2,626 matches
-
linie este recomandată abandonarea „pasivității” statice a tabloului în favoarea mișcării și a „vieții formelor pure în raport cu ele însele”. Faptul ar fi dus - în cazul unor artiști precum Wiking Eggeling sau Hans Richter - la crearea unor filme abstracte pornind de la „consecuțiuni ritmice de tablouri în timp”. Reproducînd (sub titlul „Dada 1919“) portretele grafice ale celor doi colegi dadaiști - Hans Richter și Hans Arp - convertiți la constructivism, respingînd „dualismul romantic între viață și artă” și „lupta inconștient începută acum un secol contra vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sentimentele creînd primul teatru născut din revoluția rusă. Regenerînd elementul prim, actorul, Meyerhold i-a preparat și cadrul. (...) Meyerhold a construit spațiul tridimensional, completînd actorul în biomecanica jocului său dinamic. (...) Sfărîmarea podiumului dă astfel tuturor elementelor scenice ocaziunea unei desfășurări ritmice, vizibile. Decorul constructiv, funcție specifică, existență fixă, se schimbă în fața spectatorului după nevoile scenice, ale textului”. Idei asemănătoare despre „revoluția teatrală” sovietică, însă cu o notă mai apăsat politică, întîlnim și în articolul „Drama-pantomimă“ al lui Ion Călugăru, din același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vă poate spune unde se află? — Mă tem că nu, răspunse bătrânul timid, în șoaptă. — De aia nu cred eu în prostii de-astea. Ploua din ce în ce mai tare. Au mai mers vreo oră. Gaston stătea cu capul în mâini și vibrația ritmică a mașinii îi răsuna asemenea unor cuvinte fără noimă. Uneori i se părea că aude vocea lui Tomoe și chiar i se făcuse dor de ea. Alteori îl auzea pe Takamori, îndemnându-l să scape de acolo. „Fugi, Gas-san, fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
și se emoționa când vedea maimuțoii din brațele cerșetoarelor de lângă ușa bisericii, duminică dimineața. Camilla nu eliminase pe nimeni din listă. Lista ei de invitați cuprindea șaizeci și unu de copii - toți colegii de clasă, colegele de la cursurile de gimnastică ritmică, echitație și pictură. La aceștia se adăugau fiii prietenilor lui Elio, verișorii și alți copii cu care se Înrudeau. În total, o sută douăzeci și trei de copii. Chiar dacă saloanele de la Palazzo Lancillotti erau destinate Întâlnirilor În număr mare - aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tuns scurt, cu breton, și părea mai tânără. Antonio nu schiță nici măcar un surâs, nici nu reuși să zdrobească impenetrabila răceală a Majei, care o asculta distrată pe mama Carlottei, În timp ce un surâs gol Îi plutea pe buze. Din bâțâiala ritmică a degetelor ei pe farfurioara din poală, Antonio deduse că de fapt ea nici măcar nu o asculta pe femeie - era prezentă acolo, și În același timp nu era prezentă, aproba, dar nu știa ce, și poate nici măcar pe cine. Antonio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
făceai, cu adevărat, cu tipul ăla Jean-Paul, la tine În cameră ? Lissy trage aer În piept adînc. — Și nu-mi spune că vă uitați pe niște materiale despre nu știu ce caz, adaug. Fiindcă asta nu explică În nici un fel bufniturile alea ritmice. A ! spune Lissy, Încolțită. OK. Bine... ăă... Ia o gură de cafea și Îmi evită privirea. Făceam... ăă... făceam sex. — Poftim ? mă holbez la ea, deconcertată. — Da. Făceam sex. De asta n-am vrut să-ți spun. Mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
străin compatibil. Dar inima, cred că sunteți de acord, e cu totul altă poveste. Inima e un mister. Dacă ți‑ai văzut inima pe un ecran video, așa cum au făcut milioane dintre noi, dacă i‑ai urmărit compresiunile și deschiderile ritmice, te Întrebi cum de mușchiul ăsta perseverent e atât de fidel În funcția lui, Încă din starea uterină și până la ultima suflare. Comprimarea și dilatarea ritmică merg Înainte de zor, orbește. De ce? Cum? Și cine‑i prelungea acum viața lui Morris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
video, așa cum au făcut milioane dintre noi, dacă i‑ai urmărit compresiunile și deschiderile ritmice, te Întrebi cum de mușchiul ăsta perseverent e atât de fidel În funcția lui, Încă din starea uterină și până la ultima suflare. Comprimarea și dilatarea ritmică merg Înainte de zor, orbește. De ce? Cum? Și cine‑i prelungea acum viața lui Morris Herbst? - un zăpăuc de adolescent Îmbătat de viteză din Cape Girardeau, Missouri, despre care Herbst habar nu avea cine e. Nimic nu se potrivește aici mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să te ajut? HAMALUL: Să mă ajutați? (Ezită.) Ba da... Puteți lustrui cealaltă șină. O să vă treacă timpul mai repede. (Cei doi sunt așezați, călare, pe câte o șină și lustruiesc; câteva zeci de secunde de tăcere; se aud sunetele ritmice ale muncii lor.) CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Lucrând îndârjit.): De fapt... de ce trebuie să le lustruim? HAMALUL: Nu știu. Așa zice domnul Kapunta. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Da... E bine să fie lustruite. (Alte secunde de muncă încordată.) CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Întinzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
