1,015 matches
-
tata? Cine știe, s-ar putea să aflăm de la el ceva. Nu uita că el s-a ocupat și de anchetă și de înmormântare. Nu știu ce să spun. Crezi că e bine să-l implicăm pe el? Mi-l amintesc foarte reticent la tot ce privește anchetele mele. Dacă lui i-a intrat în cap că este vorba de o sinucidere, pentru nimic în lume nu-și va schimba părerea. Nici nu mă gândesc la așa ceva, îi spusese femeia, desprinzându-se din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sau altul, insistând cu o atenție rigidă asupra unor chestiuni care mă preocupă, conștiința m-ar fi forțat să-l lichidez doar în câteva rânduri. Nu știu de ce căpitanul Nichols plecase din Anglia. Era o chestiune în privința căreia se dovedea reticent, și cu persoane de teapa lui o întrebare directă nu se dovedește niciodată prea înțeleaptă. A făcut aluzie la o nenorocire nemeritată și nu încape îndoială că se socotea victima unei nedreptăți. În imaginația mea prindeau contur tot soiul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
facă și eroul meu, căci drumul acela, pe care l-a făcut la azilul de nebuni, constituie doar intriga din povestirea de față. În zorii zilei următoare, Victor plecă către azil și, când ajunse în fața clădirii cu pricina, după ce studie reticent, dar cu luare-aminte, aspectul mizer al fațadei ei, se încumetă să și intre. Înăuntru, locul era cu adevărat scârbavnic și infect. Acum, în fața ochilor săi, vedea cum se desfășura moda hâdă și dezagreabilă din lăcașul celor privați de libertate, din cauza
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
stare cât de cât normală. Cu picioarele tremurând, ieși din avion și văzu că aterizase pe acoperișul unui edificiu. Privi curios în jur. Părea important să păstreze o imagine a cadrului. Își dădu seama că nu mai avea nici o șansă. Reticent. Îi lăsă pe cei trei preoți să-l conducă spre o scară. Zări un munte, departe, în stânga - la șaizeci, șaptezeci de kilometri. Era muntele dincolo de care se ridica Templul? Fără îndoială, fiindcă nu mai vedea pe niciunde o altă înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
-i așa, jidane? Au, vorbesc cam pe șleau acum, nu ți se pare? Ți-am spus cam ce știu despre tine, așa-i? Dar nu te teme. Trebuie să înțelegi că prejudecata asta a mea nu e chestie personală, sunt reticent în privința rasei, nu a indivizilor. Și totuși, ai tot dreptul să bănuiești că există o legătură între opinia mea atent fundamentată în ceea ce privește poporul evreu și acest minunat recital pe care au avut ocazia să-l asculte urechile tale pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
să-l alegem pe Spunk 1. — Nu-l cheamă chiar așa, este? — Sigur, a spus Fielding și mi-a povestit în continuare despre doi actori din sud, Sod2 MacGonagall și Fart3 Klaeber. I-am auzit râsul plin, râsul de un-milion-de-dolari, reticent, ca mai toate râsetele încântătoare. Îți dorești să auzi un asemenea sunet Ai face orice ca să-l provoci. Poate, continuă el, poate că pentru piața engleză am putea să-i spunem Scum4. — Trebuie să recunoști că e o problemă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
generali Ea a discutat despre percepție, reprezentare și adevăr. A vorbit despre vulnerabilitatea unei figuri urmărite pe ascuns - diferența dintre un portret și un studiu din imaginație. Distincția analoagă în cazul literaturii ar fi cea dintre naratorul conștient și cel reticent - naratorul posac, lipsit de strălucire. De ce ni se pare că suntem în stare să protejăm ființa iubită pe care o urmărim când ea nu știe că e privită? De ce ne doare inima când vedem pantofii stingheri? Sau iubita adormită? Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
asta relaxată, Felix părea să facă jogging. Luă bancnota, totuși, fața toi rămase ca un semn de întrebare. — E o hârtie mare, omule. Ești beat? mă întrebă el încântat și zâmbi. Sunt câteva lucruri mai bune decât zâmbetul întunecat și reticent: lucruri care merită o sută de dolari. Merită mai mult. Cutele pleoapelor lui erau de un negru infinit, ceea ce dădea și mai multă consistență uimirii lui, făcându-i zâmbetul și mai tainic. E ceea ce va pune întotdeauna pe figura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mi-am aprins o țigară. — Crezi că sunt dezamăgită. Nu sunt, nu cred. Nu mai mult decât oricine altcineva. Pe chip i se citea surpriza. Mai era și altceva? Mi s-a părut că văd o plăcere uimită și oarecum reticentă, intenția de a scăpa din vizorul celui care nutrea gânduri despre ea care erau probabil... cel puțin consecutive. Nu-i cine știe ce, sunt de acord, e una din cele mai sărace relații de dragoste. Dar în familie, categoric în familie. