1,005 matches
-
raritatea (dacă se întâmplă o dată la 20 de ani e mai interesant decât dacă se întâmplă zilnic); consecințele (sunt afectați trei inși, sau un cartier întreg?), ineditul (cu cât mai neobișnuită e povestea, cu atât mai interesantă); interesul uman (publicul rezonează cu unele întâmplări pentru că le asociază cu expe riențe proprii). Când o întâmplare îndeplinește unul sau mai multe din aceste criterii, devine demnă de publicare; informația pe care o conține îi dă dreptul să se transforme în știre. Dar decizia
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
care latră sau o maimuță care plescăie, acțiuni care corespund vorbirii la oameni, neuronii-oglindă asociați vorbirii rămân inactivi. Această înțelegere din perspectivă personală a acțiunilor celorlalți ne ajută, se pare, să ne putem raporta la cei din jur, să putem rezona cu ei, conchid Cacioppo și Patrick. Într-un alt experiment, Rizzolatti și colegii săi au observat că simțim jenă atunci când privim o persoană aflată în încurcătură și că avem trăiri similare atunci când urmărim pe cineva care simte vină, poftă sau
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
un slam-poet care îi place foarte mult. De ziua ei i-a postat pe wall un desen cu un urs albastru. „și mi s-a părut minunat că omul ăsta despre care nu știu mai nimic concret, dar cu care rezonez la nivel frumos a ales în ziua aia să piardă un timp ca să-mi deseneze ceva cadou. A fost emoționant.“ Nu toți prietenii noștri de pe Facebook ne sunt chiar prieteni, în cel mai profund sens al cuvântului, așa cum nu ne
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de Facebook. Dar cât de virtual e un prieten vechi și drag alături de care stai ore întregi la o petrecere, sau la masă? Cât de virtual e un prieten pe care l-ai văzut o dată în viață, dar cu care rezonezi, cu care împărtășești expe riențe și valori comune și care îți face cadou o bucățică din sufletul său? Sigur, se poate spune că exemplele de mai sus sunt niște interacțiuni-surogat. Că nimic nu poate înlocui experiența față în față, carnea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
noi. Impulsul pornește de la ideile cuprinse în carte. Cărțile sunt depozitul ideilor al căror idei? Dacă ar fi suficientă condiția ca o carte să cuprindă cuvinte, toate cărțile ar avea aceeași valoare. Dar n-o au. Și nici noi nu rezonăm în același fel citind șirul nesfârșit de mici semne. A scrie o carte nu e joacă gratuită. Se face istorie. Istorie a ideilor, a culorilor și sentimentelor omenești. Responsabilitatea morală a celui ce scrie cărți e copleșitoare. Cel ce scrie
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
receptau realitatea lumii lor. Câțiva oameni în uniformă apărură pe una din porți. Unul dintre ei i se adresă lui Thorson într-o limbă guturală, încărcată de consoane. Uriașul se întoarse spre Gosseyn: ― E pustiu. Gosseyn nu răspunse. Abandonat. Cuvântul rezonă în galeriile minții sale. Institutul de semantică fusese părăsit. Bineînțeles ar fi trebuit să bănuiască că așa va fi. Oamenii cu funcții de răspundere sunt, până la urmă, tot oameni și nimeni nu trebuie să se aștepte să-i vadă rămânând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
nu-ți poți împărtăși chinul fără să dispari. Nu-ți mai rămîne decît strigătul. Cel pe care nimeni nu-l bagă în seamă. La care fug cu toții. E clipa cînd inutilitatea dispare. Unica stare muzicală ce-ți face sufletul să rezoneze cu lumea, să-i simți Nordul și, pătruns de forță, să i te aliniezi.” V. tînăr caut să-mi limpezesc gîndurile. Țipătul nepămîntean și continuu nu trebuie să mă tulbure. Deșertul are scînteieri cînd, pentru fracțiuni de secundă se îmbracă
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
aceste rânduri. În Încheiere vreau să vă spun că nu mai lupt de mult cu răul, pentru că am Înțeles că el este creația propriilor noastre temeri, angoase, furii. Cu cât Încerci să te lupți cu el, nu faci decât să rezonezi cu acea energie negativă, devenind radical și Încrâncenat. Pentru a scoate răul din viața ta și a celorlalți, trebuie să te ridici deasupra lui, manifestând vibrația luminii, iubirii și compasiunii. Există o singură regulă pe care, dacă am pune-o
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
