5,917 matches
-
Mon président". Corneliu Mănescu a fost primit și de șefii statelor respective, s-au semnat un număr de acorduri de colaborare și s-a apreciat că vizita a constituit "o deschidere a României spre Africa". În țară au apărut numeroase reportaje în presă, pe ecranele cinematografelor a rulat un film care a prezentat vizita, iar televiziunea și jurnalele de actualități au inclus filme documentare despre țările vizitate. Faptul că s-a dat amploare vizitei, cu avion personal și delegație numeroasă, că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Externe, ca Secretar I, la Direcția Relațiilor Culturale, cu sarcina de a coordona activitatea centrelor culturale ale României din străinătate; 1993 1996 Secretar I și Atașat cultural la Ambasada României la Sofia; 1996 se pensionează. Activitate literară 1952-1955 Publică primele reportaje și versuri în ziarul În slujba Patriei; 1977 apare volumul de versuri Aproape de copilărie, Editura Ion Creangă; 1982 " Caii de fum", versuri (tradus și în italiană); 1983 "Zmeele copilăriei"; 1986 "Ultimul zăgan", versuri; 1988 " Trecător grăbit prin timpul nostru", evocări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
am văzut odată ochii frumoși, albaștri, în lacrimi: Cum, lui nu i-au dat un ordin, o medalie, acolo, de 23 August? Doar a meritat. "Și-a adus aportul", cum formula șeful statului. "Nu, Iordana, constat o viziune negatoare în reportajele, în interviurile tale". Încercam să-mi apăr textele cu argumentele lui. "Partidul a cerut să nu tolerăm lipsurile. Scrie și-n statut că un "membru" (suna, cred, destul de ironic!) nu are voie să nu fie critic". "Tu te răfuiești, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
stalinist era eficace: te opuneai, primeai pedeapsa, de la scoaterea din "cîmpul muncii" pînă la moarte civilă. S-a apărat de Ion Vitner, de Ileana Vrancea, de Vicu Mândra, de Paul Georgescu, de Crohmălniceanu, cum a putut. Așa este, a făcut reportaj! Reportaj la crescătoria de porci, pentru "Contemporanul", în '56. S-a tras și-n poză: el, "cu doi brigadieri". Și tot el, și tot în "Contemporanul", a scris despre Gheorghiu-Dej că "merită bronzuri de Donatello sau de Michelangelo". Carele Dej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
era eficace: te opuneai, primeai pedeapsa, de la scoaterea din "cîmpul muncii" pînă la moarte civilă. S-a apărat de Ion Vitner, de Ileana Vrancea, de Vicu Mândra, de Paul Georgescu, de Crohmălniceanu, cum a putut. Așa este, a făcut reportaj! Reportaj la crescătoria de porci, pentru "Contemporanul", în '56. S-a tras și-n poză: el, "cu doi brigadieri". Și tot el, și tot în "Contemporanul", a scris despre Gheorghiu-Dej că "merită bronzuri de Donatello sau de Michelangelo". Carele Dej i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ard ca Jan Pálach, mistuit de viu, în focul..." Or, protestatarul Jan Pálach devenise tot peste noapte, ca și onirismul, indezirabil. Suficientul Mistrie, insuficient informat, își făcuse din nou apariția în coloanele revistei, în adînca înțelegere a realismului socialist. Și reportajele lui Gil Briceag, Cristoase! Despre Roman-oraș deschis ca un solar, despre Fălticeni sau Florența nordului, despre pescarii din Deltă, "consumați de aceeași patimă: supunerea naturii". Îl găsea în satul Vărsătura pe un Posdîrcă. Posdîrcă ăla descoperise leacul bacilului care îmbolnăvea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tip) nou. Fluturel, care și-a scos și el un volum de memorii, povestește cum a fost suspendat de la radio pentru că nu spusese lozincile obligatorii (i le adăugase șefu'; emisiunile nu erau, pe-atunci, în direct) și pedepsit să facă reportaje despre "stelele barajului" de la Bicaz. Ei, Fluturel, Fluturel! Era așa de rău să stai răstignit la hotel Ceahlău o săptămînă, să bei paharul cu oțet (plus un salam, un cașcaval, un Kent) prin diverse birouri de secretari cu propaganda? Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Așa-i cînd avem social-democrați și la Putere, și-n Opoziție. Te alegi, după praful electoral în ochi, cu praful de pe tobă". Ca să revin la " Ora", cum mai rîdeam și mai rîdeam, Cristoase! Rîdeam de panseurile lui Hada, rîdeam de reportajele lui Gil Briceag (Meșterul Buraga de la Nicolina îl citește în pauză pe Darwin), rîdeam de anchetele în restaurante: "De ce nu sînteți la locul de muncă, tovarăși?" Beți la locul de muncă, nu la crîșmă, hohoteam noi. Rîdeam de însemnările liricoide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
