2,430 matches
-
compusă din cel mult cinci membri. Statistics Din câți membri este alcătuită gospodăria dvs.? (inclusiv respondentul) N Valid 2000 Missing 0 Percentiles 25 2,00 50 3,00 75 4,00 Statistics Din câți membri este alcătuită gospodăria dvs.? (inclusiv respondentul) N Valid 2000 Missing 0 Percentiles 10 2,00 20 2,00 30 2,00 40 3,00 50 3,00 60 4,00 70 4,00 80 5,00 90 6,00 6.3. Indicatori de dispersie Indicatorii de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
număr reprezintă procentul din total, care este ușor de citit, de exemplu pentru prima căsuță 4,4% este obținut prin împărțirea frecvenței observate (85) la total subiecți (1954) și înmulțirea cu 100 și se citește astfel: 4,4% din total respondenți la aceste două întrebări au cunoștințe în sistemul sanitar și au fost la medic pentru o problemă medicală. Exercițiu: Tabelul de mai jos (nr. 7.4) conține distribuția condițională a două variabile indicând prezența sau absența cancerului de plămâni în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
publică, iunie 1998) în care TRUST este o variabilă dihotomică cu valoarea 1 pentru cei ce au încredere puțină și foarte puțină în maghiari și 2 pentru cei ce au încredere multă și foarte multă, iar variabila etnie desemnează etnia respondenților. Count etnie Total român maghiar rrom german alta TRUST 1,00 798 14 6 2 20 840 2,00 219 59 5 3 2 288 Total 1017 73 11 5 22 1128 Conform primei reguli, numărul de erori E1 = 1128-840
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
legate pe X, adică numărul perechilor care au aceeași valoare pentru variabila dependentă (X), dar au valoare diferită pentru (Y). Exemplu: Din baza de date BOP iunie 1998 s-au ales variabilele ordinale "încredere în poliție" și frecvența cu care respondenții au fost nevoiți să ofere "cadouri" la poliție. Tabelul de asociere între cele două variabile este prezentat mai jos. Pentru a calcula valoarea coeficientului Gamma se aplică următoarea regulă: numărul perechilor concordante (C) se obține însumând frecvența celulei de referință
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variabile, deci se presupune că există o asociere între aceste două valori ale variabilelor. Pentru cazul anterior valorile sunt următoarele: Adjusted Residual Cât de mulțumit(a) sunteți de sănătatea dvs.? Deloc mulțumit Nu prea mulțumit Destul de mulțumit Foarte mulțumit Sexul respondentului masculin -4,7 -3,3 4,1 3,2 feminin 4,7 3,3 -4,1 -3,2 Aceste valori se obțin în SPSS din meniul ANALYZE/DESCRIPTIVES STATISTICS/CROSSTABS/CELLS, de unde se bifează Adj. Standardized (din secțiunea Residuals). Interpretare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dependentă și cealaltă indeendentă. În exemplul de față este clar că vârsta nu poate fi explicată prin intermediul percepției despre cum merg lucrurile în țara noastră, ci percepția privind direcția în care merg lucrurile în țara noastră este dată de vârsta respondenților. Coeficientul poate lua valori în intervalul [0;1]. Directional Measures Value Nominal by Interval Eta Credeți ca în țara noastră lucrurile merg într-o direcție buna sau într-o direcție greșita? Dependent ,219 Vârsta (ani) Dependent ,120 Interpretare: Coeficientul de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
la constatarea practică legată de utilitatea programelor suplimentare sau de competența celui/celor care le susține/susțin. 7.4.3. Tipuri de erori Testele de semnificație ne permit să spunem cât este de probabil ca diferența dintre scorurile grupurilor de respondenți să fie datorate întâmplării. Dacă probabilitatea ca această diferență să fie datorată întâmplării este de 5% sau mai mică, spunem că diferența nu a fost datorată întâmplării. Dar nu putem fi niciodată siguri. Întotdeauna există o posibilitate ca diferența găsită
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din tabelul nr. 7.15 arată numărul cursurilor frecventate de studenții a două specializări diferite, una tehnică și una umanistă. Tabelul nr. 7.15: Numărul cursurilor frecventate de studenți Studenți profil T Grupa 1 Studenți profil U Grupa 2 Nr. respondentului Numărul de cursuri Număr respondentului Numărul de cursuri 2 46 4 83 5 71 6 72 8 28 10 76 11 39 13 68 14 33 16 79 15 36 19 58 20 60 21 39 Media 44 Media 72
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
