2,299 matches
-
o adevărată mină de informații prețioase despre personalitățile literare și climatul cultural interbelic (îndeosebi). Pe lângă interesul documentar pe care-l prezintă, evocările se disting prin calitatea literară deosebită, concretizată în remarcabile portrete, farmec narativ, gustul anecdotei nobile și al mărturiei revelatoare. B. a tradus, singur și în colaborare, din Shakespeare, Mickiewicz, H. Heine, V. Hugo ș.a. și a prefațat traduceri din Korda Istvan și din povestirile antice chineze. SCRIERI: Cabane albe, București, 1936; Brume, Sighișoara, 1940; Turnuri, București, 1945; Minerii din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
dintre text și interpret 2. Limba este mediul oricărei comprehensiuni și conferă suportul viu care oferă universalitate experienței hermeneutice. Pentru Gadamer, „întreaga experiență a lumii este mediată lingvistic”1. Dacă în accepția sa limba are un caracter evenimențial, grație puterii revelatoare a limbii, acest lucru se datorează și unei meditații asupra „hristologiei, ce deschide drumul unei noi antropologii care reconciliază într-o manieră nouă spiritul omului, înțeles, în finitudinea sa, cu nemărginirea dumnezeiască. Ceea ce noi am numit experiență hermeneutică își găsește
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
zone abstracte, luxuriant eseistic, cu ample deschideri speculativ-comparative. În aria literaturii universale, o primă monografie semnată de D.-B., Surorile Brontë (1967), reprezintă un fel de introducere în opera celor trei romanciere engleze. Captivantele biografii lirice trimit spre operă sugestii revelatoare, epilogul critic și istorico-literar evidențiind locul lor în ansamblul romanului englez. Sofocle și condiția umană (1974) conturează acele permanențe care conferă modernitate celui mai interesant analist al omului dintre marii tragici elini, real precursor al psihanalizei. Renașterea. Umanismul și destinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
cât însuși acest material”, care, traversând paginile în ipostaza unui „fluid de autenticitate”, nesocotește constrângerile reperelor formale cu superbia unei neobișnuite și tainice suveranități. Intuițiile lui Perpessicius au meritul cardinal de a orienta discuția către imperativul logic al unei întrebări revelatoare: care este, de fapt, natura acestui „fluid” - evocat de fiecare dată, în disocieri analitice sau în simultaneități descriptive, ca substrat sangvin al „autenticității”, „lucidității”, „anticalofilismului” sau „documentarismului psihologic”? Ce este acest material, „așa de omogen și ispititor totdeauna”, a cărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Ion Alexandrescu organiza adunări în școală și explica conținutul acestor broșuri locuitorilor. Aceste broșuri au fost răspândite și în comunele Darabani, Păltiniș, Horodiștea, Suharău și altele pentru a fi citite de către locuitorii din sate. Documentele arhivistice din anii 19061907 sunt revelatoare în acest sens. Activitățile de agitație desfășurate de înv. Ion Alexandrescu în mijlocul sătenilor din comună au determinat autoritățile locale, respectiv pe primarul comunei, să întocmească un raport la 29 iulie 1906 către prefectul județului Dorohoi în care printre altele arăta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
artistic”, „Politica”, „Rampa”, „Ultima oră”, „Cuvântul”, „Facla”, „Seara”, „Acțiunea” (la care a fost și director din 1940 până la 1944) ș.a. Cronicile dramatice ale lui B. se constituie într-o adevărată frescă a vieții teatrale bucureștene, incluzând o multitudine de aspecte revelatoare, precum schimbările la nivelul conducerii instituțiilor, bilanțurile periodice, atmosfera începuturilor de stagiune, evoluția unor piese pe scenele românești și străine etc. Piesele luate în discuție vizează o gamă largă de dramaturgi, români și străini (Lucian Blaga, Camil Petrescu, Claudia Millian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
descalificant văzut din unghiul satirei. Departe de schema schiței-reportaj, cele trei scrieri depășesc practica simplei copieri a tiparului produs de către prototipul folcloric, prozatorul angajându-se în efortul de a concura cu acesta. Intenția lui Caragiale este de a obține dubletul revelator, odată cu ,,rescrierea’’ originalului, după binecunoscuta tehnică a ,,uitării în model’’, caracteristică oricărei adevărate scrieri de aspect cu bază parodică. Secretul reușitei este de a nu forța în cel puțin două sensuri. Prezența lor constantă face imposibilă alunecarea în artificialitate, în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
că în fundul căciulii îmi pusese cocoana farmece și că iedul și cotoiul erau totuna...’’, explică simbolul magic însuși povestitorul. În momentul când propune un ,,final deschis’’, prozatorul împinge la ultimele consecințe tehnica fantasticului, aruncând în acest mod definitiv vălul ambiguității revelatoare. Întreaga idee din final este că în ultimă instanță, și pentru eroii povestirii acesteia, fantasticul se dovedește a fi unicul mod de existență: mai exact, modul de existență cel mai veridic. 2.4.4. În vreme de război Nuvela În
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
