1,458 matches
-
al Constituției 4 categorii, drepturi comunale. Simțămintele nu puteau fi necunoscute țării. Daca aceste sunt precedente, proprietarii mari din Moldova a trimis cunoscîndu-i. Țara nu vrea să dea nimica. Guvernul să spuie care-i opinia străinătății? Art. 44. Criteriul de reticențe. Pericolul cel mare diviziunile intestine. Cestiunea alegerilor. Omagiu rezervat atitudinii guvernului. După minoritate daca al [egerile] s-au petrecut liniștit, nu este meritul guvernului, ci este numai a rezervei și moderațiunii partidului conservator. Amenințări cu răscoală. Limbagiul ziarelor conservatoare este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nerăbdare de a culege lauri, s-au hotărât a face atacul pe socoteala d-sale și întreprinse un asalt cu urmări atât de dezastroase și cunoscute de toată lumea. E de prisos a mai zice cumcă raportul din "Monitor", plin de reticențe și apucături, arată lucrurile altfel. Dar în orice caz întrebarea de căpetenie la care ar trebui ca opinia publică să capete răspuns este: dat-au sau nu M. Sa Domnul învoirea Sa la asaltul Angelescu? {EminescuOpX 438} Credem că nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și reticență față de noile idei propagate de curentul romantic. Reformele educaționale începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-o viață de tip organic. Prin abandonul istoriei și claustrarea în sine a fost posibilă salvarea duhului etnic românesc de suflul distructiv al istoriei. Sub aceste auspicii s-a precipitat fondul etnic românesc, a cărui specificitate a dat-o reticența categorică de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică în sine s-a perfecționat sub forma unui complex pe care Blaga îl
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost interesate de consolidarea RFG în blocul occidental, pe măsură ce URSS urmărea să creeze Republica Democrată Germană ca o colonie sovietică. Pe acest fundal geopolitic, SUA au promovat în RFG o "lectură exonerantă și minimalizantă" a trecutului nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a născut, fie în spiritul primului ministru, fie în spiritul puterilor, această convicțiune? Combinând fiecare act și cuvânt chiar al Comisiunii Dunărene, nu-și poate da cineva seama despre impresiunea care a semnalat-o d. prim ministru decât din acea reticență asupra notei despre care v-am vorbit. Oricum ar fi, d-lor, odată aceasta constatat, rămâne să revenim la cele spuse de capul cabinetului actual. D-sa ne-a făcut o declarațiune a căreia lealitate nu avem nici un cuvânt d
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pomenit nicicând, nici În vremea epidemiilor. Până și sănătatea fizică a poporului nostru robit de uzură, stors de corupția administrației, otrăvit de băuturi contrafăcute, e compromisă până Într-atât Încât trebuiesc spitale la sate” (Spitalele rurale - Timpul, 20 august, 1881). Reticența lui Eminescu față de spitale se justifică prin concluziile la care ajunge analizând contextul sociopolitic și economic al țării. El afirmă de pildă că „un medic cuminte (care nu seamănă cu doctorii lui Molliere) știe că: leacurile sunt neputincioase când regimul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca inimile, devin primejdioase. Este oare aici un mesaj către Lowell, un sfat să nu se mai joace cu focul poeziei confesionale? În ciuda prieteniei cu Lowell, Bishop nu accepta excesele acelui tip de poezie (vezi CONFESSIONAL POETRY), recomandând controlul și reticența, stăpânirea și domolirea "focului" prin control formal asupra expresiei poetice. În volumul Geography III, poezia "Crusoe in England" este un alt mesaj indirect, codat, al tumultului intern, al vulnerabilității care nu strigă, ci șoptește. Personajul lui Bishop este un nefericit
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
