969 matches
-
fi considerată normală, atunci când este produsă la nivele bazale, prin stimulări noxice repetate, care nu modifică sensibilitatea sistemului nociceptiv. Încă de la Început, studiile anatomice și fiziologice, coroborate cu constatările clinice, au diferențiat durerea somatică - resimțită la periferie și durerea viscerală - resimțită la nivelul organelor interne. Vom analiza mecanismele celor două tipuri de durere, constatând că au și puncte comune, lucru care stă la baza tratamentului durerii prin metode caracteristice kinetoterapiei. Unul din punctele comune este existența leziunii. Între leziunea tisulară și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
existențială Între teoria specificității (absolute) și teoria spațio-temporală. Teoria specificității explică rezultatele terapeutice obținute prin manevrele neurochirurgicale de Înlăturare a tractelor algoconductoare. Se afirmă că Între gradul de activare al unui receptor presupus dureros și gradul de intensitate al durerii resimțite există o relație constantă și direct proporțională, adică orice receptor și orice fibră sensitivo-conductoare sunt capabile de a recepționa și a transmite senzații dureroase, fiecare clasă receptor/cale având nivelul ei de intensitate a stimulului aplicat (presiune, căldură, Înțepătură, etc.
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
să-l mențină în creativitate. Nu e ușor să fii țară învinsă de război și totuși să menții suflul vital, creator, în rândul generațiilor tinere. Ceea ce nu este de înțeles, însă, este acest lucru simplu: de ce nu ne asumăm sacrificiul resimțit, atunci, ca necesar, al lui Eminescu? Cu o interogație rece: se poate vorbi de un sacrificiu inconștient? Neasumat carevasăzică: el nu există. Observam, în „A doua viață a lui Eminescu”, faptul că împrejurările lui 28 iunie 1883 cu declararea publică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
monadă, / în fiecare adjectiv - ochii apoși ai unei căprioare” (Epitaful cuvintelor). Forța ce propulsează eul spre găsirea „țărmului de aur” al poeziei nu poate fi decât erosul, care înseamnă idealizare și proiecție cosmică a iubitei. De aceea, absența ei este resimțită acut: „Ne-am despărțit ca două continente” (Poem pentru plecarea ta), iar Ofelia devine simbolul dragostei neîmplinite. Cântarea naturii utilizează obișnuitele corespondențe dintre starea sufletească și peisaj. Toamna nu poate evoca decât melancolie și nostalgia copilăriei, iar primăvara dorința de
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
jumătate a secolului al XIX-lea. Exegetul analizeză cu obiectivitate și discernământ critic opera prolifică, de o derutantă diversitate, a lui Iosif Vulcan, netrecând cu vederea valoarea artistică modestă a scrierilor acestuia, dar apreciind aportul la umplerea unor goluri acut resimțite în literatura și presa transilvăneană din epocă și, totodată, la menținerea idealului de libertate și unitate națională. D. și-a fructificat documentarea și într-o ediție cuprinzătoare a scrierilor lui Iosif Vulcan. După primul volum (1987) conținând poezii, proză și
DRIMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286875_a_288204]
-
norme cer imperativ indivizilor să adopte numai anumite procedee pentru îndeplinirea unor acțiuni și să realizeze numai acte compatibile cu valori și interese sociale generale. Rolul principal al normelor sociale constă deci în caracterul lor coercitiv: exercitarea unei presiuni sociale, resimțită sau nu de indivizi, pentru a-i face să se conformeze exigențelor vieții sociale. Referindu-se la acest aspect, Emile Durkheim menționa, între proprietățile fundamentale ale normelor sociale, natura lor coercitivă, adică puterea de a exercita asupra indivizilor o constrângere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
subiectul cunoscător. Atunci când cineva se referă la o cunoaștere obiectivă a unui anume fenomen, se presupune că, în cadrul comunității, fenomenul e considerat veritabil și reproductibil. Prin contrast, ceea ce e subiectiv se desfășoară în interiorul individului, a persoanei umane, în intimitatea sa resimțită, fapt posibil prin aceea că omul e o ființă reflexivă și conștientă. Astfel, sunt subiective durerea, sentimentele, intenția de act, gândirea prin care rezolvăm probleme sau reflectăm asupra poziției noastre în lume, felul în care ne autoevaluăm, vinovăția și, în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sensul acestei existențe. Viața intersectată cu a altora împreună angrenată în practici în cadrul cărora putem excela. Virtutea constă în excelența noastră în împlinirea practicilor în cadrul cărora interacționăm cu ceilalți și care rezultă din sinteza poveștii vieții noastre, prezentată explicit sau resimțită implicit. Doar evaluând pe baza narațiunii vieții, dăm semnificație virtuții. Existența oricărei persoane umane conține în ea, cel puțin potențial, o instanță a personajelor”. 1.7. Portretul, fisiognomia și bio-psiho-tipologia secolului XX În Europa de după Renaștere s-au dezvoltat portretele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
