1,027 matches
-
progresivă a unor semne vestimentare, prin disocierea reflexă a superiorilor de inferiori, capătă înfățișarea unei curse-ștafetă, cu obiecte care trec dintr-o mână într-alta în sens cvasiliteral. Un fenomen identic are loc în domeniul limbii, în sfera terminologiei de reverență. Cuvinte ca jupân, chir, cocon, observă L. Șăineanu (Încercare asupra semasiologiei limbei române, 1887), „ilustrând odinioară personalitățile cele mai marcante ale societății, au scăpătat și scapătă încă până la clasele cele mai de rând, devenind, din nalte titluri de nobleță, niște
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cu naivitate: „Să mă ferească Dumnezeu să-ți zic vreodată madamă. Ați fost când ați fost madame, ci acum, mulțumită lui Dumnezeu, sânteți și dumneavoastră cocoane, cu casele dumneavoastră, cu boierii dumneavoastră.“ (Vodă și prinț...) Evoluția semantică a termenilor de reverență îi prilejuiește lui Heliade, și în alte ocazii, observații judicioase și pline de haz: „Jupâneasă, slav. «doamnă». Nu cred că nici o doamnă mai va să fie jupâneasă; nici un colonel, nici un maior mai va să fie jupân, și însuși de le-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1914, în general despre vechile excese de intoleranță al căror anacronism sărea în ochi, cum s-ar spune. Autorii anglo-saxoni, care în momentul acela mai investigau încă procesul fondării națiunilor Europei, aici nu mai beneficiau decît de un soi de reverență politicoasă ce se atribuie de obicei abnegației erudite a celor ce se consacră subiectelor căzute în desuetudine. Însă, de cînd naționalismul s-a reîncarnat brusc în lupta feroce a "clanurilor" bosniace, lucrurile s-au schimbat fulgerător. Pentru a răspunde perplexității
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Cotruș îi evocă, nostalgic, tinerețea clujeană, motiv de a-și exprima admirația față de personalitatea soțului dispărut prematur: "Delia, nu fac un act de politețe. Puiu e prea aproape de mine și de destinul meu ca să mă simt obligat a-i face reverențe. Spirit total, o inteligență și un condei de mare cultură și în același timp de formidabil caracter (s.a.)"8. Cu Ovidiu Cotruș nu fusese Ion D. Sîrbu niciodată prea apropiat. Îi despărțeau, în tinerețe, atât temperamentul, cât și convingerile politice
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
l-a publicat Dan Petrescu, în nr. 91 din 1982 sub titlul neobișnuit de "Senzaționala relatare a sorei sinucigașe Geanina despre care s-a scris și la ziar". Ca un clipit complice cu acele timpuri stranii și irepetabile, ca o reverență față de întâlnirile și lecturile mirabile care m-au format ca jurnalist și scriitor, mi-ar fi plăcut să preiau, pentru acest volum de publicistică, titlul unui articol de-al lui Dan Petrescu, care mi se pare emblematic pentru soarta unui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
este, de asemenea, o prezență constantă și neprețuită care face ca acest eveniment cultural și comercial în același timp, cu uriașe valențe formative și educative, să se poată organiza la Iași. Dincolo de "bucătăria" târgului, esențială, dar îndeobște discretă (de unde și reverența mea la adresa celor care fac posibilă organizarea unui astfel de eveniment), LIBREX-ul a prilejuit și momente memorabile în care autori celebri, formatori de opinie sau critici cu greutate au fost prezenți la Iași, au semnat volume, au putut fi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
centrale nu-și fac treaba în această chestiune, câte o mână de entuziaști, pe banii lor puțini, îndrăznesc să o facă în locul lor. De aceea, înainte de orice observație critică sau de sugestie de rafinare a grilei metodologice, se cuvine o reverență pentru tenacitatea și efortul editorilor și un salut pentru un instrument de lucru bine-venit care acoperă un gol și care poate oferi, cu argumente, motive de mândrie că Iașul este, cu adevărat, o capitală literară și culturală de valoare, că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de supunere prin ghemuire și scâncete. În plus, am dezvoltat o întreagă gamă de atitudini de subordonare. Ghemuitul însuși s-a extins în târâtul în genunchi și în prosternare. Intensități mai mici ale acestora capătă expresie prin îngenunchere, aplecare și reverențe. Semnalul cheie aici este micșorarea corpului față de individul dominant"44. O serie de gesturi și posturi sumisive întâlnite la oameni (aplecarea trunchiului și lăsarea capului, privirea în jos, tragerea picioarelor înapoi) relevă interiorizarea unor modele de comunicare nonverbală cu scopul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o încercare discursivă de a (re)configura sensuri pentru cei doi termeni în mintea publicului său. Pastorul declară că, timp de o clipă, a întrezărit acel ceva de care poporul american are absolută nevoie, și anume "dragostea de Dumnezeu și reverența față de natura umană"98. Cum așa ceva trece dincolo de scopurile vreunui plan educațional, Chapman și-a propus să păstreze vie, prin acțiunile sale, amintirea propriei sale revelații; călătoria sa la Coatesville și slujba comemorativă devin parte din proiect. Chapman continuă, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