rămas ultima superputere mondială. În dezbaterea prezidențială moderată de Jim Lehrer pe PBS NewsHour la 11 oct. 2000, în confruntare cu Al Gore, George W. Bush a insistat pe ceea ce Joseph Nye numește soft power (vezi SOFT POWER) și pe reticență atunci când este vorba de intervenții militare externe: Dacă suntem o națiune arogantă, ne vor purta pică; dacă suntem o națiune modestă, umilă (humble), dar puternică, ne vor primi cu prietenie" (Lehrer, vezi bibliografia). În campania sa prezidențială din 2000, candidatul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cifru de concrete numite fals imagini” și că „extrage dintr-un concret o singură notă și întrebuințează cuvântul ca adjectiv”. Or, asupra acestui punct, caracteristic pentru poezia avangardistă, interpretări mai noi ale procesului metamorfozării sunt departe de a manifesta atâtea reticențe. Fără să aprobe, de pildă, radicalismul unui André Breton în evidențierea incompatibilității termenilor relației, Paul Ricoeur insistă totuși, definind „metafora vie”, asupra faptului că ea forțează asemănarea și o chiar provoacă: „metafora mai curând creează asemănarea decât o găsește și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de trudă al legumei, fiindcă aceste expresii trivializează lumea fizică, antropomorfizând-o”. Însă practica imagismului avangardist a dovedit că foarte multe asemenea lucruri se pot totuși spune, fiind receptate, astăzi „fără ridicol” sau, în orice caz, cu mult mai puține reticențe decât în urmă cu o jumătate și mai bine de secol. Elementele amendate privesc - dacă le recapitulăm sumar - cu precădere „barochismul” sui generis resuscitat, după necesități proprii, de scriitura avangardei, cu bună știință „expusă contradicției” și tensiunii, deplasând în mare
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Nazaret Christos În această tablă de valori încă nu sunt limpezite suficient apele între modernism, postmodernism și transmodernism, deși unele sunt, inevitabil, comune. Pe de altă parte, eu, unul, m-aș feri de graba unor disocieri prea tranșante, nemaivorbind de reticența în fața unor "legi" care pot induce ideea unei "clasicizări" a paradigmei avant la lettre. Istoria rămâne imprevizibilă și lucrurile pot evolua în contratimp cu dorințele noastre. Dar tocmai de aceea se simte nevoia unui ethos global transmodern. Se vorbește acum
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de sens. Metodele mai recente de clasificare și de orientare a acțiunii (de exemplu, știința) pot genera posibilit]ți uimitoare, cum ar fi cea de a zbura. Deschiderea fâț] de schemele conceptuale mai noi caracterizeaz] spiritul tan]r, flexibil, în timp ce reticența și rigiditatea sunt specifice b]trâneții și morții inevitabile. În acest sens, Zhuang Tzi este de p]rere c] preferință omului pentru viat] și teama de moarte sunt consecințe ale ignorantei sau ale necunoașterii. În al doilea rând, aspectele obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuprinderi variabile, centre de focalizare tematică obișnuite în poezia modernistă: copiii, casa, locuirea, devenirea, nostalgia rădăcinilor ancestrale, interogația metafizică, contemplația existențială, deliberarea lăuntrică, celebrarea femeii și erotismul, abordat, în cele mai vechi, într-o modalitate care îmbină fervoarea mistuitoare cu reticența aluziv-sentimentală, iar în cele mai recente în chip mai explicit și viguros, recurgând la o simbolistică fără ambiguități și la o imagerie frapantă. Se poate observa la V. o continuă, deși nu spectaculoasă, ajustare și concentrare a temelor, o amendare
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
cele mai cunoscute, bazate pe analiza socialului, le menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cadrelor didactice pentru monitorizarea activităților cursanților. De asemenea, actualizarea acestor materiale se face cu o deosebită ușurință, cadrele didactice având posibilitatea, dacă doresc, să-i înștiințeze pe cursanți cu privire la noile informații, la cele cu caracter administrativ, specifice cursurilor; - deși existau reticențe relativ la implementarea VLE-urilor în procesul educațional, totuși s-a constatat că ele sunt fundamental similare cu alte medii de învățare, pentru că principalele componente ale altor medii de învățare se pot regăsi și aici: funcțiuni pedagogice (activități de