2,855 matches
-
printre oameni. Aflând că ei se închină unui idol cu chipul său, pătrunde în templu și sfărâmă statuia. Indignați de sacrilegiu, credincioșii îl lapidează. Dar abia astfel, prin actul jertfei, religia Marelui Orb le pătrunde în suflete. Originalitatea dramaturgiei blagiene rezidă în facultatea autorului de a descoperi în credințe populare ancestrale luminișuri metafizice și surse ale unor conflicte cu implicații ontologice. „Misterul păgân” e de fapt un „eres” care aduce pe scenă ecouri spirituale creștine într-o dramă religioasă dacică: Dumnezeu
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
izolat, desprinse de firul epic al romanului: aspectele vieții noi, din regiunea deltei, sunt redate în mod plat, neconvingător. Romanul nu are eroi puternic conturați, nu are o construcție închegată, armonioasă. Referatul a precizat că rădăcina gravelor deficiențe ale romanului rezidă în greșita orientare ideologică a scriitorului, în necunoașterea vieții oamenilor, a însușirilor sufletești ale oamenilor noi. În cadrul discuției a fost criticată părerea greșită a lui Petru Vintilă care a susținut că romanul lui Colin este reușit pentru că «sugerează cititorului geografia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să continue realizările obținute în anii trecuți (...). Chiar în operele noastre cele mai valoroase, alături de personaje vii, autentice, apar și personaje schematice, superficiale (...). Cauzele schematismului, ale tendinței de a nivela caracterele oamenilor, de a-i lipsi de individualitate, de personalitate, rezidă în cunoașterea superficială a realității, în insuficienta participare la viață și la lupta poporului (...). Partidul îndeamnă pe activiștii de pe tărâmul dramaturgiei și teatrului să-și concentreze atenția asupra creării unui repertoriu actual, la înălțimea cerințelor maselor muncitoare. Poporul nostru așteaptă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor croiesc potecă/ Și legii noastre noi îi dau temei/ Mai mare mă simt văzându-le zâmbirea (...). Pentru a reda caracterul tipic, esența fenomenelor vieții, poezia lirică trebuie să fie individuală, personală. Unitatea între tipic și individual în poezia lirică, rezidă tocmai în participarea afectivă a poetului. Eroul liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a fost: „În primul rând, noi suntem cei care am dezvăluit acest lucru În lupta cu guvernul, deoarece el nu a cedat”. Michnik a avut sprijinul președintelui Kwa›niewski, dar nu și pe cel al premierului Leszek Miller; În asta rezida lupta. Ca și În România, unde s-au făcut mult timp speculații asupra relației dintre Năstase și Iliescu, În Polonia se speculează mereu asupra relațiilor dintre Aleksander Kwa›niewski și Leszek Miller, care fac parte, În fond, din același partid
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
legitimitatea prin faptul că l-a angajat la un moment dat pe Emil Hurezeanu pe post de consilier, iar eu nu am devenit consilierul lui Ion Iliescu prin faptul că m-am angajat În aceste convorbiri. Legitimitatea lui Ion Iliescu rezidă În interiorul acelui segment destul de eterogen al electoratului român care l-a susținut, inclusiv oameni care vin din clasele perdante În urma luării puterii de către comuniști. Am Întâlnit destule victime ale regimului comunist care, În ’90-’91, din motive de stabilitate și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la Octav Cozmâncă: spuneam „măști noi, chipuri vechi” atunci când scriam despre cei veniți la putere În tulburările din decembrie-ianuarie 1989-1990. În cazul de față, este vorba de o „mască veche, chip vechi”: nu exista nici un fel de nouă mască! Problema rezidă și În felul cum s-a ajuns Înapoi la structurile În care mulți au rămas de fapt, pe care eu le-aș numi postleniniste și În cazul cărora legătura nu o mai reprezintă proiectul ideologic. Noi am mai discutat acest
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sub ei, 99,99% din populație Își duce viața de azi pe mâine? Unde sunt justiția socială și proiectul descendenței iluministe?! Vladimir Tismăneanu: Ca să vorbesc În limbajul pe care l-a folosit mult de-a lungul timpului el Însuși, aici rezidă probabil contradicția principală a acestui moment din biografia politică a lui Ion Iliescu. Pe de o parte, chiar la Întâlnirea cu studenții de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, Ion Iliescu vorbea despre comportamentul unora ca În epoca
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
manifestare a libertății și creativității individului în selecția, conectarea, accentuarea și interpretarea „faptelor amintite”. În contextul cercetării poveștilor vieții psihologic, problema legăturii dintre poveste și realitate poate fi tradusă, printre altele, ca fiind relația dintre autonarativitate și identitate personală ce „rezidă” în spațiul ascuns al realității interioare. Poveștile vieții sunt subiective, la fel ca și identitățile oamenilor. Ele conțin „adevăr narativ” (Spence, 1982, 1986), care poate fi strâns legat de, vag similar cu sau de-a dreptul rupt de „adevărul istoric