eu, nefolosind explicit conceptele de „sine și „persoană”. Această fenomenologie a sinelui le preia în mare parte, și anume: intenționalitatea în sensul de vizare intențională a lumii și a propriului subiect, considerat în prezent ca tendința activă a sinelui; subiectivitatea resimțită, considerată în prezent ca și conștient reprezentat al sinelui; experiența conștientă trăită direct și nemijlocit, la care mulți comentatori ai psihologiei self-ului fac apel în prezent. Fenomenologia lui Husserl e o doctrină filosofică a subiectivității transcedentale, dar influența sa
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
FFMĂ sau a circumplexului. De asemenea, consideră că pentru caracterizare nu e suficientă sesizarea perturbării comportamentului și a funcționării sociale, dezadaptarea, încălcarea normelor sau infracționalitatea. Persoanele cu tulburare de personalitate au o modificare a structurării eului, a sinelui, nu doar resimțită subiectiv, ci suficient exprimată printr-o serie de caracteristici deficitare ale sinelui. Viziunea lui Livesley asupra tulburărilor de personalitate e sintetică și puțin eclectică. Ea se impune prin sublinierea faptului că e vorba de o tulburare psihică specifică, distinctă de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar nu elementele anecdotice și derizorii (precum la alți poeți ai generației optzeciste) sunt convocate în text, ci zbaterile profunde și tragice ale eului. Calvarul suferinței psihice e adus în text și înregistrat în consubstanțialitatea lui cu interogațiile existențiale ultime, resimțite dramatic, și obiectivate cu luciditate într-un discurs nu „confesiv”, ci mai degrabă oracular. Cititorul e confruntat direct cu delirul și suferința extremă, „înscenate” aievea și, totodată, ridicate la măsura marii poezii. O poezie oarecum manieristă (în sensul „bun” al
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
Scriitorilor din România (1974). Poezia lui G. este dominată de întrepătrunderea dintre rafinamentul universului livresc și savoarea delicată a gesturilor și senzațiilor simple. Regăsirea simplității dă naștere unei euforii lirice cu atât mai intense cu cât îndepărtarea de o candoare resimțită ca „originară” este mai mare. Reîntoarcerea la paradisul sentimentului frust se face însă dintr-o perspectivă intelectualizată, în care situațiile cotidiene sunt transfigurate printr-un joc metaforic savant, împins uneori până la supraabundență. Prima carte, Un șir de zile (1966), ilustrează
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
anul 2002, direcțiile principale devin Italia și Spania realizate „cu ajutorul cuiva”, de regulă, rude) (Sandu 2006, 24). Prin urmare, odată pusă în practică decizia de migrare, apar o serie de efecte în sfera vieții economice, politice, demografice, culturale, religioase, efecte resimțite atât în zona de plecare a migranților, cât și în cea care va deveni destinația acestora. Consecințe demografice ale migrațiilor Efecte cu acțiune pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung sunt produse de migrație sub aspect demografic. Specialiștii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un fel de comuniune telepatică, ca o specie diferită, mutantă și superioară, dar cu formă umană. Sacrificându-se, un om îi va face să dispară. Ca și pentru Suzanne din Prizoniera oamenilor-mistreți, oroarea e provocată de violul urmat de procreare, resimțită ca monstruoasă. În aceeași ordine de idei, membrii echipajului navei spațiale unde se dezvoltă monstrul din Alien 1 sunt înghițiți violent de un fel de utere uriașe, fără să se știe dacă acestea servesc drept hrană sau joacă un rol
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
depresiilor, alcoolismului, comportamentelor dependente, tulburări antisociale, de personalitate și tristețe nespecifică (Dohrenwend, 2000). Orice măsură adoptată de conducător (de exemplu, promovarea ateismului, sporirea demografică, sistematizarea țării etc.) se baza pe pedepsirea și înfricoșarea populației, și nu pe încurajare. Acest aspect resimțit cotidian avea la bază ura sa față de populație sau, în cel mai bun caz, ignorarea ei în deciziile ce se luau. Ceaușescu se dorea în rolul de părinte sau patron al tuturor românilor, dar era un părinte ostil, cu toate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o atitudine sănătoasă față de el însuși, față de corpul său și în raport cu durerea fizică ce o resimte. A nu-l „confirma”pe pacient în acuzele lui sau chiar a-l ignora va avea drept consecință sporirea durerii prin sentimentul de devalorizare resimțit ca urmare a respingerii. Descoperiri recente în neurobiologie pledează în favoarea luării în considerare a acuzelor de durere ale pacienților, chiar dacă acestea nu par a fi concordante cu gravitatea leziunii organice. Jaak Panksepp (2003, p. 237) arată că „unele arii ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în celălalt, ospitalitatea acestor gazde se dovedește a fi prea zeloasă și amenință să devină un obstacol pentru dorința de întoarcere a oaspetelui, și chiar o apropriere a lui. Și aceasta creează o falie și duce la o ospitalitate