obișnuiți să răspundă unor cerințe de simplă administrație sau de urmărire consecventă și exclusivă a procedurilor, reglementărilor și asigurării legalității. Analiza de față se oprește numai asupra uneia dintre aceste politici, descentralizarea sistemului de educație. Această temă este un adevărat revelator al stării și potențialului de schimbare al practicii manageriale din sectorul public. Actualitatea ei este, de asemenea, greu de contestat în condițiile în care schimbările în această arie au fost lente în raport cu alte țări care au aderat la Uniunea Europeană (Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
un complex sau înveliș sonor susceptibil de o întrebuințare gramaticala în procesul comunicării”21. Considerat de mistici ca fiind de origine divină, cuvântul a atras dintotdeauna atenția cercetătorilor, fie ei de orientare idealista, fie materialistă. Astfel, în capitolul intitulat " Puterea revelatoare a cuvântului omenesc", profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai de seama filosofi creștini contemporani, sublinia că, cuvântul omenesc are o mare și misterioasa putere, el putând micșora sau putând face să dispară realități "masive", sau crea alte realități
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
recunoștea nobilele origini în timbrul lui Vergiliu: în vocea să ne putem recunoaște că antici.414 Luciano Anceschi, unul dintre cei mai cunoscuți critici ermetici amintește că în anii aceia, pornind de la o serie de afinități personale, uneori imprevizibile și revelatoare, poeții se recunoșteau liber în alți poeți: alegându-i așadar pe Leopardi, Petrarca și ulterior pe anticii latini și greci Quasimodo își făurea mozaicul propriei tradiții literare.415 Întâlnirea cu literatura antichității nu a exclus recursul la versurile recanatezului, dimpotrivă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a unui conținut în două expresii semnificante diferite și nu servește, prin urmare, comunicării conținutului. În eseul despre limbă, amintit mai sus, Benjamin respingea ideea unei limbisemn, ca adaos semiotic atașat lumii, întrucât această teorie punea în paranteză funcția teologică, revelatoare, a numelui. La fel, traducerea nu vizează semnificantul, ci mu tarea operei din zona istoriei factuale și a unui auditoriu precis în orizontul în care ea capătă viață: „Gedenken Gottes“. În acest sens, traducerea (echivalentul criticii) devine mesianică, recuperatorie. Traseul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ci tocmai afirmarea acestui caracter sacru. Cu cât limba-țin tă este mai dispusă să transmită nu informația, ci chiar felul în care limba-sursă numește lucrurile, cu atât ea își face vizibile originea în limba pură, amprenta autenticității sale și puterea revelatoare. Traducătorul este, plecând de la cele spuse, un prim exemplu al cunoașterii despre care vorbește Benjamin în prologul epistemo-critic. El arată cum această descriere a fenomenelor este cu putință în mediul limbii și, prin urmare, cum este posibil conceptul de „experiență
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
metoda fizionomică o ia la Benjamin. Accesul spre „caracterul“ unui spațiu urban nu este neapărat mediat de text: dispunerea bulevardelor moscovite, scaunul care stă mereu în fața ușilor din San Gimignano sau mai celebrele arcade ale Parisului sunt, la fel, simptome revelatorii ale orașului și căi de acces spre istoria pe care acesta o încorporează. Faptul că interesul cade, în lectura pe care o propun, asupra formelor „textuale“ ale spațiului urban se explică prin aceea că, mai mult decât alte metropole, Berlinul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
magică a cunoașterii, regăsită la flaneur sub chipul colportajului reprezentărilor, joacă în lumea copilăriei un rol fundamental. Lucrurile întrețin între ele raporturi magice bazate pe similarități și gesturi alegorice complexe. Descrierea jocului de-a v ați ascunselea din Einbahnstrasse este revelator: „Das Kind, das hinter der Portiere steht, wird selbst zu etwas Wehendem und Weißem, zum Gespenst. Der Eßtisch, unter den es sich gekauert hat, läßt es zum hölzernen Idol des Tempels werden, wo die geschnitzten Beine die vier Säulen sind
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este și modul în care orașul, „locul de joacă“, devine, cum încercam să arăt mai sus, un „cosmos lingvistic“. Purtarea unui nume este esențială, ea oferind o cale spre însăși natura lucrului. Cel puțin două locuri din Copilărie berlineză... sunt revelatorii din acest punct de vedere. Primul este fragmentul „Steglitzer ecke Genthiner“, „Steglitzer colț cu Genthiner“, în care Benjamin povestește cum strada mătușii sale Lehmann era, în copilărie, învăluită de magia unei etimologii subiective: Steglitz-Stieglitz (sticlete). Această magie a numelor impregna