vă repetați mental că aveți voie să faceți orice, aveți voie să cereți orice, atâta timp cât nu vă face rău vouă, celor din jur sau naturii. Ritualurile care implică sacrificarea de vieți, vărsarea de sânge au fost introduse de către cei care rezonează cu energiile malefice și care au căutat, prin toate mijloacele, să Îi ancoreze pe oameni de teluric. Teama, angoasele, bolile psihice Cum ne putem vindeca de ele? Cum putem conștientiza propriile probleme și deficiențe? Toate se rezolvă prin aplicarea legii
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
alții În scrumierele de pe culoar. O tăcere ciudată, prevestitoare de furtună se așternu În vagon. Huruitul infernal al roților fu atenuat până la un țăcănit minuscul. Atunci doctorul Noimann intră În panică. Gândurile nu mai ascultau de nici o rațiune. Gesturile sale rezonau ca un ecou multiplicat În ceilalți. Călătorii păreau să fie și ei cuprinși de angoasa care pusese stăpânire pe simțurile sale. Dacă Își ducea mâna la păr, Își duceau mâna și ceilalți. Dacă scutura nedumerit din cap, jumătate din oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ANEMOS O barcå parcå sunt Plutire peste håuri Drumul valea și răul totuna Vântului strunå må aflu De sânge rezonând în luminå mi-e umbră Că un paj ce imi poartå neuitarea a zårii dincotro vin
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1636]
-
deosebea pe Porcușor de acea femeie cu care vorbisem la telefon. Porcușor nu era limpede de Înțeles, totul la persoana sa contrasta În mod evident, Începând cu locul În care locuia. Simțeam ceva ciudat În vocea femeii, dar acea ciudățenie rezona cumva În interiorul meu. Ciudățenia lui Porcușor Însă te făcea să-ți dorești să o iei la fugă cât mai repede posibil. Așadar ce anume Îi deosebea pe cei doi? N-aș putea spune că vocea femeii era seducătoare. Ca să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
aș putea spune că vocea femeii era seducătoare. Ca să fiu absolut cinstit, trebuie să recunosc că această voce activa parcă În mine un soi de cod secret. „Consumați produsul Împreună cu o prietenă intimă demnă de Încredere“, cuvintele lui Porcușor Îmi rezonau Încă În urechi. Îmi spusese asta cu vocea lui vâscoasă care parcă voia să mi se lipească de ceafă. „Produsul va avea un efect mai redus după o masă prea copioasă și să știți că s-ar putea să aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dunga feselor aparțineau unui timp acum inaccesibil mie. Mă simțeam ca un mușuroi de larve care forfotesc prin gunoaie. Am râgâit de mai multe ori În timp ce-mi beam Coca-Cola. Concomitent cu ele simțeam frisoane din cauza cocainei, care-mi rezonau puternic În tâmple, străbătând Încet spațiul dintre gât și bărbie. Nu era o senzație plăcută, ci doar o iritare persistentă. Aveam impresia că o distanță din ce În ce mai mare se așternea Între mine și fesele fetei. În același timp mă Întrebam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
din interior ceva mai respirabilè, ascultându-i aproape paralizat cuvintele de nebunè, Tu nu mè cunoști, dar eu te știu, te știu pe tine! Ha! Ha! Haaa! Tu esti bèrbatul! Glasul ei, un amestec ciudat de inflexiuni duioase și aspre, rezonând puternic în mintea mea, lipindu-se cu nerușinare de mine, lunecând fierbinte pe trupul meu, strecurându-se prin porii deschiși ai pielii, eu, temându-mè cè dacè aș face vreo mișcare, dinții șarpelui care se încolècește în jurul meu ar musca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
s-a părut... destul de ... foarte... — E o carte superbă, spune Artemis pe un ton extrem de sincer. Dacă Înțelegi toată partea simbolică. Mai taci odată din gură, fițoasa naibii ! O, Doamne. Ce naiba să-i spun ? — Mi s-a părut că... chiar rezonează, spun Într-un final. Ce anume rezonează ? face Nick. — Păi... Îhm... Îmi dreg glasul. Rezonanțele. Se așterne o tăcere stupefiată. — Rezonanțele... rezonează ? spune Artemis. Da, zic sfidător. Da, rezonează. Acum te rog să mă scuzi, trebuie să-mi văd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
carte superbă, spune Artemis pe un ton extrem de sincer. Dacă Înțelegi toată partea simbolică. Mai taci odată din gură, fițoasa naibii ! O, Doamne. Ce naiba să-i spun ? — Mi s-a părut că... chiar rezonează, spun Într-un final. Ce anume rezonează ? face Nick. — Păi... Îhm... Îmi dreg glasul. Rezonanțele. Se așterne o tăcere stupefiată. — Rezonanțele... rezonează ? spune Artemis. Da, zic sfidător. Da, rezonează. Acum te rog să mă scuzi, trebuie să-mi văd de treabă. Mă Întorc spre ecran, dându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