goale legănate de valuri - ultimul tangou Un poem plin de tristețe și totuși duios! Efemeritate vieții (scoicile goale) se-ngemănează cu speranța păstrării clipei (ultimul tangou). O muzică ciudată se aude din cele șapte cuvinte, dinspre valurile cu sunetele lor ritmice de leagăn orizontal și dinspre blândețea tangoului, leagăn vertical. Haikuul este poezia substantivelor, a golului și-al plinului, a contrastelor. Scoicile, valurile nu sunt singure, dar tangoul este ultimul. Cu toate că-i ultimul, el pare a trăi în lumea apelor. Nu
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
urmă, obosiți să-l mai caute, s-au așezat să mănânce la nu mai mult de douăzeci de metri de groapă, în singurul luminiș al pădurii. Apoi s-au trântit pe jos să doarmă, iar el le putea auzi sforăitul ritmic și pașii mari ai santinelei. A adormit la rândul său și, mai târziu, s-a întrebat de multe ori de ce a făcut-o. Atât de puțin îi păsa de viață, sau prefera să nu vadă moartea venind? Dumnezeule mare! Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
în față, încât de pe mal devenea cu neputință să descoperi unde începea uscatul. Pe alocuri, nuferii se îndeseau atât de mult, încât la prova caiacului nu se întindea decât un gigantic strat cu aparență compactă, deschizându-se lin la bătaia ritmică și domoală a padelei pe care o mânuia de la pupă. Vârfurile ramurilor apărând din când în când la suprafață, atingeau coca ambarcațiunii... n-o fi cumva spinarea caimanilor? Ferigi fantastice și liane atârnau de copacii înclinați, încercând să mângâie chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Îl asocia Întotdeauna cu sudul, nu știa de ce. Femeia Îi desfăcu capacul, Îl clăti cu grijă, Îl mai clăti o dată, Îl umplu cu apă și apoi se Întinse jos după un recipient de sticlă plin cu cafea. Cu mișcări devenite ritmice de-a lungul deceniilor de repetiție, umplu vasul, aprinse aragazul și așeză vasul deasupra flăcării. Încăperea era neschimbată de când fusese acolo ultima dată. Flori galbene de plastic stăteau În fața statuii de ipsos a Fecioarei Maria; mileuri ovale, dreptunghiulare și rotunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
-ți, bă, trupul în ritm cu mine! Nu asculți muzica? Nu ai ureche muzicală? țipă Relu la un moment dat, trăgând-o cu brutalitate de mână. După câteva încercări nereușite, dat fiind faptul că băiatul avea pași și figuri deloc ritmice și deloc obișnuite dansului, Iuliana strigă privindu-l rugătoare: - Nu mai pot în felul acesta. Eu plec și... - Să taci! a fost răspunsul lui tăios, însoțit de un gest brutal prin care a prins-o în brațe și i-a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Păi, are, fată dragă! ... Conștiința există dincolo de limitele creierului fizic, m-ai învățat. Și tot tu m-ai învățat că inima are un câmp magnetic uluitor de mare în raport cu cel al creierului... Ori, acest câmp magnetic pulsează și trimite modele ritmice complexe întregului corp. În acest fel influențează procese biologice cu nemiluita, sincronizând chiar și creierul cu acest puls electromagnetic... - Da, ți-am povestit și... ce vrei să spui cu asta?! - Ce doresc să spun? Doresc să-ți amintesc că inima
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și în slujba valorilor. Excesul puterii servește spiritului pentru a nu se dizolva în propria încordare. Epocile clasice ale umanității au păstrat un echilibru între politic - forță, de o parte, și libertate - spirit, de altă parte. Cum devenirea are o ritmică specifică și un întreg sistem de alternanțe, a căror stabilire nu elimină niciodată un coeficient de probabilitate, rezultat din substructura irațională a istoriei, celelalte perioade, unilaterale până la dramatism, nu pot menține un echilibru între valori antinomice. Acestea sau se războiesc
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
