6,752 matches
-
-și propune să impună reguli suplimentare; reguli pe care alții nu le-ar înțelege sau nu ar dori să le respecte. Însă când discutăm despre problema repartiției în socialism, confuzia este uriașă și este dată de ceea ce înțelege socialismul prin repartiție. În primul rând "tovarășii" și-au propus ca fiecare om să dețină un acces egal la rezultatele muncii tuturor. Repartiția se face după criterii birocratice, în care funcționarii știu mai bine cine merită să trăiască mai bine și cine nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
respecte. Însă când discutăm despre problema repartiției în socialism, confuzia este uriașă și este dată de ceea ce înțelege socialismul prin repartiție. În primul rând "tovarășii" și-au propus ca fiecare om să dețină un acces egal la rezultatele muncii tuturor. Repartiția se face după criterii birocratice, în care funcționarii știu mai bine cine merită să trăiască mai bine și cine nu merită să trăiască mai bine. Lumea liberă a dezvoltat o meritocrație, în generații întregi de contact cu economia liberă, a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cheamă birocrație de stat, după care, de acolo, se scurge puțin, foarte puțin, la fiecare dintre cei care muncesc. Nivelarea accesului la venituri, la bani, a distrus interesul pentru implicare și eficiență economică. Fig.9.2 Birocrația ca nod al repartiției Nu există o lume mai frustrantă pentru hărnicie și competitivitate decât lumea socialismului. "Contrastul dintre un sistem liberal și unul total planificat este grăitor ilustrat în plângerile comune ale socialiștilor și naziștilor împotriva "separației artificiale a vieții economice de cea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai merge așa? Era atât de bine! În mod instinctiv muncitorul român nu recunoștea autoritatea statului și atacul său asupra muncii fiecărui angajat. Era, dacă vreți, un fel de atitudine de completare a veniturilor și de negare a distribuției și repartiției de tip socialist-birocratic. Era o respingere a "atacului redistribuitorilor"1181 de care vorbește Mises, adăugând că problema socialistă a repartizării era aceea de a determina "cine este îndreptățit să consume, ce și cât trebuie să consume fiecare"1182. Revenind la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
redistribuitorilor"1181 de care vorbește Mises, adăugând că problema socialistă a repartizării era aceea de a determina "cine este îndreptățit să consume, ce și cât trebuie să consume fiecare"1182. Revenind la soluțiile teoretice oferite de doctrinarii socialismului, în problema repartiției, trebuie să subliniem că referirile tehnice nu există. Există un text pe care l-am califica ca fiind important al lui Marx, în "Critica Programului de la Gotha", care recunoaște că oamenii sunt în mod natural diferiți; că munca este unitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că referirile tehnice nu există. Există un text pe care l-am califica ca fiind important al lui Marx, în "Critica Programului de la Gotha", care recunoaște că oamenii sunt în mod natural diferiți; că munca este unitatea de măsură în repartiție și că evaluarea va trebui să se facă după cantitate și intensitate (probabil că de aici s-a ajuns în socialism ca un muncitor într-o oțelărie să câștige mai mult decât un medic); există o inegalitate a capacității de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
comunism, orizontul juridic burghez va fi depășit cu totul și se va putea trece la deviza "De la fiecare după capacitățile sale, fiecăruia după nevoile sale"1183 Este incredibil să observăm azi cum o problemă atât de importantă ca cea a repartiției a fost rezolvată și expediată cu ajutorul unui text atât de sumar. De altfel, clasicii socialismului nu vor detalia niciodată în intervențiile lor, uriașele probleme ridicate de o repartiție socialistă "dreaptă". Experiențele statelor socialiste vor fi, și din această cauză, extrem de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să observăm azi cum o problemă atât de importantă ca cea a repartiției a fost rezolvată și expediată cu ajutorul unui text atât de sumar. De altfel, clasicii socialismului nu vor detalia niciodată în intervențiile lor, uriașele probleme ridicate de o repartiție socialistă "dreaptă". Experiențele statelor socialiste vor fi, și din această cauză, extrem de diverse, mergându-se de la un egalitarism feroce, până la posibilitatea oferită unor oameni de a face mici afaceri și de a obține câștiguri și averi substanțiale. În aceeași lucrare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
feroce, până la posibilitatea oferită unor oameni de a face mici afaceri și de a obține câștiguri și averi substanțiale. În aceeași lucrare, "Critica Programului de la Gotha", Marx detaliază, încercând să se facă înțeles. El consideră că elementul principal legat de repartiție este legat de condițiile de producție 1184. Cu alte cuvinte, prin simpla deținere a mijloacelor de producție în comun, participanții la viața socială vor găsi soluția unei repartiții echitabile. Ori lucrurile, s-a dovedit în practică, nu au fost atât