magistral pe cele din mînecă. Lucian Foișor a fost amenințat, lui Fluturel i-a promis că scapă de "poșta-redacției" și de paginile de proză. A închis ochii la agramatismele lui Briceag. Cred că folosea vreo mie de cuvinte Gil în reportaje, dar era "ancorat în imediatitate", cum îl lăuda Leandru. L-am descoperit printre "listașii" publicați de "România liberă", în noiembrie '98. Pe Carmen Fericeanu a protejat-o, deși n-a scris nici o recenzie măcar. Era de nerestructurat, ca și sediile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la cerere"", m-am plîns lui Iordan. "Lasă-i la dracu' naibii, mi-a aruncat el, furioso. Ai pierdut o slujbă, nu o cruciadă. E de preferat afară decît înăuntru, cu Lerești. Fii fericită că te-a exclus de la editoriale, reportaje, treburi agitatorice, instructaje potitice". Sigur, el avea scenă. Intra în scenă la persoana întîi. Eu n-o mai aveam. Critică de întîmpinare nu poți scrie pentru sertar. Îți trebuie loc unde s-o tipărești. Leandru mă redusese la zero. Urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de tinerețe. Un loc aparte se distinge prin bizara narațiune Confesiunile maimuței Makonde, apologie a miracolului, îngemănată cu înfierarea obtuzității agresive față de ceea ce iese din obișnuit. Semnalarea posibilității de apariție a miraculosului în cotidian e tema povestirii sub formă de reportaj Împărăția veșmintelor albe, în care o persoană reală, Joao Teixeira de Faria, zis Joao de Deus, vindecă boli, asemenea lui Jorges A. Jorges, eroul ce poate deveni "Îngerul exterminator" citat. Scriitoare pe deplin formată, sunt sigur că Roxana Pavnotescu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
care se văd pe fereastră sunt frumoase, atunci - cred autorii în cauză - și cartea este frumoasă. Nimic mai departe de adevăr. Istoria literaturii dovedește că frumusețea literară înseamnă cu totul altceva decât frumusețea din viața de fiecare zi. Într-un reportaj antologic, de o recunoscută frumusețe literară, Geo Bogza descrie groapa de ‹ gunoi a Bucureștiului, cu stârvuri fetide, pline de viermi și cu bătrâni știrbi care își caută hrana printre ele. Pe noi însă nu Geo Bogza ne preocupă, ci Emila
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
șantierele de construcții. O autoare din Petroșani, Maria Dincă, răspunde cu o întârziere de peste un deceniu acestei solicitări. Ea procedează ca și cum n-ar ști că în România s-a terminat cu comunismul (cel puțin oficial). Volumul său de versuri, Patetica (reportaj în mineritul Văii Jiului, Focus, Petroșani, 2002), este un fel de imn înălțat industriei de extracție a cărbunelui din Valea Jiului. Sunt menționate, cu o conștiinciozitate naivă, și localitățile luate în considerare: 1. Petroșani Dâlja, 2. Livezeni, 3. Petrila, 4. Lonea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
considerare: 1. Petroșani Dâlja, 2. Livezeni, 3. Petrila, 4. Lonea, 5. Cimpa, 6. Jieț, 7. Iscroni, 8. Aninoasa, 9. Vulcan, 10. Paroșeni, 11. Lupeni, 12. Bărbăteni, 13. Uricani. Cartea are un subtitlu care dovedește o precară cunoaștere a limbii române (,,reportaj în mineritul Văii Jiului“ - cum adică în?), dar și o neînțelegere a naturii poeziei; poate fi poezia reportaj? Să presupunem însă că poate fi (sunt atâția poeți care simulează, cu efect artistic, stilul reportericesc). În cazul acesta însă, nu se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
9. Vulcan, 10. Paroșeni, 11. Lupeni, 12. Bărbăteni, 13. Uricani. Cartea are un subtitlu care dovedește o precară cunoaștere a limbii române (,,reportaj în mineritul Văii Jiului“ - cum adică în?), dar și o neînțelegere a naturii poeziei; poate fi poezia reportaj? Să presupunem însă că poate fi (sunt atâția poeți care simulează, cu efect artistic, stilul reportericesc). În cazul acesta însă, nu se mai justifică înfrumusețarea simplistă, printr-o retorică imnică, a îndeletnicirii de miner. Versurile par scrise pentru a fi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Și mai știm ce au făcut ei în fața Teatrului Național: n-au plantat flori, au „clădit promontorii“! Lăsând gluma la o parte, trebuie să recunoaștem că minerii au o muncă grea și riscantă. Dacă tot ne propunem să scriem un reportaj, fie și în versuri, despre ei trebuie să o facem cu toată seriozitatea și nu să-i ridiculizăm involuntar, ridicându-i în slăvi cu un patetism teatral. Versuri usor de uitat Cei mai mulți poeți se străduiesc să scrie versuri ușor de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Înainte, că zăbovesc cercetînd În jur, că mă Împiedic. Mi-a pus În față un ziar ca să-i citesc din el. Literele obișnuite din corpul articolelor Îmi scăpau. Abia am putut să-i descifrez un titlu, pesemne al rubricii de reportaje, n-am să-l uit În veci: Din toată țara. M-a copleșit, ca de multe ori după aceea, o rușine a neputinței, simțeam nevoia să mă revolt, să plîng, să mă ascund. Nu mai țin minte cum a izbutit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