taci odată din gură, fițoasa naibii ! O, Doamne. Ce naiba să-i spun ? — Mi s-a părut că... chiar rezonează, spun Într-un final. Ce anume rezonează ? face Nick. — Păi... Îhm... Îmi dreg glasul. Rezonanțele. Se așterne o tăcere stupefiată. — Rezonanțele... rezonează ? spune Artemis. Da, zic sfidător. Da, rezonează. Acum te rog să mă scuzi, trebuie să-mi văd de treabă. Mă Întorc spre ecran, dându-mi ochii peste cap și Încep să bat frenetic la computer. OK. Discuția despre carte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Doamne. Ce naiba să-i spun ? — Mi s-a părut că... chiar rezonează, spun Într-un final. Ce anume rezonează ? face Nick. — Păi... Îhm... Îmi dreg glasul. Rezonanțele. Se așterne o tăcere stupefiată. — Rezonanțele... rezonează ? spune Artemis. Da, zic sfidător. Da, rezonează. Acum te rog să mă scuzi, trebuie să-mi văd de treabă. Mă Întorc spre ecran, dându-mi ochii peste cap și Încep să bat frenetic la computer. OK. Discuția despre carte a fost un fiasco total. Dar a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ȘI PLOPUL Plopul pletos într-o zi Catadicsi, A-i vorbi Ritos și-n doi peri, Ca pentru muritori, Celui mai aproape din meri, Din cei bogați, roditori: Doresc să ți explic, Că ești ceva foarte mic, Nimicul nimic! Nu rezonează în tine nici pic, Din nemuritorul foșnet al meu; Artă! Artă fac eu! N-ai auzit tu de Orpheu!? Când muzele-n frunze s-adună, Și vântul a cântec adie, Crengi îmi dansează, frunzele-mi sună Nepământeana mea simfonie! Am
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
pe teme majore. De aici dramatismul cu accente elegiace sau tragice țesute abil În proza sa. Valentina Becart scrie, atât poezie cât și proză, nu pentru că e la modă să scrii, ci pentru că are ce comunica cititorului - mesajul vieții sale rezonează În reverberații cu cel al cititorului actual. Citind romanul, nu poți rămâne neutru și indiferent la tematica acestuia. Cititorul este În situația de a se alinia permanent la problematica afișată de autoare. Limbajul de comunicare nu e nici simplu dar
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Marea spăla poalele tale în lumi trecătoare alunecasem printre stele prelungind secundele spre asfințit Zgomote contaminate tânjeau după margini musteau în artificii repetabile îngrădite de alte coordonate Rezonam în sfâșietoare abuzuri eram zei! Astăzi ți-am recalculat vrăjile de sus până jos; zornăiau cifrele uitând să-ți depeni semnul ce se va uita.
Egalitatea binomului by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83728_a_85053]
-
scrie. Putea foarte bine, iar viața i-o arăta acum cu vârf și îndesat. Mircea putea fi foarte bine și un bun brutar. Iar asta într-o brutărie căreia Mircea îi dăduse un nume simplu și plin de semnificație, ce rezona cu întâmplările din ultimile zile : Brutăria „LIFE GOES ON”. PAGINĂ NOUĂ CUM VA ARĂTA DE FAPT SFÂRȘITUL LUMII Ne aflăm în dormitorul lui Ionel Dumitrescu, un puști de 15 ani cu o figură mai degrabă interesantă decât urâtă ori frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
a putut bănui că sub această față era ascunsă o altă ființă. Nu excludea faptul că Olga putea avea și unele merite. Dar acum acestea se împuținaseră atât de mult în ochii lui Alex, încât își dădu seama că nu rezonează cu structura lui sufletească, într-un cuvânt, nu era pentru el. Hotărâse! Ina trebuie să fie soția lui. Și dacă ea nu-l acceptă? Putea să apară și o asemenea alternativă. Dar era hotărât să întreprindă totul, să apeleze la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
pentru oase.”( Pilde 16, 24) Se spune că sărbătorile mari sunt ca soarele care, înainte de a răsări își trimite razele, iar după ce apune, lumina lui încă mai stăruie pe culmi. Cred că așa este și cu cuvintele, care înainte de a rezona în lume, vin nu numai cu o anumită încărcătură emoțională, ci mai ales și cu una spirituală, cu o anumită energie pozitivă sau negativă, iar gustul lor se simte încă mult, mult timp după aceea ... Cuvântul rostit trebuie să fie
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]