învățare, materiale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tuturor la procesul educațional, totuși, pe de o parte, putem spune că Europa stă relativ bine la acest capitol, iar pe de altă parte, continuă să se realizeze progrese în acest sens, chiar într-un ritm accelerat; - deși există o reticență la schimbare, la introducerea noilor TIC, în rândul anumitor cadre didactice, totuși avantajele generate de ele conduc la reale schimbări de mentalitate; - chiar dacă folosirea acestor medii de învățare virtuale implică instruiri speciale pentru cadrele didactice, presupunând dobândirea e-competențelor, sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
conducă la apariția unor noi practici pedagogice. 4.5.5. Concluziitc "4.5.5. Concluzii" Din nefericire, deși tot mai multe persoane implicate în procesul educațional încep să fie conștiente de beneficiile introducerii acestor tehnologii în educație, există încă acea reticență la schimbare ce încetinește adoptarea acestor tehnologii, însă fără să o poată împiedica. Pe lângă aceste impedimente, mai există și lipsa infrastructurii necesare, dar știm cu toții că se fac progrese continue în acest sens. Nimeni nu poate spune că aceste tehnologii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tehnologii nu necesită cunoștințe avansate de programare Web, ba dimpotrivă. Sunt foarte ușor de folosit, iar, pe măsură ce te familiarizezi cu ele, încep să devină instrumente tot mai utilizate. Avantajele pe care le generează folosirea acestora trebuie să învingă treptat orice reticență: instruire și evaluare la distanță (autoinstruire), acces oricând la resurse educaționale, de oriunde, de către oricine și aproape cu orice fel de echipamente IT, eficiență etc. Astfel, mobilitatea atât de necesară timpului prezent poate fi realizată cu ușurință, la fel ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele mai cunoscute, bazate pe analiza socialului, le menționăm pe cele de mai jos. Teoria reflecției critice (Brookfield, apud English, 2005) explică învățarea ca pe un proces continuu ce cuprinde patru procese interrelaționate: a) obișnuința (experiența) de a privi cu reticență o anumită asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cadrelor didactice pentru monitorizarea activităților cursanților. De asemenea, actualizarea acestor materiale se face cu o deosebită ușurință, cadrele didactice având posibilitatea, dacă doresc, să-i înștiințeze pe cursanți cu privire la noile informații, la cele cu caracter administrativ, specifice cursurilor; - deși existau reticențe relativ la implementarea VLE-urilor în procesul educațional, totuși s-a constatat că ele sunt fundamental similare cu alte medii de învățare, pentru că principalele componente ale altor medii de învățare se pot regăsi și aici: funcțiuni pedagogice (activități de învățare, materiale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tuturor la procesul educațional, totuși, pe de o parte, putem spune că Europa stă relativ bine la acest capitol, iar pe de altă parte, continuă să se realizeze progrese în acest sens, chiar într-un ritm accelerat; - deși există o reticență la schimbare, la introducerea noilor TIC, în rândul anumitor cadre didactice, totuși avantajele generate de ele conduc la reale schimbări de mentalitate; - chiar dacă folosirea acestor medii de învățare virtuale implică instruiri speciale pentru cadrele didactice, presupunând dobândirea e-competențelor, sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
conducă la apariția unor noi practici pedagogice. 4.5.5. Concluziitc "4.5.5. Concluzii" Din nefericire, deși tot mai multe persoane implicate în procesul educațional încep să fie conștiente de beneficiile introducerii acestor tehnologii în educație, există încă acea reticență la schimbare ce încetinește adoptarea acestor tehnologii, însă fără să o poată împiedica. Pe lângă aceste impedimente, mai există și lipsa infrastructurii necesare, dar știm cu toții că se fac progrese continue în acest sens. Nimeni nu poate spune că aceste tehnologii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]