93,972 matches
-
din degete mă duse la gândul că în sfârșit Arhimede găsise punctul de sprijin eu însă nefiind sigur că între timp și între spații grecul renunțase de a mai răsturna Pământul... ADERENȚĂ Pe burlan omizile urcă spre acoperiș ceea ce nu reușeau să facă până să apară spuza de rugină. HĂRȚUIRE imprudent Adam îi propune Evei să discute filozofie ceea ce de fapt nu e decât hărțuire spirituală PAUZĂ Venim în această lume ca să murim; plecăm din această lume ca să murim. Viața - pauză
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
-n zid. Toropeala e rece de fapt prin arderea frigului tare. acum se ia din înalt cenușa căldurii ce moare. Melodia întâmpină sobră Melodia întâmpină sobră versul sunând zurgălăi. Înălțarea jumătății de cobră, clopoțeii exaltă văpăi. Otrava nu este crudă reușind să dresezi uniform. Pielea plesnește de nudă, sânul mic, potrivit de enorm. Melodia doarme știută Melodia doarme știută, vremea ciripește în ceas, preludiu dublu la nuntă, clipa n-are chip de taifas. Inelul exaltă pe deget, mireasa mai iute ar
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
o balestră sau balustră, nici nu mai știu cum se zice, dar asta nu mai contează acum, contează aruncare, săritura mea, detenta, spuneți-i cum vreți, spuneți-i oricum. Și o ating. Aproape s-o scap. Dar nu, nu, îmi reușește, pînă la urmă - și o plachez, o agăț de mijlocul ei subțire - și cădem amîndoi odată, ne rostogolim un pic, eu o și forțez, ca să atenuăm căderea, să nu ne alegem cu vînătăi și să fim, cît de cît întregi
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
tolera sodomiții doar în armată, cu cei din administrație era necruțător. Exilul lui Agillus era luminos și fericit. Dacii îl respectau și, cît le permitea firea lor aspră, erau drăguți cu el. Nu se putea certa cu ei, căci nu reușise să învețe limba locului. O punea pe seama lipsei sale de talent și a faptului că, neexistînd o scriere, ca să-și noteze vocabularul, uita pînă seara tot ce învăța peste zi. Pe dacii care-l ajutau în lucrări îi botezase latinizînd
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
îl mîngîie pe creștet numindu-l cu tandrețe "viezure". Cuvîntul ăsta i se întipărise în minte, nu se știe de ce, și-l folosea totdeauna ca să-și alinte favoriții. Apoi se îndreptară împreună spre un fost sanctuar dacic, acum abandonat. Hunarus reușise să-i explice lui Tiberius Agillus că locul fusese părăsit pentru că, fiind conceput după calcule astrale, se constatase că muncitorii, beți, plasaseră megaliții geșit. Solstițiile și eclipsele nu mai cădeau în zilele prevăzute. Regele timpului se mîniase îngrozitor, îi trimisese
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
de purpură răsărise în zare Gîfîiam, transpiram, dar nu înaintam Deloc. "Oh, oh, oh, oh!", am strigat. Nu era durere, Nu era bucurie. Coapsele ei Umede și lipicioase mă strîngeau. Orașul se decolora încet în zare. Gîfîiam, transpiram, dar nu reușeam Să înaintez. "Bum, bum, bum, bum!" se lovea inima, ca o minge De pereți. Luminoase și calde, Umede coapsele ei mă strîngeau. După dragoste Și, dintr-o dată, pasărea a înghețat în aer. Lucrătorii s-au prăbușit. Conductele s-au acoperit
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
se trezi că stă cu sufletul la gură așteptând înfrigurat rezultatele împreună cu membrii familiei. Nu mai traducea, ci participa, mai mult decât ar fi vrut, sau poate s-ar fi cuvenit Operația durase aproape șapte ore. Dar iată că, deși reușise, atinsese un nerv și pacienta nu se putea mișca pe o parte. În noaptea următoare starea tinerei femei se agravă brusc. Fu necesară o nouă intervenție, o altă operație, mai scurtă de astă dată. Durase doar o jumătate de oră
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
bine până la decolare. Până în ultima clipă. Ultima zi trecu cu pregătirile de plecare, De aranjat la hotel plata, de chemat Salvarea, apoi merseră la doctorul șef să le dea toate documentele spitalizării. - Traduceți, vă rog, familiei: consider că operația a reușit bine, tumoarea a fost îndepărtată complet, creierul curățat. Dacă va continua exercițiile și acasă, există posibilitatea ca pacienta să meargă din nou în aproximativ șase luni. Nu e recomandat nici un fel de efort, să stea întinsă cât mai mult, să
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
părul grizonat și cu un gest vag îi făcu semn să se așeze. Știți, este vorba de o operație reușită, dar totodată nereușită. Nu vă deranjează dacă îmi aprind o țigară, nu e așa? După puțin timp continuă. Operația a reușit, e adevărat, dar de regulă dacă o tumoare reapare, sunt foarte puține șanse ca bolnavul să rămână în viață. Iar ei i-a reapărut, chiar eu am operat-o cu câțiva ani în urmă, probabil v-au povestit. Matei înclină
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
adaugă el ca pentru sine. Când ajunseră într-un târziu la aeroport se înserase de-a binelea. Evis obosise, dar se străduia să zâmbească. Să meargă să-i viziteze la vară, era binevenit oricând. Sigur. Mai așteptară câteva ore, apoi reușiră să camufleze invaliditatea pasagerei și să o urce în avion fără însoțitor medical. Matei așteptă până văzu avionul pierzându-se îndărătul norilor. Ultima clipă. Doamne-ajută, murmură. Apoi porni alene spre casă. Se lumina de ziuă.