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
emoțiile ulterioare. Interpretarea, în speță căutarea unui sens, va opera prin articularea dintre vis și realitate, inconștient și conștient. 3. Interpretarea viselor Interpretarea viselor stabilește o punte între conținuturile inconștiente și cele conștiente. Ea este ilustrarea proiectului psihanalitic general, care rezidă în căutarea unui sens. Interpretarea constă deci în a face legături. Și aici operează libera asociere. Trebuie așadar să procedăm prin asociere de idei și să facem o analiză analogică, căutând să apropiem semnificanții între ei. Pentru Freud, totul este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de eveniment al unei întâmplări este dat în multe cazuri de o voință redacțională, care, numai prin simpla punere în pagină, marchează importanța deosebită a informației. (2) Pe drept cuvânt, sociologul francez Pierre Sorlin (2002, p. 111) remarca: Importanța evenimentelor rezidă în transformarea lor în ritualuri și în valoarea istorică pe care le-o atribuie ziarele. Mass-media se remarcă prin capacitatea sa de a emite definiții, identificând evenimentele și trăsăturile lor specifice [...]. Rareori, revistele sau programele de televiziune se concentrează asupra
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de exprimare [...] Cu timpul, poezia devine natură închisă. Nu mai este atribut, ci substanță. Obiectivitatea jurnalistică este un mit, așa cum este și imparțialitatea unui ziar. Adeseori, se confundă cu sobrietatea sau cu sărăcia stilistică. Este o mare naivitate. Obiectivitatea jurnalistică rezidă în respectul față de fapte și, mai ales, în ton. Nu întâmplător, unii autori propun un termen mult mai potrivit realității jurnalistice: onestitatea. Reporterii sunt martori direcți ai unor situații dramatice. Obiectivitatea lor este afectată de imposibilitatea de a-și păstra
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de formare continuă. Managementul cunoașterii esteă Ăo manieră de a examina mecanismele care facilitează procesele critice de organizare, de evaluare a performanței și dezvoltării soluțiilor practice antrenate de unul sau mai multe obiective (Chiuță, 2002). Cu alte cuvinte, această realitate rezidă în acea procesualitate complexă de fructificare, de cogenerare și creare permanentă a unei dinamici a cunoașterii, care să o facă fertilă și aplicativă. La nivelul unei entități oarecare centrată pe căutarea și transmiterea savoir-ului (cazul școlii, de pildă), obiectivele fundamentale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
politicile de promovare și strategiile publicitare, prin concurența fățișă, prin cadrele juridice subsecvente, promotorii NTIC creează punți de acces la beneficii, care, departe de a fi accesibile pentru toți, creează sau adâncesc inegalități. De aceea, una dintre prealabilele virtualizării formării rezidă în diminuarea decalajelor, în crearea premiselor unui acces egal la astfel de instrumente. Ivirea noilor ancadramente formate din dispozitivele mediatice (internet, CD-uri, videoconferințe etc.) va conduce la o recontextualizare a sistemului de învățământ. Spațiul școlar trebuie să fie permisiv
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fi suplinite prin imaginarea, intuirea sau visarea acestuia. 4.3. Comunicare și mediatizare Comunicarea educațională presupune un transfer multicanal de valori între actorii antrenați în exercițiul paideic. Relația profesor-elev este una prioritar comunicațională. Unde există comunicare, există și mediatizare. Aceasta rezidă în ansamblul de mijloace și practici care facilitează sau asigură comunicarea. Comunicarea didactică realizată de educația virtuală este una mediatizată, susținută de un întreg dispozitiv procesual și tehnic. Mediatizarea ca proces trimite la alte două concepte ce trebuie lămurite: medium
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
componentă organizațională, ce permite sistemului să funcționeze judicios și eficace (alternări și compuneri de activități care să genereze o formare autentică); o componentă tehnică, realizată prin adecvarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare la contextul educațional; o componentă umană, ce rezidă în antrenarea unui mănunchi de specialiști ce concură pentru edificarea unei rețele incitante de formare. Unii autori (Taylor, 2003, vezi Viens, Wzrsch, 2004, p. 186) identifică cinci generații de manifestare a e-learning-ului, fiecare având un anumit grad de echipare instrumentală
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să urmeze specificul și structura conținutului de evaluat, 2. evaluarea trebuie concepută ca o ocazie de învățare propriu-zisă și 3. evaluarea trebuie vizată ca o modalitate de a lua act de ceea ce se învață (prin metacogniție). Scopul ultim al evaluării rezidă în a-i determina pe educați să-și tuteleze singuri formarea, printr-o conștientizare și o priză de conștiință a ceea ce au făcut sau urmează să facă în continuare. 5.2. M-learning-ul - o variantă „îmbunătățită” a e-learning-ului În ultima vreme
