, care se convertise firesc la un mod de lucru nu tocmai demn, dar rentabil -, vezi c-ai putut? Ziceai că așa și pe dincolo, că nu tai un rând, că mai bine arunci cartea la primul coș de gunoi decât să ți-o ciopârțească alții, și uite că te-ai mai calmat.“ Deși nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
conte Teleki Iosif de Szek, născută Iohana Roth de Kiralyfolvo precum și fiii excelenței sale, conții Laszlo și Iozsef Teleki de Szek, mai au în Principatul Transilvania, în mai multe locuri precum în Gernjeszeg, Lona, Szöres, Czelna, Sorestely, etc., moșii mari și rentabile, fără a cunoaște care dintre ele sunt moștenite sau ipotecate, fiindcă acele localități sunt foarte departe, motiv pentru care subcomisia nu le poate specifica în amănunțime. În schimb subcomisia cunoaște foarte bine moșiile Excelenței sale Contesa și ale Conților exponenți, care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întuneric, acopăr geamul cu o pătură, îi spun, ridicîndu-mă. Mi-ar plăcea să te ajut... Ba mai degrabă aș dori să fac eu orice treabă, ca ție să-ți rămînă tot timpul pentru pagina albă... Ar fi investiția cea mai rentabilă pe care ar putea-o face o femeie ca mine... Căci și-așa... vremea să ajung o "neîntrecută șefă de șantier" a trecut, surîde doamna Teona, ridicîndu-se și ea de pe scaun, lunecîndu-și din nou palmele peste coapse, de data asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
faptul că păreri asemănătoare par să fie Împărtășite și de intelectuali români stimabili. Luca Pițu, de pildă, scrie recent - În stilu-i jucăuș - despre „comerțul holocaustic” și despre „vânătoarea de «fascisme»”, practicate În România și Europa, care „se adeverează activități Încă rentabile la Început de veac, și mileniu, nou” <endnote id="(788, p. 6)"/>. Este vorba și de regretabila preluare a unor teorii și sintagme de tipul „the Holocaust industry” (Norman Finkelstein) sau „the Shoah business”, dublate de parafrazări insultătoare de tip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
timp laborator, lăcaș de reculegere și sediul unor frecvente întâlniri cu somități ale medicinei și farmaciei ieșene, cu cercetători de diverse vârste și specialități. Aici s-a născut ideea valorificării unor materii prime indigene, în vederea realizării, prin tehnologii accesibile și rentabile, a substanței medicamentoase, denumită ε-aminohexanoic (utilizat cu succes în accidente hemoragice, în chirurgia cardiacă, pulmonară, renală, ginecologică). Acest compus a fost brevetat și produs, pe baza unei tehnologii originale, la Fabrica de Antibiotice din Iași. Tot aici, colaborarea fructuoasă cu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să se rupă, iar "Prințul Banatului" este arestat. În acel moment Zaher achiziționase, printr-o donație, la Saclaz, un teren apartinind citorva beneficiari al Legii 18, pe care construise o fabrică, unde urma să producă țigări. Afacerea putea deveni extrem de rentabilă datorită unui alt mic detaliu: proveniență tutunului importat. Potrivit dezvăluirilor lui Jabri Tabrizzi, patronul firmelor timișorene Dallas și AJT, fost partener de afaceri al lui Zaher, mafia internațională a țigărilor pusese în circulație, după 1986, tutun din Ucraina și Rusia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
pare ca organiza, prin societățile sale, nu numai procurarea petrolului dar și emiterea facturilor. Un singur tren cu cisterne transporta între 1200-1500 tone de combustibil. Încasările, pentru o singură garnitură, atingeau 3 milioane de mărci. Afacerea s-a dovedit extrem de rentabilă. Nu se livra însă numai petrol ori produse petrolifere. De câteva ori pe lună, în stația Jimbolia intrau garnituri combinate: vagoane-cisternă și vagoane cu marfă acoperită. Angajaților CFR din stație li s-a spus că era vorba de produse ceramice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