excesivă, resimțită ca o violență la adresa oaspetelui. Se poate vorbi chiar de o ospitalitate nemăsurată, motivată de orgoliul gazdei, care vrea să-și etaleze bogățiile, dar și de dorința lui de companie, de schimbare și de divertisment. Dacă aceste episoade ne alertează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și uneori chiar scara sau balconul casei constituie un refugiu, un spațiu de repliere în sine, în care se ascunde pentru a scăpa de agresivitatea camerei de zi dată de prezența celorlalți. Din această perspectivă, autorul Castelului opune spațiului domestic, resimțit ca neospitalier, camera de hotel, care ca spațiu de trecere înseamnă libertate, independență, absență a constrângerilor. Dar pentru cel care crede că "nu ești niciodată destul de singur când scrii", locul ospitalier prin excelență ar fi o pivniță uriașă, izolată de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ea însăși. Și se știe că uneori astfel de răniri ale narcisismului social pot fi extreme, antrenând conduite care pot să pară exagerate (crize de lacrimi, comportament isteric), dar care au și o funcție reparatoare care înseamnă conștiința - prin rușinea resimțită - a devierii, a transgresiuneii comise, reparatoare prin faptul că ele înseamnă revendicarea și exigența unei funcționări normative a interacțiunii. Marea modestie în organizarea recepției și sensibilitatea exacerbată față de cea mai mică lipsă nu este paradoxală decât în aparență. Modestia este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o organizație mult lărgită, angajamentele luate atunci au rămas în vigoare. Pentru ca obiectivele unui regim de securitate să poată fi transpuse în practică, este nevoie nu numai de exprimarea intenției, ci și de stabilirea mecanismelor care să determine micșorarea amenințării resimțite și a neîncrederii reciproce. Într-un tratat de dezarmare, de exemplu, vor trebui negociate paritățile pe diferite categorii de arme și personal care vor fi păstrate de fiecare actor, intervalele de timp în care se va ajunge la nivelurile stabilite
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
granițe, care pretinde că nu se interesează de culoarea pielii, ci doar de profit. Ideologii de dreapta proclamă faptul că globalizarea înghite identitatea națională și patria. Teama de „supraalienizare“ și disponibilitatea pentru acte de violență sunt stârnite de această pierdere resimțită ca amenințătoare. Din această cauză, rasismul Noii Drepte apare la braț cu fratele său geamăn, anticapitalismul. Rasismul și economia mondială merg bine împreună Acesta este însă doar adevărul superficial. Chiar dacă Occidentul iluminat tăgăduiește asta cu plăcere, cauza profundă a xenofobiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
chiar Identitatea vârstei. (Re)construcția începe din momentul contabilizării senzațiilor, a amintirilor și cuvintelor, dar până unde poate merge această reinventare de sine: "Oooo! Tulbure adolescență când / frumusețea împiedică gândirea - gândirea simțirea / și simțămintele cuvintele". (Interval) Scrisul, poezia însăși este resimțită ca inutilă, criza de substanță este și una de expresie. Nu întâmplător splendidul poem La umbra pustietății în floare. Duhului meu este și cel mai livresc. Pentru prima dată viața are destulă carnație să provoace textul și o face decisiv
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
mai acum un an, și hip! și iar hip!/ marele orb țopăia fericit/ de-acest profan sfîrșit. Dar ce-mi pasă-n plin iulie mie" (Whisky-Palace). Oricum sforțarea creatoare a lui Ion Vinea se orientează către depășirea datelor unui real resimțit ca ostil, alienant. Dacă nu plonjează în suprarealismul ca atare, întemeietorul revistei Contimporanul (1922-1932), cel mai important și mai longeviv periodic al avangardei autohtone, se apropie de libertățile dicteului automat printr-o lejeritate a asociațiilor care oferă o alternativă seducător
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
Ralu, Iorgu Caragiale și "căruța cu paiațe", trupe și autori, Fanny Tardini-Vlădicescu, pe de o parte, V. Alecsandri și I. L. Caragiale, pe de alta. Ucenicia teatrală a lui Liviu Rebreanu și de cronicar dramatic a lui Radu Beligan, elev. Războiul resimțit direct pe scândura primei noastre scene, actori purtători ai destinului uman, vast imprimat de necruțarea dosarului de cadre. Pasionat să descifreze textele îngălbenite de vreme, autorul cărții îl contrazice pe Sylvestre Bonnard, personajul lui Anatole France, dovedindu-se profund cititor
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
măcar un colț de pagină pentru românii din afara țării. Un ziar care să ajungă peste tot acolo unde sunt români și, de ce nu, chiar o pagină de internet, dedicate în întregime milioanelor de români de peste hotare ar umple un gol resimțit. 7. Pentru ca tineretul școlar de la noi să fie corect informat în acest domeniu este necesar ca în manualele școlare problema să fie corect prezentată. A spune adevărul despre cine suntem și ce am fost, despre drepturile pe care ni le
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]