1,058 matches
-
din toți rărunchii chemarea solemnă, repetată de zeci de ori în timp ce loveau pietrele de cremene între ele pentru ca zgomotul să fie cât mai puternic. Lighioana uriașă a răspuns la provocare. După ce cu orificiile ei largi, cu ajutorul cărora se orienta, a reperat locul de unde venea zgomotul și mirosul de hrană, s-a întors alene călcând pe urmele lăsate special de vânători fără a ține seama de nimic și, gata să strivească orice în cale, se îndrepta direct spre ei. Ea singură era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Joy’s, mi-era În drum. N-a fost cu mare folos, au răzuit tot după două zile. Dar nu conta, noi ne făceam mâna. Leac a lipit textul pe ferestrele tuturor vecinilor, unul chiar pe geamul Andreei. A fost reperat. Se știau oarecum, așa că Leac s-a temut că, tot oarecum, e deconspirat. Eram tare secretoși În vremea aceea. Am rămas așa și după, În definitiv am ajuns să avem și de ce. Însă atunci, la Început, grija lui Leac era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
vin și femei cu diabet În cartierul evreiesc un croitor execută la comandă Pentru arădeni, locurile erau deja mai familiare, mesajul destul de obscur. Speram că suntem pe cale să atingem dreapta măsură Între confuzie și seducție. Ne era foarte greu să reperăm vreo reacție a publicului, dar până la urmă am decis că asta făcea parte din miza jocului. E adevărat că Începuserăm să călătorim mai mult cu tramvaiul, Însă ceea ce surprindeam printre ceilalți călători nu ne spunea mare lucru. Dar nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
celelalte. Toate la un loc formau opera, nu numai textele. Conta activismul, punerea la Încercare a creativității. Spunea Cătă că noi, prin toată gesticulația noastră, parcă lansam baloane de săpun: niște obiecte deopotrivă vulgare și seducătoare, străvezii dar greu de reperat, Încă și mai greu de atins. Baloanele noastre străbăteau orașul, poate din când În când câte unul se spărgea mut, fără ca nimeni prin preajmă să se arate destul de interesat, destul de aproape pentru a fi Împroșcat de mireasma lui banală. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
autori care oferă gratuit cărți la lansare. Speram să se mai Întâmple ceva care să ne scoată În lume. Nu era ușor, adresele politicienilor nu erau de uz public. Pe câțiva Însă, probabil cei mai importanți, am reușit să-i reperăm. Așa că umblam vandra pe străzi, Înfiorați de o presupusă clandestinitate, cu gențile pline de scrisori, de pliante, de tot felul de hârtii. Așa am reîntâlnit-o pe Cristina. Retrasă o vreme, nemaiparticipând la adunările C.a., n-o mai văzusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
șoptit Adelin, zâmbind conspirativ. Oho, Adeline, nici nu știi ce informație Îmi oferi. Trebuie s-o folosesc cumva, Încă nu știu cum. Îi spun și lui Leac despre jeep-ul argintiu care-i ținea trena la Șiria, Îi spun și că-l reperasem peste drum. Îi stric seara. Mocnește, bea mult, exagerează cu cocaina. La un moment dat, furios, după ce scorniserăm Împreună toate ipotezele despre implicarea lui Pârvu În arestare, vrea să iasă afară, să-i spargă mașina. Mașina nu mai e acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
răutăcios de ea, mi se părea că, În furia ei, pozează mai mult decât era Îngăduit În C.a. Părea cuprinsă de o adevărată paranoia, nu doar În ce privește vendeta anti-Pârvu, Începuse chiar să susțină că are impresia că suntem urmăriți, repera mereu indivizi sau mașini suspecte prin sat, ne mărturisea senzația că-i este ascultat telefonul. Și-a ieșit complet din minți când doi funcționari de la Protecția Copilului au venit să inspecteze, de altfel binevoitori, activitățile filantropice ale lui Sorin. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
-te prin buzunare, ridică-te, du-te jos, când te Întorci ai grijă să vadă cum Îmi dai balonul. Azi Adelin face livrarea În baloane, a renunțat la staniol, mai bine n-o făcea, pachetul miroase a teniși chinezești. Livrarea, reperată de Pârvu, Îl stârnește la culme. E mai rău ca mine senatorul. Întors la masa lui, fac pe niznaiul, Încep să-i povestesc un film Vivianei. Trec câteva secvențe, apoi mă ridic din nou de pe canapea, mă duc jos, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
obraznic, indolent, cu certe calități, dar „brânză bună În burduf de câine“, cum obișnuiesc să spună directoarele bătrâne despre elevii care mai pot fi recuperați prin Încurajare. Închise caietul și privi cu atenție spre tabla plină de desene stângace. Îl reperă pe cel indicat de profesor și-l examină Îndelung. Printre celelalte arme și obiecte de podoabă desenate pe tablă, trapezul Înalt cu baza mare În jos nu putea fi decât toporul despre care el tot auzise vorbindu-se În jurul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