-ului, împăratul Wilhelm al II-lea, și unele gânduri despre Germania. Evocând prima întâlnire din 20 aprilie 1909 și impresia pe care prințul moștenitor a făcuse în mediile aristocratice de la București, Martha Bibescu observa: "Tuturor femeilor care se prăbușesc în reverențe la trecerea sa le ia delicat mâna și, cu un gest fervent, o apropie de inima sa și uneori de buze. Comedioara asta e foarte bine jucată. Nu l-am văzut niciun moment neîndemânatec sau ridicol. Este totuși fiul acelui
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
crezut, atunci când l-am văzut pentru prima dată, în uniforma lui albă, că văd un fel de înger războinic, un spirit al credinței sprijinit de sabia sa. Plutea în jurul lui ceva mistic. Femeilor care la trecerea sa se prăbușeau în reverențe pline de extaz, le lua delicat mâinile și, cu un gest fervent, le apropia de inima sa. Vineri, 23 aprilie Mașinile noastre s-au încrucișat, cu toată viteza, noi ne îndreptam spre Posada, el cu regina Elisabeta 42, spre București
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
să tremur puțin. El e îmbrăcat în alb. Poartă marele cordon albastru-deschis al ordinului "Carol". Sărută mâna cumnatei mele, pe care prințesa de România o prezintă: prințesa Știrbey. După aceea ea spune: prințesa Bibescu. El îmi sărută mâna, eu fac reverența. Îmi reține mâna și mă privește îndelung cu atenția stăruitoare a unei persoane căreia i se prezintă sute de oameni deodată și care încearcă să-și amintească de unele chipuri prin mijloace mnemotehnice. Mă părăsește numai după o pauză de
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
bărbații în ținută neagră sau în uniforma aurie a diplomaților. Se mișcă într-un fel de lume a lui, izolat de ceilalți, cu o ușurință, o grație infailibile de care simt că este conștient. Tuturor femeilor care se prăbușesc în reverențe la trecerea sa, le ia delicat mâna, și, cu un gest fervent, o apropie de inima sa și uneori de buze. Comedioara asta e foarte bine jucată. Nu l-am văzut niciun moment neîndemânatec sau ridicol. Este totuși fiul acelui
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Prințul Carol m-a acaparat. Nu dansa, și conversația noastră îi îndepărta pe ceilalți de mine. Intrând în salon, prințul imperial îmi spuse bună seara și murmură: Sper că ești odihnită, la care eu n-am răspuns decât printr-o reverență. S-a format un cerc. Era o atmosferă foarte solemnă. Trecu la brațul mătușii sale. Purta uniforma de gală a nu știu cărui regiment, la gât avea o mică tăbliță de metal, agățată de un lanț, cum se mai pun și astăzi
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
parchetul marilor săli goale. După ieșirea din palat m-a dus în mașină, traversând orașul, la grădina zoologică, și se distra privind figurile uimite ale trecătorilor. Copiii strigau și își fluturau batistele; femeile se opreau pe trotuar și, extaziate, făceau reverențe; bărbații își agitau șepcile și pălăriile aruncându-le în aer uneori, în semn de bucurie. Și din toate părțile era salutat cu strigăte, ascuțite sau grave. În timpul acestei plimbări de-a lungul Berlinului nu am văzut decât oameni care priveau
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Văd intendenți care se agită, sunt probabil paznicii turnului, și am impresia că turiștii inoportuni care trec pe lângă noi, înclinându-se adânc, sunt obligați să coboare puțin cam repede. Domnișoara care vinde aici cărți poștale se avântă îndată în multiple reverențe. Urcăm scara în spirală care este nespus de înaltă. În spatele meu aud înălțându-se zornăitul pintenilor de argint. Sunt cam obosită, mi se învârte puțin capul, reușesc să-mi sprijin coatele de balustradă, se sprijină și el în coate alături de
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
și cravașa în mână și, surâzător, mă ajută să cobor. Uși larg deschise dau spre un vestibul de marmură. Intrăm din primul moment, și în timp ce eu mă zbat între voalurile pălăriei mele, prințesa imperială țâșnește din spatele unei uși. Fac o reverență. Ea e intimidată și eu sunt de două ori mai mult. Suntem cu toții niște copii. E limpede că el ne observa pe amândouă, din această cameră care dă spre curte și pe care tocmai a părăsit-o, pentru a veni
