6,508 matches
-
sectorul agroalimentar românesc, prin invocarea dreptului concurențial în scopul de a regla mecanismele concurențiale. Sectorul agroalimentar românesc a cunoscut, în ultimii 25 de ani, evoluții dezechilibrate, atât din punct de vedere structural, cât și din perspectiva influențelor externe asupra alimentar. Retrocedarea și dreptul de înstrăinare a terenurilor agricole către străini, privatizarea, liberalizarea prețurilor, obligația de aderare la normele comunitare, dar și alte măsuri de politică specifică au influențat gradual eficiența și competitivitate agroalimentară. În concluzie, sunt necesare unele clarificări în ceea ce privește legea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
după Polonia, din punct de vedere al disponibilității resurselor naturale și productive (cca. 14,7 mil. ha, din care 66,3% teren arabil, 29,2% pajiști naturale și 4,5% plantații de pomi și vie), totuși este insuficient exploatat datorită retrocedărilor de terenuri agricole, care a avut ca efect secundar imposibilitatea financiară a micilor producători de a produce la nivelul potențialului estimat. Din punct de vedere socio-demografic, probabil, vom asista la un declin prin evoluția procesului de îmbătrânire și scăderea naturală
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
din 5 martie 1943, era nevoit să constate că în cadrul campaniei din Rusia, „Ungaria a fost prezentată drept inamicul principal de către elementele șoviniste ale corpului ofițeresc, iar ca scop al luptei românești în război, s-a lăsat să se înțeleagă, retrocedarea ulterioară a părții anexate a Ardealului - oarecum ca o recompensă pentru ajutorul românesc". Dezastrul de la Stalingrad, a produs o cotitură în relațiile româno-germane, mareșalul Antonescu fiind constrâns să admită că redobândirea teritoriului cedat nu mai putea fi obținută cu ajutorul german
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
atingerea acestui scop. În cazul Ungariei, el a decis ocupația militară, iar în ceea ce privește România, a fost destinată într-o primă fază, să participe alături de Reich în această ocupație. S-ar putea crede că „recompensa” pentru această colaborare urma să fie retrocedarea Transilvaniei de nord-vest către România. Nimic mai fals. În fapt, Hitler nu dorea implicarea armatei române în cadrul operațiunii „Margareta F , ceea ce conta era promisiunea participării României, argument cu care maghiarii puteau fi modelați în conformitate cu interesele germane . După înfăptuirea acestei operațiuni
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și a permite pacientului să respire mai ușor. În situațiile în care se așteaptă postoperator o tumefiere importantă după extirparea tumorii orale sau orofaringiene, se poate efectua o traheostomie temporară (incizie la nivelul traheeei), care de asemenea facilitează respirația până la retrocedarea completă a edemului. GASTROSTOMIA Cancerele cavității orale și orofaringelui pot împiedica nutriția adecvată a unui pacient, prin dificultățile de deglutiție. De aceea, este uneori necesară efectuarea unei gastrostomii, prin care se introduce un tub prin peretele abdominal anterior până în stomac
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
sens merg analizele lui Constantin Iordachi. În 1990, decretul nr. 126 retroceda Bisericii Unite singurele proprietăți aparținând statului, proprietățile trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe rămânând în afara acestui act și animând astfel tensiuni intercomunitare. Legea Boilă Turianu din 1997 prevedea obligație retrocedării acestor proprietăți, Biserica Ortodoxă comparând acest act cu un dictat cu urmări imprevizibile pentru Transilvania. După tensiunile din 1998, relațiile dintre cele două Biserici intră într-o perioadă de acalmie și, în ianuarie 1999, a fost semnat un acord între
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
care atacau români, turci, tătari, macedoneni și chiar bulgari, în scopul inducerii sentimentului de panică și izgonirii din zonă. Pe termen lung, prin diferite metode - politice, economice, teroriste - și cu sprijinul tacit sau evident al guvernului de la Sofia, se dorea retrocedarea Cadrilaterului și chiar a întregii regiuni Dobrogea către Bulgaria. La 20 ianuarie 1919, Mihail Moruzov, în calitate de șef al Brigăzii de Siguranță Tulcea, a înaintat un raport către Direcțiunea Siguranței Generale privind starea de spirit a locuitorilor bulgari din Dobrogea. Unii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cazul unui conflict militar sovieto-român. Scenariul a prevăzut ca, la începutul ostilităților, Ungaria să declanșeze o acțiune teroristă de anvergură în Transilvania, în scopul imobilizării unor mari unități române, astfel ca U.R.S.S. să recâștige Basarabia și apoi să provoace retrocedarea teritoriilor alipite României în 1918 către Budapesta. La granița de Vest, era aceeași problemă și se desfășura aceeași luptă permanentă de anihilare a tentaculelor informative din România. La 5 octombrie 1925, un agent român l-a arestat pe Zoltan Kovacs