până la culmea mizeriei, devenea trist? Așa era elementul său. O lume întreagă de închipuiri umoristice îi umpleau creierii, care mai de care mai bizară și mai cu neputință. El băga de samă că gândirile lui adesa se transformau în șiruri ritmice, în vorbe rimate, și atunci nu mai rezista de-a le scrie pe hârtie... mai ales garafa goală era în stare de a-l umplea de cugetări melancolice... Ah! garafa pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună Și mucoasa lumânare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unei mașini sau, mai curînd, spițele unei roți a cărei imagine ideală ar fi hora magică unde se cîntă, se dansează; imaginea, socialmente primitivă, se regăsește aceeași și în epoca noastră, atît în cazurile citate cît și în altele. Mișcarea ritmică, uniformă și continuă, este expresia imediată a unei stări mentale în care conștiința fiecăruia e acaparată de un sentiment unic, de o unică și halucinantă idee, cea a scopului comun. Toate trupurile tresar la fel, în același timp, toate fețele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tot atîtea aberații și erori, malformații ale naturii umane. Sînt periscoape ce schițează, la suprafață, mișcările subacvatice, disimulate în fiecare dintre noi în timp ce ne vedem de treburile noastre zilnice și în timp ce societatea își vede de drumul ei, urmărindu-și bătăile ritmice ale inimii. Dar dacă mulțimile nu sînt nici "criminale", nici "isterice", deci patologii ale psihologiei indivizilor, înseamnă că pentru a le studia trebuie să creăm o nouă știință, o altă psihologie. "Mulțimile despre care a început să se vorbească atîta
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din 1932, Act de prezență (cu excepția, poate, a textului ultim, Prefață la alte poeme, cu caracter predominant programatic), În care pot fi identificate principalele trăsături ale prozei poetice ca o „construcție Închisă, bazată pe revenirea motivelor, cu puternic accent pe ritmica melodică a frazei”, presupunînd un tratament fantezist al lexicului, ce atrage atenția asupra cuvîntului Însuși, cu o sintaxă discontinuă, adesea eliptică, opusă „ordinii tradiționale a frazei”, cu un ritm apropiat de cel al poeziei și avînd o puternică Încărcătură metaforică
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
apt să traducă starea de exaltare imnică, revărsarea preaplinului sufletesc, năzuința de „istovire” - cum ar zice Ion Barbu - a cîntecului, Într-un discurs ce-și reia și variază la nesfîrșit pretextele, cu atît mai mult cu cît tiparul strofic, armonia ritmică, muzicalitatea rimei Încurajează menținerea atmosferei incantatorii. Ca să sugereze intensitatea sentimentului erotic și ubicuitatea luminoasei prezențe a femeii iubite ce iradiază În toate lucrurile din jur, poetul multiplică spectaculos elementele de relație, fie la nivelul versului („Te simt În glas, În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
are o structură eterogenă, ca nivel de pregătire științifică și managerială; - identificarea situațiilor de criză educațională nu se poate face întotdeauna în avans, sub formă preventivă. Prin intermediul controlului se urmărește modul de aplicare a prevederilor regulamentare. Totodată, un control competent, ritmic, echilibrat ca durată și realizare, operativ și judicios repartizat, poate să ajute la depistarea oportună a perturbărilor, deficiențelor și blocajelor care intervin în calea realizării obiectivelor. Pe baza acestor constatări pot fi derulate intervenții prompte și măsuri de înlăturare. Numai
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
c. finalizarea: anumite discuții, măsuri, eventuale controale de revenire etc. Intervalele propuse pentru control depind de: - tipul de activitate; - gradul de instruire și experiență a elevilor; - calitatea pregătirii manageriale a cadrului didactic. Controlul eficient se fundamentează pe o îndrumare activă, ritmică și temeinică. Stimularea inițiativelor și generalizarea experienței pozitive formează seturi de activități care, la nivelul clasei de elevi, reprezintă o condiție a succesului de tip managerial. 4.7.4. Evaluareatc "4.7.4. Evaluarea" Evaluarea, la nivelul managementului clasei de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Mai inventivă, cu o mai mare mișcare, În orice caz, este retorica În poemele epice. Dumbrava roșie este un model. Regăsim, aici, toate instrumentele retoricii romantice: antiteza, iubirea de eufonii, descripțiile grandioase, pînza epică vastă, o desfacere și o restrîngere ritmică a unghiului liric... Poemul (publicat În Convorbiri literare, 1872) Începe cu povestirea unui vis (Visul lui Albert) Într-un limbaj care epuizează nuanțele trufiei și ale grandorii: falnic, gigantic, imnător, un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, trufaș, semeț
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
paralel cu cea realistă, iar, mai apoi, treptat, conceptul de fantastic va ieși din cadrul strict literar, pentru a fi folosit în domenii precum: muzică (în 1830, muzicianul Hector Berlioz își denumește prima capodoperă Simfonia fantastică, subliniindu-i romantismul și „îndrăznelile ritmice”, sculptură (Jurgis Baltrusaitis vorbește, în lucrarea Evul mediu fantastic despre sculpturi fantastice), pictură (lucrări ale lui Salvator Dali) sau cinematografie (Păsările lui Hitchock, Noaptea vânătorului al lui Laughton, considerate drept filme fantastice) etc.. Observăm că fantasticul conduce către irealitate, având
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]