arată numărul cursurilor frecventate de studenții a două specializări diferite, una tehnică și una umanistă. Tabelul nr. 7.15: Numărul cursurilor frecventate de studenți Studenți profil T Grupa 1 Studenți profil U Grupa 2 Nr. respondentului Numărul de cursuri Număr respondentului Numărul de cursuri 2 46 4 83 5 71 6 72 8 28 10 76 11 39 13 68 14 33 16 79 15 36 19 58 20 60 21 39 Media 44 Media 72.67 Vom calcula media cu ajutorul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cele două grupe de studenți. În tabelul nr. 7.15 studenții din grupa 1 au cea mai mică medie și am putea să ajungem la concluzia că aceștia au fost la cele mai puține cursuri. Dar dacă ne uităm la respondentul 5 în grupa de studenți 1 și respondentul 19 din grupa 2, observăm că cel din grupa 2 are un scor mai mic decât cel din grupa 1. Deci, dacă am considera doar aceste două scoruri, am putea să spunem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
7.15 studenții din grupa 1 au cea mai mică medie și am putea să ajungem la concluzia că aceștia au fost la cele mai puține cursuri. Dar dacă ne uităm la respondentul 5 în grupa de studenți 1 și respondentul 19 din grupa 2, observăm că cel din grupa 2 are un scor mai mic decât cel din grupa 1. Deci, dacă am considera doar aceste două scoruri, am putea să spunem că grupa nr. 2 are cel mai mic
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ar trebui să fie la fel. Aceasta nu implică faptul că ar fi identice doar pentru că răspunsurile arată întotdeauna aceeași varianță (variabilitate). Variația neexplicată este datorată șansei. De exemplu, variația scorurilor pentru studenții din grupa 2 este datorată întâmplării. Media respondenților 2, 5, 8, 11 din grupa 1 este 46, iar media pentru respondenții 14, 15, 20, 21 din aceeași grupă este 42. Această diferență dintre cele două medii este datorată șansei, variației întâmplătoare. Diferă chiar pentru ambele subgrupe provenite din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
identice doar pentru că răspunsurile arată întotdeauna aceeași varianță (variabilitate). Variația neexplicată este datorată șansei. De exemplu, variația scorurilor pentru studenții din grupa 2 este datorată întâmplării. Media respondenților 2, 5, 8, 11 din grupa 1 este 46, iar media pentru respondenții 14, 15, 20, 21 din aceeași grupă este 42. Această diferență dintre cele două medii este datorată șansei, variației întâmplătoare. Diferă chiar pentru ambele subgrupe provenite din aceeași populație, dacă le raportăm la media grupei. Problema este alta: este diferența
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
diferența dintre grupa nr.1 și grupa nr.2, de asemenea, datorată unei variații întâmplătoare? Dacă diferența dintre mediile grupelor 1 și 2 este rezultatul șansei, atunci grupele 1 și 2 sunt eșantioane din aceeași populație ca și în cazul respondenților 2-11 și 14-21 din grupa 1, care este eșantion al unei populații. Pentru a decide dacă grupele 1 și 2 sunt eșantioane dintr-o singură populație sau sunt de fapt diferite și fac parte din eșantioane diferite, trebuie să aplicăm
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2 sunt eșantioane dintr-o singură populație sau sunt de fapt diferite și fac parte din eșantioane diferite, trebuie să aplicăm un test de semnificație statistică. Testele de semnificație ne ajută să estimăm care sunt datele din grupurile separate de respondenți care vin de la aceeași populație. Dacă nu este potrivit să provină din aceeași populație, putem să tragem concluzia că nu sunt din aceeași populație și provin din populații separate. În cazul testelor de semnificație a diferențelor ne uităm după diferențe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a da informații suplimentare pentru a nu influența, au fost de fapt cei care inițial au produs distorsiunea deoarece pentru ei e-mail nu era "imeil" ci chiar "email" conform principiului "monseur scrie, monseur zice". În urma incongruenței codurilor atât la nivelul respondenților cât și la nivelul operatorilor s-a produs această eroare, care din fericire a putut fi detectată fiind sistematică (asociere cu zona de rezidență) și care a putut fi eliminată, la următoarea aplicare specificându-se și criteriile de "traducere". 9
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tehnologice, 69% având această așteptare vizavi de India. Pentru ambele țări, nivelul de așteptare era în creștere în 2009 față de 2008 (79% așteptau acest lucru vizavi de China în 2008 și 64% vizavi de India). Ancheta a măsurat și încrederea respondenților în menținerea poziției de lider a SUA, separat în patru domenii: energie, sănătate, apărare/securitate, alte tehnologii avansate. Realizatorii anchetei comentează rezultatele în felul următor: "percepția (și realitatea dură) indică o foarte mare probabilitate ca SUA să rateze unele oportunități
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