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiunile sale de către comunitățile bulgare, indiferent de riscuri, întrucât „dacă vor muri 1.000, 2.000 sau 3.000 de bulgari aceasta nu contează”, deoarece se vor jertfi pentru „idealul liberator”, ceea ce peste 8 ani s-a adeverit, Bulgaria obținând retrocedarea Cadrilaterului. Ulterior acestei consfătuiri, reprezentanții moderați au fost chemați de primul-ministru bulgar, Nikola Mușanov, care le-a cerut să se retragă de la conducerea comunităților, ceea ce aceștia au refuzat. Prin diferite metode, în perioada următoare, Iordan Lefterof din Silistra și inginerul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a luat în discuție reorientarea politicii externe către Germania, având în vedere expansiunea acesteia pe continent și, mai ales, interesul pentru produsele petrolifere românești. La 26 iunie 1940, Moscova a înaintat reprezentantului român acreditat în U.R.S.S. un ultimatum privind retrocedarea, în patru zile, a Basarabiei și a nordului Bucovinei, considerate a fi fost ocupate de armata română în 1918. A doua zi, Consiliul de Coroană a discutat răspunsul către U.R.S.S. și, din cei 28 de participanți, 11 au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ungaria și Bulgaria. Până la acel moment s-a luat în calcul ca Bulgaria să primească regiunea Cadrilater „fără Balcic”, Ungaria să preia regiunea Satu-Mare - Oradea - Arad (parțial) și să aibă loc un schimb de populație. S-a abordat și problema retrocedării Bucovinei către România, urmată de o garanție tripartită - U.R.S.S., Germania și Italia - asupra granițelor stabilite. O dată cu ocuparea Basarabiei s-a observat o stare „de exuberanță” în rândurile militanților comuniști, care s-a manifestat prin exodul unui număr „apreciabil” de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a trage jandarmilor sau militarilor împotriva ungurilor (din Ardeal, Bucovina și Moldova) ca cele ce sunt date de legea ungurească”. După evenimentele din martie 1944, când Ungaria a fost ocupată de Germania, acțiunea maghiară s-a arătat „îngrijorată de o retrocedare a părții de nord a Ardealului către România” și a menținut o stare continuă de ostilitate față de autoritățile de la București. Din luna mai 1944, legiunile de jandarmi de la granița de vest au constatat „o vădită tendință de simpatie în folosul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
alții din dorința de a-și dovedi loialitatea și atașamentul față de noiii guvernanți. Cu ajutorul Armatei Roșii, comuniștii s-au pregătit timp de câteva luni pentru preluarea puterii în România. După discreditarea primului ministru, generalul Nicolae Rădescu și șantajul Moscovei privind retrocedarea Transilvaniei către România, la 6 martie 1945, regele l-a însărcinat pe dr. Petru Groza cu formarea unui nou cabinet. În aceeași zi a fost desemnat și un nou director general al Poliției în persoana generalului Constantin Popescu, unul dintre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Se aprobă negocierea condițiilor de retrocedare a mărcilor vechi germane de fabrică sau de comerț, transmise statului român prin efectul acordurilor internaționale încheiate după cel de-al doilea război mondial și al căror statut juridic a fost reglementat de art. 35 al Legii nr. 28/1967
HOTĂRÎRE nr. 145 din 23 martie 1992 privind negocierea retrocedarii marcilor vechi germane de fabrica sau de comerţ ce aparţin statului român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108512_a_109841]
-
pentru Invenții și Mărci. La negocieri vor participa după caz, și reprezentanți ai unităților românești care utilizează mărci din categoria celor prevăzute la art. 1, prin cîte o persoană abilitata să angajeze răspunderea fiecărei unități. Articolul 3 Negocierile condițiilor de retrocedare se vor face adoptindu-se soluțiile economice și/sau financiare cele mai avantajoase pentru statul român. În cazul în care negocierile se finalizează prin încasare de sume, acestea se fac la rezervă valutară a statului. Pentru mărcile aparținînd unităților românești care
HOTĂRÎRE nr. 145 din 23 martie 1992 privind negocierea retrocedarii marcilor vechi germane de fabrica sau de comerţ ce aparţin statului român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108512_a_109841]
-
a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar și a pierderilor din economie (157/1997 - procedura de urgență) (Raportul nr. 168/26 iunie 1997) 13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România (166/1997 - procedura de urgență) (Raportul nr. 172/26 iunie 1997) 14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit
DECIZIE nr. 7 din 30 iunie 1997 privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116929_a_118258]
-
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania (vot final). 6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România (vot final). -------