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în urma campaniilor de susținere purtate de Aderca, Fundoianu, Vinea ș.cl. (o imagine elocventă, în amplul dosar al receptării argheziene din epocă, realizat de Dorina Grăsoiu în „Bătălia” Arghezi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984). În faza „pașilor pe nisip”, criticul se arată reticent față de curentele noi, resimțite ca superficiale. E. Simion e îndreptățit să constate că „Acceptînd, rînd pe rînd, pe simboliști, Lovinescu sfîrșește prin a deveni criticul cel mai însemnat al simbolismului, în vreme ce Ovid Densusianu, propagator al noii mișcări, în 1905, respinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
e musai să o spun la rîndul meu”) funcționează neabătut. Altminteri, în opinia autorului, meritul lui Urmuz e acela de a fi îmbogățit literatura română cu un cuvînt pe care „limbii noastre îi e greu să îl suporte”: reificarea... Mai reticent față de Urmuz este Al. Piru care, în a sa Istorie a literaturii române de la început pînă azi (Editura Univers, București, 1981, p. 405), îi acordă un scurt medalion unde rezumă plat judecățile călinesciene, adăugîndu-le doar calificativul de „precursor mondial al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
era puțin lucru. La mai toate seminariile și activitățile organizate de facultate, el se dovedi un tip judicios și eficient, un veritabil talent matematic, fiind remarcat ca atare până și de profesorii cei mai pretențioși, care se arătau sceptici și reticenți din principiu, până la proba contrarie. Dar mica celebritate pe care o câștigă în rândul studenților îl cam stânjenea, fiindcă nu-i plăcea să fie arătat cu degetul ca un tip genialoid, și cu atât mai puțin să fie suspectat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
împreună cu Felicia spre Cișmigiu, dar pe la jumătatea drumului el se opri și îi propuse ca, de data aceasta, să meargă la el acasă. Oricât era de curios, de când o cunoscuse pe fată, Victor nu o prezentase încă părinților săi. Atitudinea reticentă adoptată de Ticu îl determinase să tot amâne momentul, în speranța că, în cele din urmă, bătrânul avea să-i ceară el însuși să vină acasă cu fata. Ce ți-a venit așa, deodată?! se miră Felicia, uitându-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-și dea frâu liber închipuirii, să mintă, să viseze, să-și remodeleze amintirile, de parcă timpul era de ceară, și se fereau cu grijă să se mire de alții pentru ca la rândul lor să fie crezuți. Numai când apărea Arhivarul deveneau reticenți și stânjeniți, stricând, atunci, totul. Antipatia pe care mi-o inspirase omul dintre hârțoage și care sporise destul de repede (se pretindea istoric de meserie, dar în afară de istoria azilului nu știa probabil nimic), mă făcea să nu văd cu ochi buni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a fost fascinat, la Început, de acest păcat straniu, nu ne istorisește, iar jurnalul În care a notat cu grijă rezultatele cumplitelor lui experiențe și metodele adoptate este, din nenorocire, pierdut pentru noi. Chiar și mai târziu, a fost necontenit reticent În această privință și prefera să vorbească despre Excursia și Poeme despre iubiri. Nu există nici o Îndoială totuși că otrava pe care a folosit-o a fost stricnina. Într-unul dintre frumoasele inele de care era atât de mândru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
săi mari. Sally se abținu cu noblețe de la excesele de care știam că e capabil și, până la sfârșitul prânzului, Steve, care fusese de neînduplecat de-a lungul lecturii, ne trata cu un pic mai multă îngăduință. Întotdeauna sunt un pic reticent față de tipii de la Oxford, îi spuse el lui MM. Abia ieșiți de pe băncile școlii și se cred mari cunoscători. Dar trebuie să recunosc că voi, băieți, păreți că vă pricepeți. Nu v-am văzut când ați pus Marat/ Sade, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
eu. Nobila-ți frunte, brăzdată de forța reflecției... A, nu-i mare lucru, zise Hugo, ridicându-se. Ar trebui să fac un duș. —La ce te gândeai? zisei eu, murind de curiozitate. —Tor răul e spre bine, zise Hugo, ușor reticent. O fi Ben pe punctul de a pierde slujba asta, dar lucrurile s-au aranjat de minune pentru MM. Philip a trecut pe acolo la una dintre repetițiile cap-coadă de săptămâna trecută și a scos-o la o bere ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