în care sunt furnizate informații satisfăcătoare privind riscurile, evaluarea la valoarea justă ameliorează transparența financiară. Totodată, conform unui studiu realizat în 2006 asupra membrilor Chartered Financial Analyst Institute (cea mai importantă asociație profesională a analiștilor financiari din lume), 79% dintre respondenți au considerat că evaluarea la valoarea justă în sectorul financiar crește transparența Și permite înțelegerea mai bine a riscurilor aferente instituțiilor financiare. Contabilitatea în valori juste este considerată astăzi, unul din principalii factori declanșatori ai crizei (Escaffre et al., 2009
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
experții sunt rugați să aprecieze gradul lor de expertiză în domeniu și pe diversele subdomenii atinse de chestionar. Pentru aceasta există și indicatori obiectivi, referitori la numărul de ani de când lucrează în domeniu, locul problematicii respective în preocupările profesionale ale respondentului sau numărul de articole publicate în domeniu. După colectarea chestionarelor, datele obținute sunt prelucrate și se face o sinteză a lor. Sunt identificate valorile extreme și calculate măsurile tendinței centrale (medie, mediană, mod). Această sinteză le va fi apoi prezentată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai mituite autorități (acolo unde aceasta se practică) este dominată de politic, urmată de diferite servicii administrative și de sistemul judiciar. Politicienii sunt priviți ca fiind cea mai coruptă clasă a societății. Cu privire la România, aceeași anchetă arată că 87% dintre respondenți cred că nivelul corupției a crescut în ultimii trei ani, iar unul din trei români recunoaște că a dat mită; încrederea în eficiența măsurilor anticorupție a scăzut, 83% dintre români fiind convinși că guvernul este ineficient în lupta anticorupției. Principalul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
scăderea continuă a procentului de nonrăspunsuri (de la 11,52 la 3% și apoi la 2,3%). Procentul destul de mare, aproape 12%, al nonrăspunsurilor în cadrul grupei de vârstă 7-10 ani poate fi justificat, pe de o parte, prin incapacitatea unora dintre respondenți de a formula judecăți evaluative, de tip abstract, dar, pe de altă parte, se poate justifica și prin faptul că domeniul filmului este unul care de-abia pe la vârsta de 6-7 ani devine un domeniu de interes pentru copii (deci
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
statele respondente, iar pentru cele cu dizabilități psihosociale în 33,3% dintre țările respondente. Informația este accesibilă sub forma unor materiale în Braille în 69,3% dintre țări și sub formă de suport audio în 62,3% dintre țări. Educație Respondenții au fost întrebați dacă guvernele din țările respective recunosc principiul oferirii unor șanse egale educației primare, secundare și terțiare în cadrul instituțiilor existente, pentru toate persoanele, inclusiv cele cu dizabilități. Astfel s-a evidențiat că 65,8% dintre țările respondente au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
un număr redus de persoane (între 10 și 20) pentru a identifica dificultățile apărute. Între ele putem aminti de întrebările care necesită mai multă claritate, termenii dificil de înțeles, răspunsurile neechilibrate prin faptul că unele alternative sunt alese de către toți respondenții etc. Metoda interviului cognitiv sau a protocolului gândirii cu voce tare, presupune administrarea chestionarului unui număr mic de subiecți (între 5 și 10) care sunt rugați să gândească cu voce tare, verbalizând tot ce le trece în minte în procesul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unde 1 înseamnă total nemulțumit, iar 10 total mulțumit. Socializarea religioasă în copilărie a folosit drept indicator frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit cu valoarea unei categorii de referință în analiza de regresie. Educația a fost măsurată ca vârsta la care persoana a absolvit ultima școală, această variabilă oferindu-ne informații legate de perioada pe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
1 arată că la începutul perioadei de tranziție diferențele dintre mediul urban și cel rural în ceea ce privește numărul persoanelor care se declarau ca neafiliate era semnificativ diferit. Mediul urban al perioadei postdecembriste era unul mai secularizat decât cel rural, 8% dintre respondenți declarând că nu aparțin nici unei religii. Cel de-al doilea lucru indicat de grafic este legat de variația în timp a neafilierii religioase. Atât în orașe, cât și la sate ponderea celor care se declară ca neaparținând nici unei religii a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]