miezul zilei, nu am nici un semnal corporal care să mi transmită asta, nici un senzor racordat la lumea de afară. Mă ridic din pat ca o bântuită, cu membrele și capul de plumb. Mă așez la birou, scot fișele, încerc să reperez unde am rămas. Apoi scriu. Ca o mașină. Ca o tipografie. În mintea mea se desfășoară litere, cuvinte, idei, cu hotărâre mecanică, cu hotărârea lucrării care trebuie să existe. Unde lucrare nu înseamnă o simplă teză, căci este scrisă cu
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
urgență cu doi soldați la postul de prim ajutor. A doua zi dimineața, piciorul i-a fost amputat. Pe 23 iulie, conform planului, porniră atacul. După câteva salturi înainte, fură opriți de o mitralieră care-i flanca din stânga. Ioan o reperase după flacăra de la gura țevii, și ripostă cu o rafală. Tirul încetă imediat. Concluzia, ori o nimerise, ori pur și simplu încetase focul. Înaintară încă vreo două sute de metri, iar deschise focul o mitralieră asupra lor, de data asta din dreapta
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
gura țevii, și ripostă cu o rafală. Tirul încetă imediat. Concluzia, ori o nimerise, ori pur și simplu încetase focul. Înaintară încă vreo două sute de metri, iar deschise focul o mitralieră asupra lor, de data asta din dreapta. El fusese probabil reperat, fiindcă la doar 2,5 metri mai în spate explodă un proiectil de tun anticar. Corpul îi fu împroșcat cu schije. În primul moment nu-și dădu seama de urmările exploziei, însă după ce fu ridicat de brancandieri, află că avea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
în gheață. Arăta proaspăt, aproape viu, acolo în învelișul de gheață, inuman, zgâindu-se cu ochi orbi la tavanul ornat. - De unde l-ai luat? întrebă Clane în fine. - A fost găsit pe una din luni - câteva ore după ce a fost reperată o navă ciudată. - De când? vorbi pe un ton calm Clane. - De doi ani, timp terestru. - S-ar părea că oricine a fost în navă va fi plecat până acum. Czinczar dădu din cap. - Minerii au găsit acum șapte luni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
mă Întorc acolo; da, ea avea Într-adevăr acea stranietate a unei ființe coborâte din cadru, din cadră, cum spunea mama ca să remarce frumusețea unei fete ce tocmai trecea pe strada noastră; o frumusețe ieșită din comun, străină, greu de reperat În realitate (de fapt, era venită de undeva, era o alogenă; prin Însăși proveniența necunoscută, ea se Înscria Într-o descendență fictivă, ce captiva imaginația noastră: nu ne Îndrăgostim de o fată, mai ales În adolescență, despre care știm totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de glorie a majorității localurilor la modă din New York este de sub șase luni, asta Înseamnă că aveau cu un obiect mai puțin de strâns când dădeau faliment. Din fericire, mi-am adus aminte numărul străzii din Zagat și l-am reperat de la distanță. Grupuri de femei Îmbrăcate sumar, dar scump, se adunaseră În jurul barului, În timp ce bărbații mai În vârstă aveau grijă ca paharele să le fie tot timpul pline, dar n-o vedeam pe Elisa sau pe altcineva de la birou. —Bette
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
reprezintă un fapt comun în toate societățile și în toate epocile. Desigur, în toate societățile, indiferent de gradul lor de dezvoltare, îmbrăcămintea este un fapt pregnant și universal, dar aceasta nu atrage după sine nicidecum exclusivitatea manifestărilor modei. Astfel, putem repera comportamente "dictate" de modă în cele mai diverse sectoare ale vieții umane, fie că ne referim la doctrinele politice, la descoperirile științifice și tehnologice, la curentele literare și artistice, la estetica corporală (îmbrăcăminte, coafură, menținerea siluetei etc.) sau chiar la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de la starea sa naturală la societatea civilă, semnele reprezentative ale bogăției generând inegalități sociale (J.-J. Rousseau, 1754/2001, 69). O dată cu estetica și literatura franceză a secolului al XIX-lea, semnificațiile ideii de modă capătă alte metamorfoze. Un sens îl reperăm într-un tratat dedicat vieții elegante semnat de Honoré de Balzac (1799-1850). Moda, arată acesta, reprezintă "opinia publică în materie de costum" (H. de Balzac, 1833/2006, 36), ceea ce ar putea însemna că un număr semnificativ al membrilor unei populații