sau ar trebui să se respecte, în virtutea faptului că fac parte din aceeași breaslă. La distanță de alte câteva mese, un alt cunoscut, prozatorul Tolbaru. Suntem aproape congeneri. Am trecut cam prin aceleași trepte inițiatice, el oarecum mai speriat, mai reticent. Simțea că nu-i primit, că nu putea să se acomodeze atmosferei oarecum tăioase, corozive dintre noi. Umbla mereu cu o sacoșă de plastic în care avea câteva dosare burdușite cu manuscrise. Tot spunea că le definitivează, că i le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fie aflat? Nu prea părea probabil; proximitatea lui Ben și Sally mă ținea la curent în mod rezonabil cu vorbirea modernă și, în orice caz, nu ar fi avut nici un fel de logică în calitate de răspuns la complimentul meu. Am ezitat, reticent la ideea de a recunoaște că nu aveam habar despre ce vorbește și a mă înfățișa din nou sub imaginea-clișeu a unui judecător („Ia spune-mi, avocat învățat, ce anume este acest CUPUG?“). —Poftim? —L-am luat de la QVC. —Aha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
duc cu el să „facem“ Palatul Buckingham și așa mai departe, dar Crystal se încăpățânează să rămână lângă Stacey. Nici nu se pune problema ca eu să o părăsesc vreodată pe Stacey în vreun fel, desigur, dar eram și mai reticent în a o lăsa cu cineva care o făcuse negreșit fericită. Nu că s-ar fi pus problema geloziei sexuale- este demonstrabil și absolut faptul că, din acest punct de vedere, Crystal nu reprezintă o amenințare -, dar sunt gelos pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
proasta primire de care a avut parte barometrul de consum cultural de la sfîrșitul anului trecut. O recentă reluare a dezbaterii despre datele acestui barometru m a pus și mai mult pe gînduri. Probabil că trebuie pornit de la atitudinea (în general) reticentă, dacă nu (în particular) de respingere, manifestată față de acest baro metru. Oare de ce, de unde provine această percepție ? O explicație posibilă, poate necesară, dar nu și suficientă, ar fi de natură istorică. Deceniile de comunism ne-au (de)format în spiritul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
semantică s-ar putea însă să ne încurce... Străinul „tradițional”, premodern, făcea mai degrabă obiectul unei negocieri mai mult sau mai puțin ritualizate a ospitalității și ostilității decît al unei uri apriorice. Dar și în această privință, țăranii erau foarte reticenți chiar și între ei : „Cel cu masa să poftească/ Cel chemat să nu-ndrăznească !”, avertizează o zicătoare culeasă de Zane. Și tot în culegerea sa putem găsi și alte avertismente împotriva ospitalității nesăbuite : „Cînd ești chemat la masă, mai bine
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
facă și eroul meu, căci drumul acela, pe care l-a făcut la azilul de nebuni, constituie doar intriga din povestirea de față. În zorii zilei următoare, Victor plecă către azil și, când ajunse în fața clădirii cu pricina, după ce studie reticent, dar cu luare-aminte, aspectul mizer al fațadei ei, se încumetă să și intre. Înăuntru, locul era cu adevărat scârbavnic și infect. Acum, în fața ochilor săi, vedea cum se desfășura moda hâdă și dezagreabilă din lăcașul celor privați de libertate, din cauza
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Ce vânt sufla de dimineață? —Mara’amú, dinspre sud-est. Asta inseamna ca de dimineață valurile veneau dinspre sud-est și ne loveau dinspre pupă, corect? — Corect, acceptă băiatul, derutat. Exigentul dascăl îl privi mustrător, surprins parcă de neștiința lui, și continuă reticent: Și cum îți explici faptul ca niște valuri care ne loveau de dimineață dinspre pupă acum ne lovesc dinspre babord? — S-o fi schimbat vântul, se aventură Tapú Tetuanúi cu sfiala, nemaiștiind ce să zică. Celălalt își ridică iarăși privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lumi sau să aduci la același nivel cotidianul înfrigurat, decolorat și aspru cu rarefiatul elevat spațiu metafizic al spiritului eliberat de anost înspre miraculos și strălucire multicoloră? Cum să armonizezi realitatea atît de greu de modificat, de îmbunătățit, atît de reticentă la adevărul imaterial, cu esențialul inefabil, cu sensul existenței? Cum să amesteci mai bine încărcătura încremenită a acestei lumi cu posibilul paradis imaginabil, astfel încît lumea să nu mai semene cu o plonjare într-un mediu înghețat care a uitat
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]