aflate în uz didactic în perioada anilor 1965-1977. De asemenea, am colaborat la diferite publicații locale și centrale (Zori noi, Gazeta învățământului, Crai nou, Monitorul de Suceava, Țara Fagilor, Bucovina literară) cu materiale vizând activitatea școlară, cu note, știri și reportaje din acest sector și din alte domenii, cu producțiuni literare și traduceri. În 2006, am publicat, la Editura Alfa, Iași, un prim volum de proză scurtă, memorii și amintiri, intitulat Surâsul lacrimii. În 2008, mi-a apărut al doilea volum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de el. Nu ai făcut nici o prostie? Pentru că dacă te crezi în siguranță într-un loc public, nu te încrede. Știu. Să cinăm! Cinăm la lumina lumânărilor, alături de îndrăgostiți. Ce anume îmi propui? Vreau să lucrezi cu mine la un reportaj. Îmi explică. Deci, ne apucăm de lucru chiar acum. Ne retragem în camera noastră și lucrăm. Însă fără nici o înregistrare. Singura dovadă fiind ce scriem și o poză împreună. Am stat practic izolați. Mi-a luat celularul, tot. Și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
generează simultan plăcere și emoție estetică. Citind una dintre capodoperele lui Yasunari Kawabata, Maestrul de go, lectorul nu poate decât să-i dea dreptate filosofului olandez. Plasată sub zodia generoasă a "romanelor-cronică" (shosetsu), cartea prozatorului nipon constituie, aparent, un simplu reportaj al unei celebre partide, desfășurate, în realitate, în 1938, între Honnimbo Shusai și Minoru Kitani (numit, din rațiuni ficționale, Otake) și încheiate cu victoria celui din urmă. De altfel, bătrânul maestru, practic invincibil până la acest joc de retragere, avea să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
așa fel încât actualul este nesemnificativul. Ceea ce intră în actualitate prin intermediul acestei insignifianțe s-a angajat prin chiar acest fapt să iasă din ea, nefiind înfățișat decât pentru a fi suprimat. Se deplânge astăzi faptul că diversele producții de televiziune reportaje, filme, documentare sunt întrerupte de spoturi publicitare care invită telespectatorul să treacă fără încetare de la un program la altul, la fel de inconsistent ca și cel pe care tocmai l-a părăsit. Cum să nu vezi totuși că odată cu această trecere perpetuă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
scrie o serie de articole demascatoare despre marii parveniți ai tranziției. Lumânărescu însuși fusese, la începutul anilor 90, cunoscut și apreciat drept un ziarist vertical, inteligent, talentat și curajos. Scrisese, pentru o gazetă de largă răspândire națională, o serie de reportaje și articole de opinie, culminând cu niște reportaje curajoase în legătură cu victimele mineriadei din 13-15 iunie 1990 și cu morții neidentificați descoperiți într-un cimitir periferic al orașului. Dar un scandal, în urma căruia reieșise că ar fi avut ceva legături Securitatea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
parveniți ai tranziției. Lumânărescu însuși fusese, la începutul anilor 90, cunoscut și apreciat drept un ziarist vertical, inteligent, talentat și curajos. Scrisese, pentru o gazetă de largă răspândire națională, o serie de reportaje și articole de opinie, culminând cu niște reportaje curajoase în legătură cu victimele mineriadei din 13-15 iunie 1990 și cu morții neidentificați descoperiți într-un cimitir periferic al orașului. Dar un scandal, în urma căruia reieșise că ar fi avut ceva legături Securitatea, îl forțase pe Lumânărescu să își dea demisia
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
să fie arătat unei vizitatoare și zăboviră, la sfârșit, în fața unui perete încărcat cu fotografii înfățișându-l pe Bart în cursul agitatei sale cariere jurnalistice, care îi purtase pașii până în îndepărtatul Afganistan, unde fusese trimis de ziar să facă un reportaj despre militarii din contingentul românesc și despre viața afganilor după prăbușirea regimului fundamentalist... Am trăit niște experiențe interesante în patria de suflet a talibanilor, își aduse el aminte, poate că am să mă apuc cândva să scriu o carte despre
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cu această ocazie chilia în care a trăit prea cuviosul Calinic Argatul. Avea omul ăsta un dar al credinței creștinești cu totul special. Odată, când eram jurnalist la mizerabilul ăla de Lumânărescu, am fost trimis de Paște, să fac un reportaj la Cernica... Ce lucruri grozave l-am auzit eu atunci spunând pe acest sfânt monah!... Arm a stat puțin pe gânduri, apoi a rostit hotărât: Nu, încăpățânatule, eu la mănăstirea Pasărea vreau să te duc. Știu eu de ce! Bart a
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]