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
elev, ci cum să știe, cum să caute, cum să semnifice cunoașterea - acesta pare a fi scopul noului parcurs educativ. Sugerăm, în continuare, câteva caracteristici ale conținuturilor instrucționale de tip e-learning. 1. O primă caracteristică a cunoașterii de acest tip rezidă în granularitatea și secvențialitatea acesteia. Cunoașterea didactică, principal referențial de accesat, este astfel structurată încât să existe o anumită independență a entităților care o compun, dar să propenseze și o anumită solidaritate a întregului. Elementele de conținut se decelează astfel încât
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sunt aceleași, prin combinatorica infinită a acestor entități funciare se vor genera platforme ideatice dintre cele mai diferite, evitându-se dictatul și uniformizarea cognitivă, atât de periculoase pentru sănătatea spiritului uman. 4. O a patra caracteristică a elementelor de conținut rezidă în asigurarea unei performativități și a unor ritmuri particulare de accesare și de cuprindere. Nimeni nu este obligat să meargă în întregul complex cognitiv și să înțeleagă totul. Fiecare poate progresa în ritmul propriu, specific. Dacă ceva nu este cuprins
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de Quincey, autorul celebrelor Confesiuni ale unui opioman, publică un eseu strălucit, Judas Iscariot. Pentru De Quincey, Iuda nu poate fi În nici un caz socotit un trădător, dat fiind că el moare prin sinucidere, doborât de remușcări. Dar nu aici rezidă partea de inedit a intepretării sale. Iuda ar fi păcătuit prin siguranța de sine. El pretindea că-l cunoaște pe Isus și intențiile sale, chiar mai bine decât Isus Însuși. Problema lui Isus era aceeași problemă ca a lui Hamlet
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și operaționalizăm clar acest concept. Nu trebuie să uităm Însă că securitatea umană este mai ales un excelent slogan mobilizator, elaborat În anul 1994 cu scopul strategic de a modifica o anumită agendă politică (Krause, 2004, p. 44). Importanța ei rezidă În faptul de a acorda o coerență conceptuală numeroaselor inițiative guvernamentale și non-guvernamentale, naționale și internaționale, și de a promova reformularea relației dintre stat și cetățenii săi În cazurile unde este nevoie. 5.5. Conceptul de securitate În secolul XXItc
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
în zumzete auzite ca prin vis. Această culegere preludează Somnul din somn (1977), carte ce marchează o nouă etapă, învederând asumarea artisticului. Autoarei nu-i mai este frică de cuvânt, nu consideră o tragedie preschimbarea lucrurilor în aur verbal. Poezia rezidă, aici, în finețea sugestiei, în efectele de ton, de culoare, de accent, de nuanță, în inefabilul pictural, în imagine. Priveliști și, în genere, existențe banale dobândesc, prin transfigurare, proprietăți incantatorii; copacii, fructele, frunzele, păsările răspândesc irizări de tărâm fantastic. Spre
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
fond suprarealist și autoreferențial), cu amestecuri de Cristian Popescu, Cenaclul de Luni, „fătălăii de optzeciști”, „șaptezeciștii - puțini și bețivi”, Adrian Păunescu, cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin, devenit „centrul ocult al Bucureștilor” ș.a.m.d. Adevăratul, marele spectacol al cărții rezidă în limbaj. De altfel, în 2000 (după ce primise, în 1997, Premiul Orașului București pentru volumul de versuri Balada lui Daniel Bănulescu), apare Republica Federală Daniel Bănulescu. Statul de Nord & Statul de Sud, antologie somptuos-narcisiacă, la începutul căreia poetul notează: „deși
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
comportamentelor, cercetătorii americani au ajuns la concluzia că minorii și tinerii expuși masiv la programe violente de televiziune sunt cei mai înclinați la comportamente violente, la teamă și insecuritate sau la desensibilizare. După ei, principalele elemente „negative” ale programelor violente rezidă în: prezentarea de personaje atractive implicate în violență, ca autor sau victimă; utilizarea armelor; scenarizarea realistă a violenței; absența sancțiunii actelor de violență; evitarea suferinței și a consecințelor reale ale violenței; amestecul de violență și umor (cf. D. Frau-Meigs, Sophie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un antecedent, A, care interacționează cu resursele disponibile (pentru individ, familie, grup), B, și cu definiția C dată de sistemul-client (individ, familie, grup sau comunitate) evenimentului antecedent (A), determinând instalarea crizei (X). În contextul acestei teorii, factorii determinanți ai crizei rezidă în sistemul-client, valorile și normele socioculturale specifice acestui sistem determinând intensitatea manifestării crizei și potențialul de adaptare al sistemului. Antecedentul A sau evenimentul declanșator poate fi (a) predictibil și așteptat sau (b) impredictibil și neașteptat. Putem astfel distinge două categorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]