DECIZIE nr. 8 din 7 iulie 1997 privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116945_a_118274]
-
În vederea asigurării condițiilor relansării, Guvernul are în vedere următoarele obiective: - aplicarea, cu prioritate, de măsuri pentru reforma administrației publice în domeniu; - dezvoltarea pieței funciare și crearea cadrului instituțional necesar în vederea modernizării agriculturii prin dimensionarea optimă a exploatațiilor; continuarea procesului de retrocedare a proprietăților funciare (terenuri arabile, pășuni și terenuri împădurite) prin extinderea cadrului legislativ, conform protocolului consacrat Legii nr. 169/1997 , semnat de către toți partenerii de coaliție, concomitent cu adoptarea măsurilor necesare pentru consolidarea gospodăriei țărănești; - elaborarea cadrului instituțional pentru administrarea
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
concomitent cu adoptarea măsurilor necesare pentru consolidarea gospodăriei țărănești; - elaborarea cadrului instituțional pentru administrarea fondului funciar al statului și trecerea la privatizarea de societăți comerciale cu capital de stat din agricultură; fondul funciar al statului va cuprinde terenurile rămase după retrocedare și privatizare; - crearea unui sistem eficient de finanțare a agriculturii, inclusiv a unui sistem de asigurări contra factorilor de risc; sprijinirea prin mijloace diversificate a producătorilor agricoli; - facilitarea formării de asociații ale producătorilor agricoli în domeniile aprovizionării și desfacerii și
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
organizațiilor minorităților naționale. În ceea ce privește drepturile minorităților, se va elabora și se va promova Legea minorităților naționale. De asemenea, se va elabora o strategie națională privind integrarea socială a rromilor. Guvernul va elabora și va promova Legea cultelor și Legea privind retrocedarea bunurilor imobile și a celor mobile aferente lor, care au aparținut bisericilor. Începând cu luna septembrie va fi salarizat clerul din mediul rural, iar începând cu luna ianuarie 1999, și cel din mediul urban. V. Politici privind capitalul uman Guvernul
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
a micilor| - Ministerul |permanent | | |producători și extinderea acestui | Agriculturii și| | | |sprijin în domeniul creșterii | Alimentației, | | | |animalelor, prin cupoane pentru | - Ministerul | | | |agricultură și prin programe | Finanțelor, | | | |speciale de înzestrare tehnică. | - Ministerul | | | | | Industriei și | | | | | Comerțului | | | |-----------------------------------|----------------|----------|-------------| |45. Continuarea procesului de | - Ministerul |permanent | Conform | |retrocedare a proprietăților fun- | Agriculturii și| |Protocolului | |ciare (terenuri arabile, pășuni, | Alimentației, | |semnat ante- | |păduri, terenuri împădurite) prin | | |rior de către| |extinderea cadrului legislativ. | | |toți partene-| | | | |rii din | | | | |coaliție, | | | | |consacrate în| | | | |Legea nr. | | | | |169/1997 și | | | | |prin acordul | | | | |partenerilor | | | | |din coaliție.| |-----------------------------------|----------------|----------|-------------| |46
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU
DECRET nr. 448 din 23 iulie 1997 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118784_a_120113]
-
Articolul UNIC Se aprobă Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 21 mai 1997, cu următoarele modificări și completări: 1. Titlul ordonanței de urgență va avea următorul cuprins: "Ordonanță de
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]
-
informați clar nu numai asupra faptului că Rusia va păstra teritoriile anexate în 1941, dar și că guvernul lor va trebui să declare război Germaniei și să plătească despăgubiri în schimbul acordului de armisțiu. Li s-au dat însă speranțe în privința retrocedării nordului Transilvaniei. La începutul lunii august 1944 era clar că România se confrunta cu posibilitatea producerii unei catastrofe. Armatele sovietice se apropiau cu repeziciune; țara avea să se transforme curînd într-un cîmp de luptă. Din cauza acestei crize, Curtea a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
intra în atribuții"14. Acestea au fost următoarele: renunțarea la sferele de influență ale puterilor străine pe teritoriul Chinei; retragerea armatelor și poliției străine; desființarea poștelor, telegrafului și radioului privat înființate de puterile străine; anularea dreptului de extrateritorialitate al consulatelor; retrocedarea pământurilor închiriate și concesionate; autonomie vamală; schimbarea poziției internaționale de semicolonie a Chinei 15. Atitudinea adoptată de delegația chineză la Conferința de la Paris a avut o influență pozitivă asupra diplomației chineze în următoarele decenii, când s-au definitivat condițiile interne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]