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la un moment dat, în sociologie, psihosociologie, antropologie și în științele comunicării. 1.2.1. Etapa evoluționismului (1871-1890): motivele universale ale purtării hainelor Primele preocupări privind răspunsul la întrebarea de ce poartă oamenii haine și care sunt funcțiile acestora pot fi reperate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, în anii de debut al unor științe sociale și comportamentale cum ar fi psihologia, antropologia și sociologia. Sub influența celebrei lucrări a lui Charles Darwin, Expression of Emotions in Man
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a lui Gustave Le Bon și Règles de la méthode sociologique (1895) a lui Émile Durkheim, analiza modei vestimentare a cunoscut diverse linii de teoretizare. Astfel, pe un parcurs cronologico-bibliografic care începe cu lucrările citate anterior și până în anii '60, putem repera trei direcții separate, dar complementare, cu ajutorul cărora a fost explicată moda ca fenomen social (J.I. Nelson, 2007, 178). Prima interpretare tratează moda ca un fenomen constitutiv modernității. În acest sens, asistăm la formularea primei teorii sociologice a modei, respectiv teoria
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1919, 253). În mod surprinzător, rezultatele obținute nu-l determină să formuleze concluzii în termeni de cauzalitate. Unii analiști (R. Köning, 1971/1973, 43; M. Carter, 2003, 91; Y. Kawamura, 2003, 17) ai cercetării sale, raportându-se la evenimentele istorice reperate pe parcursul celor șaptezeci de ani la care se referă cercetarea antropologului american, au accentuat că variațiile stilurilor vestimentare pot fi explicate prin războaie, revoluții, invenții tehnologice, instituții sociale. S-ar putea ca fluctuațiile "violente" ale lungimii rochiei să coincidă cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și un maxim în 1749 și 1860, deci fluctuația acestora a durat 115 și respectiv 111 ani; variații de tip aberant s-au înregistrat în 1800, în 1815 și 1835; o altă perioadă de schimbare de "tip aberant" a fost reperată în 1900, a devenit evidentă în anumite domenii în 1911, 1920, 1923, 1930 și s-a încheiat în 1933 (ibidem). Dar aceste fluctuații se manifestă deopotrivă în pictură, în neoclasicism, romantism, impresionism, cubism, în fiecare dintre acestea impunându-se nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
242) Recent, Mihaela Cornelia Peteu și Sally Helvestton Gray (2009), cercetători în cadrul Departamentului de design și arte de la Michigan University, au analizat raportul dintre factorii exogeni (război, comerț, afaceri) și modificările funcționale ale modelor rochiilor în perioada 1846-1920. Pentru a repera moda perioadei menționate, autorii au analizat un număr de 733 de fotografii din revistele de modă ale secolului al XIX-lea: Harper's Bazar, Godey's Lady's Book și Arthur's Home Magazine. Dintre acestea, 41% din stiluri au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
39). Autorul arată că, spre deosebire de societățile nonliterate, în care moda se exteriorizează sub forme lente, ireversibile, în societățile industriale moda se manifestă în îmbrăcăminte, artă, stiluri de viață și morală (E. Sapir, 1931/2007, 42). Originile acestui fenomen pot fi reperate în Renaștere, dar mai cu seama în epoca industrială care a declanșat emanciparea și puterea maselor (ibidem). Moda tinde să se răspândească către toate clasele sociale, dar emergența acesteia aparține păturilor superioare ale societății: "Cât timp moda va fi un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
D. Frisby, 1984/2002, xiv-xvii). În lucrarea Philosophie des Geldes (1900) Georg Simmel prezintă moda ca o formă de interacțiune specifică marilor metropole, subliniind dimensiunea simbolică a acesteia, clasa socială, statutul, genul și cultura din care provine individul putând fi reperate în comportamentele de consum (G. Simmel, 1900/2004, 90). În schimb, în eseul din 1904, Georg Simmel analizează fenomenul modei mai mult în legătură cu dorința de distincție și asociere, specifică vieții sociale (G. Simmel, 1911/1989, 50). David Frisby, renumitul analist
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Simmel. Am putea afirma, în acord cu Michael Carter (2003a, 5), că problema studiului modei constă tocmai în lipsa unor lucrări care să reconstituie traseul științific al fenomenului în sociologia clasică și contemporană. În acest sens, demersul prezentei lucrări de a repera acumulările teoretice relevante în analiza modei și de a le prezenta, pe cât posibil, în ordine cronologică este întemeiat. 1.6. Analiza științifică a modei în România Ca temă principală de reflecție, vestimentația a interesat diverși cercetători, de formație istorici, critici
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]