000 hectare de pădure arsă. Și nu arsă în urma unui fulger sau a unui incendiu, ci arsă fiindcă proprietarul i-a dat foc! Având în vedere distanța mare dintre zona forestieră Temuco și porturile de la ocean, lemnul nu prea era rentabil de exploatat pentru "export", masa lemnoasă fiind consumată în zonă pentru cherestea, construcții, încălzire, butoaie, podele, acoperișuri... Proprietarul celor 100.000 hectare s-a gândit că-i mai avantajos să folosească terenul ca pășune, pentru creșterea animalelor, a scos chibriturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fabrica de procesare a minereului . Avea un director de la GEOMIN, un contabil și un tehnician români și prelucra contra cost minereul adus de micii minieri privați din zonă. Societatea mixtă GEOMIN-ENAMI era în anii petrecuți în Chile singura societate mixtă rentabilă a GEOMIN, aducându-ne anual un câștig de un milion de dolari, celelalte societăți din alte zone geografice lucrând în pierdere sau fiind falimentate. Îmi amintesc în acest context de un megaproiect minier conceput cu ocazia unei vizite a "tovarășului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al tranzacțiilor abile. Intransigența nu trebuie să fie căpoasă, îndărătnică, ci lucidă, degajată, curajoasă și demnă. Maleabilitatea să nu fie lașă, complezentă, defetistă. Trebuie să rămâi arbitrul compromisurilor tale, simțul oportunității să nu te facă să luneci pe panta oportunismului rentabil, conjunctural. Poți concede, dar nu trebuie să cedezi. Când ți se pune problema compromisului, ți se pune și cea a distingerii esențialului de inesențial. Trebuie să știi să alegi și să decizi ce e esențial, și deci nu poate sub
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Teama de Domnul, aceasta e înțelepciunea”). E drept că de la Renaștere încoace (și chiar înainte, dar rar și nu fără riscuri, civilizația medievală fiind una a libertății, contrar a ceea ce cred ignoranții) așa numita de către moderni „Realpolitik” s-a arătat rentabilă ; în ultimele secole a avut practicanți iluștri, Richelieu, Frederic cel Mare, Bismarck. În genere, așa numiții despoți luminați. Dar a trecut vremea lor. Despoții veacului nostru numai luminați n-au fost, iar admiratorii lor, infatuați și oportuniști, uluiesc prin imbecilitate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
hectare de pădure arsă. Și nu arsă în urma unui fulger sau a unui incendiu "natural", ci arsă fiindcă proprietarul i-a dat foc! Având în vedere distanța mare dintre zona forestieră Temuco și porturile de la ocean, lemnul nu prea era rentabil de exploatat pentru "export", masa lemnoasă fiind consumată în zonă pentru cherestea, construcții, încălzire, butoaie, podele, acoperișuri... Proprietarul celor 100.000 hectare s-a gândit că-i mai avantajos să folosească terenul ca pășune, pentru creșterea animalelor, a scos chibriturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fabrica de procesare a minereului. Avea un director de la GEOMIN, un contabil și un tehnician români și prelucra, contra cost, minereul adus de micii minieri privați din zonă. Societatea mixtă GEOMIN-ENAMI era în anii petrecuți în Chile singura societate mixtă rentabilă a GEOMIN, aducându-ne anual un câștig de un milion de dolari, celelalte societăți din alte zone geografice lucrând în pierdere sau fiind falimentate. Îmi amintesc în acest context de un megaproiect minier conceput cu ocazia unei vizite a "tovarășului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
muncitorii, salariații concediați și-au primit cele 10-15 salarii compensatorii și după ce i au cheltuit, duc o viață de șomeri, ca vai de ei; iar ce-i de la privatizări și conducere au lichidat unitățile economice pe motiv că nu sunt rentabile și le-au vândut. Dacă nu sunt rentabile, cum de au fost cumpărate? Oare așa de filantropi să fi fost? Nu! Le-au desființat și în același timp și-au făcut ”plinul”, au trecut la făcut regii, le-au revândut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
salarii compensatorii și după ce i au cheltuit, duc o viață de șomeri, ca vai de ei; iar ce-i de la privatizări și conducere au lichidat unitățile economice pe motiv că nu sunt rentabile și le-au vândut. Dacă nu sunt rentabile, cum de au fost cumpărate? Oare așa de filantropi să fi fost? Nu! Le-au desființat și în același timp și-au făcut ”plinul”, au trecut la făcut regii, le-au revândut cu prețuri înzecite și bunătatea de „miere” a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]