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
egipteni, irakieni, etiopieni, estonieni, lituanieni, turci, chinezi, kosovari, sîrbi, albanezi, slovaci, unguri, bulgari și cîți or mai fi fost. Nu vorbea nimeni engleza, nu exista o limbă comună și la o adică nici n-ar fi fost nevoie. Din ce reuși ea să observe în primele ceasuri, conviețuirea grupurilor de aceeași nație cu ceilalți se rezuma la apărarea teritoriului: o zonă de cîteva paturi pe care ar fi putut pune mîna intrușii și mai cu seamă noii veniți. Nu era nici un
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
văzuse dormind cîte doi într-un pat, kosovarii, care ocupaseră o zonă de vreo douăzeci de paturi gospodărite în regie proprie, se lăfăiau fiecare într-un pat și-și asiguraseră totodată o rezervă de cinci-șase paturi de oferit contra cost. Reuși să negocieze cu șeful lor un pat pe o lună fără două zile, cît ar mai fi avut de stat acolo, pentru o sută cincizeci de șilingi. Mai apoi, cînd își putu permite răgazul să-și ia seama ce fel
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
bun, precum m-ai sculat din somnul în care zăceam ca o moartă, așa să mă scol din păcatul fărădelegii și nemulțumirii în care zac eu, leneșa, și uite că găsi în sfîrșit niște români de care să se lipească. Reuși să-i repereze cu ajutorul celor două gardiene care o interogaseră și o consultaseră în prima zi, și care făceau parte și din corpul de însoțitori-supraveghetori ai plimbărilor zilnice prin parcul domeniului, înzăpezit de-acum; era de lucru la curățatul aleilor
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
inși și cu banii luați, ca să vezi ghinionul dracului... Oare de ce o fi așa criză de români pe aici? întrebă Mariana, la care moldovencele cică ar fi auzit că românii au alte puncte de trecere din Ungaria în Austria și reușesc să evite în general lagărul ăsta, optînd se pare pentru variante mai bune. Mariana își aminti atunci că ea venise de bună voie încoace, trimisă de domnul Carsky, seriosul, cumsecadele și iubitorul domn Carsky, care uite unde o băgase, băga
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
fi vrut s-o descurajeze; fără o slujbă însă, n-ar fi avut cum s-o scoată la capăt. El stătea în pensiune de doi ani și lucra la un service-auto pe șosea, la douăzeci de kilometri. Cîștiga binișor, supraviețuia, reușea să strîngă și bani, dacă avea cazarea asigurată. Se oferi s-o ajute să-și găsească o slujbă bună, deși nu tocmai dezinteresat. Avea bucurie la ea și Răducu, se arăta drăguț și săritor precum kosovarul ăla, care semăna cu
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
ea se schimbă un pic la față, parcă nu înțelege exact ce se întâmplă; se întâmplă ceva neobișnuit, neclasificat. între timp, pasagerii se-mbulzesc în avion. Unde mi-e butonul la loc furia? Am pierdut butonul! Dar în loc să redevin furios, reușesc să pufnesc în râs, un râs smucit, de stinghereală și de nervozitate. Mi se pare că ne-am mai întâlnit, spune ea - la care hindusul ciulește urechile, și ezită o secundă. După care, hindusul spune spre mine: Duceți-vă și
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
care țin pământul să nu cadă în haos. O operație radicală, ca un sacrificiu pentru un zeu gelos pe veșmântul ce-mi flutura, ca o replică, în mai multe lumi, și un preot nătâng și îndemânatic, ce taie și nu reușește să deslușească nimic în viscerele mele, să le așeze într-o frază pentru mulțimile ce-așteaptă cu disperare îmbunarea gelosului zeu. Trecutul ca un braț retezat mi-a rămas în țărână, va veni poetul și-l va pune la loc
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
scriitoricesc din Moldova acceptasem în cele din urmă să rămân secretar pentru un nou termen (adică să nu mai pot scrie), iar lucrul acesta îi oferise ocazia lui G. Markov, președintele US, să raporteze "acolo sus lui Brejnev" că "a reușit să păstreze toate cadrele vechi, așa că situația este stabilă". Nu voi profita de ocazie ca să remarc, malițios, că stabilitatea nu este o obsesie tocmai nouă, mă întorc mai degrabă cu gândul la vremurile acelea, când o călătorie în străinătate propusă