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mă ascunde și pe mine, și sunt obligată s-o țin cu amândouă mâinile. Văd un bulevard proaspăt stropit, umbrit de copaci înalți. Depășim grilaje și garduri vii. De ambele părți ale drumului, doamne aflate la plimbare se zdrobesc în reverențe. Ceva mai departe, iese garda, și, mai departe încă, un grup de oameni aclamă prințul. Îmi spune că rochia mea roz se întinde pe lângă el ca o floare proaspătă. În tropotul nebun al celor patru cai, treceam prin după-amiaza tihnită
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
personal dacă aveam în cameră tot ce-mi trebuia. Atenția ei a mers până la a se interesa dacă mi se pusese săpun pe lavabou! Cameristei mele îi era încă rușine că nu știuse cu cine vorbea și că nu făcuse reverența decât după ce femeia de serviciu îi atrăsese atenția, însă prea târziu. A fost îngrijorată și de lumină, și anume că n-aș fi văzut destul de bine ca să-mi aranjez coafura. Eram mișcată de aceste amănunte care dovedeau o bunăvoință extremă
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Romexpo, rezervat evenimentului. (...) «Organizatorii» erau reprezentați de o singură persoană din spatele unui calculator, care răspundea cererilor solicitanților, pe rând, fără să se grăbească. Un mister al târgului a fost și amplasarea toaletelor“. Iorgulescu o ține cu sincretismul Rompres: „Remarcând «cu reverență» efortul organizatorilor pentru reușita târgului, Iorgulescu a apreciat «generozitatea spațiilor», «calitatea cărților ca aspect, ca obiect grafic», ambele situate la «standarde occidentale, europene», ca și «deschiderea sincretică a târgului, care va include în program și alte manifestări culturale, precum proiecții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
pe acesta noaptea, ca să vadă ce se întâmpla în capelă când lumina se aprindea prin vrajă. Este un spectacol uluitor. Nevul sclipește de lumini și e plin de o mulțime de haine somptuoase fără corpuri. Costumele goale își fac frumoase reverențe. Unul, împodobit cu stele și cordoane, trece pe la fiecare în cerc, iar celelalte veșminte se înclină în fața lui. Rochiile scot un foșnet de mătase. Ușa cea mare se deschide și lasă să intre o rochie albă de mireasă. Rochiile albastre
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
bibliotecă sub ape, nu din vreun instinct sadic de profanator de cărți, ci doar întrucât așa îmi închipui eu sfârșitul lumii, ca o bibliotecă uriașă și înecată). Există biblioteci născute din moft ori răsfăț, și altele născute din pasiune și reverență față de cărți. Există biblioteci vanitoase și altele modeste. Există biblioteci mincinoase și altele adevărate (mă joc acum, întrucât știu sigur că bibliotecile nu pot fi niciodată mincinoase, ci doar adevărate). Dar, oare, sunt chiar atât de importante distincția și variatele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
această categorie este de 1.500 de euro. Opera Prima, în valoare de 2.500 de lei, este acordat de Ministerul Culturii și Cultelor și va fi înmânat de ministrul Adrian Iorgulescu poetului bistrițean Florin Partenie, pentru volumul de debut Reverența, apărut la Editura Vinea. Programul ministrului Culturii și Cultelor în județ cuprinde, între altele, vizitarea unor obiective: două lăcașe de cult, un cinematograf care urmează să treacă în subordinea consiliului local, pentru viitorul sediu al Filarmonicii din Botoșani. Totodată, Iorgulescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
una din prințesele tălmăcite de Șerban Foarță chiar din franțuzeasca aceea care ne mirosea prea tare a brânză mucegăită săptămâna trecută. De data asta, cuvintele și rimele au șterpelit din rafinamentul ființelor despre care vorbesc, cunosc „alfabetul evantalic internațional“, fac reverențe și se parfumează cu esență de trandafiri. În primul rând, avem de-a face cu o carte mare, roșie, cu o copertă cartonată. Apoi, cu o mulțime de ilustrații surprinzătoare și pline de imaginație: prințesele n-au chipul standard din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
scăldat de soarele vacanței, de liniștea care ascunde torsul mecanismului magic pus în funcțiune de Stefek, de porumbeii pe care Stefek reușește până la urmă să-i facă să iasă din cușca lor, deși ei nu ascultă decât de stăpânul lor. REVERENȚE evidente: Amélie de Jean-Pierre Jeunet, în secvența în care Jerzy și Elka, pe urmă și cu Stefek între ei, ca într-un sandviș, merg pe motocicletă cu vântul în plete, o mică senzație de eliberare dintr-o existență care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]