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
încercând să se facă înțeles. El consideră că elementul principal legat de repartiție este legat de condițiile de producție 1184. Cu alte cuvinte, prin simpla deținere a mijloacelor de producție în comun, participanții la viața socială vor găsi soluția unei repartiții echitabile. Ori lucrurile, s-a dovedit în practică, nu au fost atât de simple. Demn de remarcat este faptul că Marx recunoaște că indicațiile sale cu privire la repartiția în funcție de capacități și după nevoi se va putea realiza în următoarele condiții, pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mijloacelor de producție în comun, participanții la viața socială vor găsi soluția unei repartiții echitabile. Ori lucrurile, s-a dovedit în practică, nu au fost atât de simple. Demn de remarcat este faptul că Marx recunoaște că indicațiile sale cu privire la repartiția în funcție de capacități și după nevoi se va putea realiza în următoarele condiții, pe care le enumeră în mod explicit: "atunci când va fi dispărut sclavia subordonării indivizilor față de diviziunea muncii"1185; atunci când va dispărea opoziția dintre munca fizică și munca intelectuală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de către o comunitate. Este mai mult decât vizibil că aceste condiții țin de transformarea naturii umane sub semnul unei prosperități de neimaginat din punct de vedere practic. Este o contradicție aici între utopie și posibilitatea punerii sale în practică. Lumea repartiției comuniste este imaginată ca o lume în care o abundență va fi atât de mare încât "munca nu va mai fi un mijloc de întreținere". Contradicția rezultă și din faptul că socialismul nu și-a propus niciodată să fie o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a egalității. Este un cerc vicios aici. Cum să ajungi la prosperitate, la indiferența față de lumea materială, în condițiile în care din start ai optat pentru egalitate și nu pentru prosperitate ?. Socialismul nu a răspuns niciodată la întrebările importante ale repartiției: Cine primește, când și cum?1191 De fapt, la prima întrebare răspunsul este cunoscut. Toată lumea trebuia să muncească, iar munca se înmagazina într-un coș de consum. Problemele mari apar odată cu enunțarea întrebărilor următoare. Cât trebuia să se producă? Cât
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
picioare, amenințând cu urlete vânzătoarele să dea mai puține produse pentru ca să ajungă la toată lumea. Evident că acestea nu ajungeau niciodată "la toată lumea", deoarece cantitățile oferite erau mult mai mici decât cele cerute. Socialismul românesc a sfârșit în haos și sărăcie. Repartiția în interior, adică accesul "drept" la bani și mărfuri se producea prin cozi infernale, unde tensiunile erau ceva firesc și unde adulții își călcau în picioare sau își pierdeau copiii. Socialismul nu a reușit să producă nici chiar pentru birocrația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
considerat în mod eronat că "suma bogăției în orice societate este o cantitate dată, astfel încât, dacă unii posedă mai mult, alții trebuie să posede mai puțin"1192. Socialismul nu are argumente științifice sau de orice altă natură în susținerea egalității repartiției. Tot ceea ce s-a scris sunt "simple apeluri la emoție"1193 așa cum le numește Mises 1194. Mises completează: "Teoria sărăciei crescânde în sânul maselor stă în centrul gândirii marxiste, tot așa cum și în cel al doctrinelor socialiste mai vechi"1195
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
simple apeluri la emoție"1193 așa cum le numește Mises 1194. Mises completează: "Teoria sărăciei crescânde în sânul maselor stă în centrul gândirii marxiste, tot așa cum și în cel al doctrinelor socialiste mai vechi"1195. Demn de observat în dezbaterea despre repartiție sau distribuție este faptul că la socialiști omul este proprietar, producător, dar niciodată consumator. El este "beneficiar" dar nu consumator. În încheierea dezbaterii despre repartiție trebuie să spunem că aceasta este, așa cum spunea Mises, doar o problemă a socialismului. Celelalte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și în cel al doctrinelor socialiste mai vechi"1195. Demn de observat în dezbaterea despre repartiție sau distribuție este faptul că la socialiști omul este proprietar, producător, dar niciodată consumator. El este "beneficiar" dar nu consumator. În încheierea dezbaterii despre repartiție trebuie să spunem că aceasta este, așa cum spunea Mises, doar o problemă a socialismului. Celelalte tipuri de organizare socială, în speță capitalismul, nu și-au pus în mod explicit o asemenea problemă. Mises arată: "Problema distribuției este într-adevăr caracteristică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ca un rezultat al tranzacțiilor de piață, care sunt legate în mod inevitabil de producție" (...)1196. "Caracteristic pentru comunitatea socialistă este faptul că într-o astfel de societate nu există nici o legătură între producție și distribuție"1197. Încheiem discuția despre repartiție în socialism cu observația corectă a lui Hayek peste care nu putem trece, tocmai pentru că aruncă o lumină nouă asupra dezbaterii 1198. Hayek consideră, pe bună dreptate, că oamenii, de fapt, nu-și doresc să fie egali și că toată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