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
tăcea nu se lăsa măgulită ci își spunea ale ei sârme ghimpate dar cine era dispus să fie zgâriat de evidențe poate muribundul aceste jalnice mimesisuri nu ne ajutau nici măcar să trecem unul prin celălalt abia doar bolnavi de moarte reușeam să tăcem unul pentru celălalt și prin tăcerea aproapelui nu puteai doar pluti trebuia să înoți contra dorințelor lui să-l convingi că ești mort cum n-are de ce să-i fie frică de tine cal de febră cabotin galopând
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
avea nici o intrare era ca o frunte de meloman adâncit în tristețe de neconsolat sau niagară prinsă cu magnetofon și adusă dar unui copil orfan nu eram singurul deși multă vreme așa am crezut câțiva cari în anumite nopți nu reușeam să adormim cu povești irezistibil eram atrași de zid ne venea să ne sprijinim fruntea de acea frumoasă liniște de eram singur cu el mai și plângeam ca un copil orfan plecam fără să ne vorbim ca niște frați de
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
moale sau pe dalele late de beton. Gardul viu, tăiat scurt, separă pomii fructiferi de straturile de flori care înconjoară casa. Stăpânul acestui teritoriu este Cuți, un câine de statură mijlocie, cu o blană neagră și creață, un exemplar foarte reușit pentru rasa "maidanez". Inteligent, harnic, curajos și luptător, nu lasă nici un intrus să-i calce teritoriul. Străbate în pas alergător laturile grădinii delimitate de garduri și tufe crescute după placul lor, într-o devălmășie care îmi amintește de câmpurile copilăriei
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
putut rămâne o pasăre. Croncăniturile și fâlfâitul de aripi din nuc s-au întețit brusc. în fața mea, printre ierburi, doi ochi rotunzi ca două hăuri negre, o gură ca o despicătură de stâncă. Aș fi vrut să plec, dar nu reușeam să mă desprind. M-am aplecat cu mâna întinsă și desfăcută ca să pot prinde pasărea, când am simțit ciocul ascuțit și ghiarele sfâșiindu-mi carnea mâinii drepte. Picuri mari de sânge cădeau pe iarbă și dispăreau în pământ. Ochii corbului
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
înalt. De câteva ori am tot încercat să ajung acolo sus, să le văd de aproape ouăle, dar de fiecare dată, aproape de vârf, puterile mă părăseau și începeam să alunec încet, încet spre poalele copacului. Odată, cu o creangă, am reușit chiar să ating marginea cuibului, dar m-am speriat și am renunțat pentru că din el a căzut în iarbă un ghemotoc negru. Au încercat și prietenii mei, dar nici ei n-au izbutit. într-o zi, când ne întorceam acasă
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
erau larg deschiși și am văzut în apa tulbure crengi și lemne care mă loveau din toate părțile. Simțeam usturimi la genunchi și la mâini și auzeam cum strigă moartea din ascunzișurile întunecate ale torentului. Nu știu cât a durat, dar am reușit să țâșnesc la suprafață și m-am agățat de creanga unei sălcii. Deasupra capului, auzeam croncănituri și fâlfâit de aripi, iar pe lângă mine, în apă, continuau să se rostogolească victimele puhoiului. M-am tras încet spre mal, plină de nisip
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
nu-i va mai trece și că trebuia să se pregătească. Se ridicase icnind, de parcă cele câteva zeci de litri de smântână care i se părea că i se clatină în corp căpătaseră consistență, trăgându-l fără milă în jos. Reuși cu greu să echilibreze toropeala lichidă undeva în mijlocul pieptului și porni spre casă prin curtea plină de unelte ruginite și de bucăți de lemn printre care săreau sprinten puii de găină, nu înainte de a închide cu grijă poarta de la stradă
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]