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pândea cu aviditate se ascund, de îndată ce ele se iscă. Failibilitatea clădirilor și a oamenilor este mascată de fațadele impozante și de rapiditatea mișcărilor, pericolul și întâmplările neobișnuite găsindu și locul apoi doar în paginile ziarelor. Presa cotidiană devine astfel un revelator al orașului în natura sa de eveniment, de survenire neașteptată a întâmplărilor și de caleidoscop al formelor vii care îl compun. Lumea ziarelor îi este străină copilului; în locul ei se insinuează lumea magică a spiritelor“ care se desprind din liniile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Creația se revelează, astfel, ca ruină, ca semn al morții: „endlich ist die Schöpfung heimgekehrt und darf nun wieder den Witwenschleier antun, den der Tag ihr fortgerissen hatte.““ Orice detaliu al materiei, al lucrurilor care populează camera copilului este singular, revelator, esențial. Obiecte pe care lumina zilei le ignoră intră acum în prim-plan, domină scena. Gesturile, acțiunile, viața individuală diurnă, pe de altă parte, par repetitive, goale în raport cu „întotdeauna deja“-ul materiei care se impune, decisiv, în „paraorașul“ revelat de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la aceste similitudini într-un text nepublicat din 1933, Zur „Lampe““. Lampa cu gaz este mobilă, poate fi purtată prin cameră, spre deosebire de cea electrică, țintuită de cabluri și contacte electrice. Aparent un amănunt fără semnificație, acest fapt este, pentru Benjamin, revelator: purtatul lămpii este „begleitet immer von dem Klirren des Zylinders in der Scheide [...] und dieses Scheppern gehört dem dunklen Lied der Brandung an, das in der Mühsal des Jahrhunderts schläft.““ Lampa este centrul unui univers acustic, din care fac parte
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
întîlnirea cititorului cu cartea lor nu va fi dintre cele obișnuite, i-au venit în întîmpinare scriind ,,Cum au purces <<Dăinuiri... >>“, care de fapt este un capitol fundamental al cărții, poate cel mai frumos sub aspect poetic, stringent științific și revelator în ceea ce privește biografia lucrării și desăvîrșita etică a autorilor. Aș spune mai degrabă a autorului, fiind astfel mai aproape de tonul cărții, incredibil de unitar, ca în toate cazurile celebre de scriere astfel zicînd ,,siameză” și în consens cu mărturisirea din precuvîntare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dezvoltare extrovertită ................... 141 4.2. Demonopolizarea și descentralizarea activității de comerț exterior ... 144 4.3. Reforma politicii comerciale ...................................................... 148 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară ......... 156 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică ... 161 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești ................................................................................... 168 5. Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor în economie .............................................................................. 173 5.1. Crearea zonei de liber schimb între România și țările UE ............... 173 5.2. Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
instalații și tehnologii) și o modificare a structurii competiționale pe diferite piețe de pe plan intern, au condus la sporirea rolului deținut de acest sector în cadrul mecanismului funcțional de ansamblu al economiei naționale, fiind în același timp însă și un important revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești. Capitolul al cincilea " Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor în economie" este consacrat unei prezentări a acordurilor de comerț liber încheiate de țara noastră după 1990, accentul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ci s-a datorat în special procesului de aliniere a prețurilor interne la cele de pe piața mondială și de asemenea eliminării subvențiilor în scopul sporirii eficienței sectorului public și ca o consecință a derulării procesului de privatizare. 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești Liberalizările succesive ale comerțului exterior românesc, care au determinat o cerere explozivă de produse de import (inițial bunuri de consum curent și ulterior echipamente, instalații și tehnologii) și o modificare a structurii competiționale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a pierde lucruri, mai întâi banale, deși importante, precum cheile, pentru a putea să suporte pierderi mult mai dureroase mai târziu. Una din poeziile lui Bishop cel mai des prezente în antologii este "The Fish" (North and South), un text revelator în privința artei sale poetice. După cum s-a zis mai sus, poezia pare ancorată în lumea reală (deși aici Bishop apare ca pescar într-o barcă neancorată, plutind, e adevărat, aproape de țărm). Personajul, ce pare a fi Elizabeth Bishop, căreia îi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cum aceste valori, odată asumate, corup firea versatilă, lacomă, rapace a păsării de pradă. Morala învăluită pe care Cantemir o induce cititorului se limpezește: noblețea este o chestiune de comportament, de valori asumate, de principii trainice netrădate. După acest moment revelator, Șoimul devine, spuneam, un cu totul alt personaj. Descoperă sensul dreptății, își asumă riscul de a deveni inamicul temutului Corb doar de dragul adevărului; are curajul de a-și asuma propriile decizii și redevine pasărea lipsită de teamă, pe care o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]