orientare socialistă, mai stângistă, așa cum se întâmpla în școala pe care am urmat-o în timpul regimului socialist. Dacă ar fi să-l caracterizăm politic, pentru o mai clară percepție, atunci el s-ar situa la centru. Iată ce spune despre repartiție: "Societatea perfectă nu urmărește o distribuire egală a veniturilor. Egalitatea nu se potrivește nici naturii umane, nici rațiunilor, motivațiilor, după care se conduce sistemul economic actual. După cum se știe, oamenii diferă în mod radical prin aspirațiile, prin dorința lor de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
L.W. Mises, România, București, 2006, p. 169. 2 Vezi și Niall Ferguson, Războiul lumii. Epoca urii, Editura RAO, București, 2011, p. 51. 1178 Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 128. 1179 O asemenea soluție de repartiție echitabilă, pe care o reținem pentru caracterul său mai aparte, plin de haz, Robert Owen, un utopic englez, precursor al socialismului. Iată ce spune Fr. Engels în "Anti-Dühring": "Desigur, dacă lui Dühring i-ar fi trecut măcar prin mână lucrarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și mai răspândită dintre ocupațiile de bază ale populației sedentare de la Dunăre și Carpați a fost agricultura și creșterea animalelor. Timp de milenii-încă din neolitic-strămoșii românilor au arat și semănat pământul din câmpii, văi, depresiuni, podișuri și zonele submontane. Din repartiția așezărilor, datate în secolele VII-X, rezultă că majoritatea lor se aflau în zonele unde se practica agricultura. În așezări, dar și în cimitire, au fost descoperite unelte agricole-acestea au fost aflate și în depozite și ateliere de fierărie, precum cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
4 Dar precizări importante în legătură cu prezența reală a slavilor în regiunile carpato-dunărene au adus cercetările arheologice. Vestigiile slave arhaice, alcătuite din ceramică, unelte, obiecte de îmbrăcăminte și podoabă au putut fi separate de cele autohtone-de cele mai multe ori fiind descoperite împreună. Repartiția geografică a vestigiilor slave arhaice arată (indică) faptul că din regiunile Niprului superior și mijlociu, al râurilor Pripet și Bug, traversând cursurile Nistrului, Prutului și Siretului, dinspre nord, slavii s-au infiltrat treptat în zonele extra-carpatice până în estul Câmpiei muntene
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Aceasta a dus la însușirea de către fruntașii obștei a unor posesiuni individuale de pământ, sfârșind prin aservirea materială (economică) a unor membri mai săraci ai ei, până atunci liberi. Progresul economic, surplusul de produse agricole au constituit baza obiectivă a repartiției inegale a bunurilor și a pământului, a prelevării surplusului de către fruntașii obștei. Și în cadrul așezărilor, aceștia dispuneau de locuințe de suprafață mai încăpătoare, arătoase. Stratificarea economică și socială a dus la o nouă structură teritorială, fortificațiile-reședințe, ce aparțineau fruntașilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a făcut identificarea factorilor-cheie ai succesului la punctul anterior se poate deduce că subiectivismul aprecierii este predominant. Ar mai fi de menționat faptul că nu există un test statistic direct pentru a verifica din punct de vedere calitativ modul de repartiție a activităților în grupe. Altfel spus, și modul de grupare este subiectiv sau, mai concret, aceeași activitate poate fi integrată în mai multe grupe, fără să existe o formulă care să determine în mod infailibil apartenența la o grupă deja
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mod teoretic (n-1) hărți diferite pentru n variabile identificate, dar cel mai puțin relevante variabile induc reprezentări nesemnificative din punctul de vedere al sugestiilor strategice oferite. Studiul unei hărți poate oferi sugestii asociate „distanței” dintre diferitele grupuri strategice și „repartiției” lor pe suprafața hărții. În mod evident, atât „distanța”, cât și „repartiția” sunt niște aproximări legate de natura variabilelor luate în considerare, concretizate, în cele mai multe cazuri, într-o ordonare pe o scară calitativă. Scalările exacte sunt mai puțin utilizate, fie
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]