KorAP: Find »[drukola/base=riveran & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...120 >

2,983 matches

Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

referitor la distrugerea obstacolelor care împiedicau navigația la Porțile de Fier, este dificil de găsit un titlu care să legitimeze extensia drepturilor acestei puteri ca stat riveran pe Dunăre. Tratatul de la Paris a încredințat execuția acestor lucrări în grija Comisiei Riverane, neputând să prevadă că această comisie ar putea muri înainte de a se naște. Lăsându-le în sarcina Austro-Ungariei, puterile reunite la Congresul de la Berlin nu au făcut decât să acceadă la o dorință exprimată de Cabinetul de la Viena și căreia

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
țări decât unei colectivități de state. În calitatea de stat limitrof la Porțile de Fier, cu același titlu ca România și Serbia, Austro-Ungaria se prezenta în mod firesc ca fiind, din cauza resurselor ei tehnice și financiare, aceea dintre toate puterile riverane care oferea cele mai multe garanții pentru întreprinderea unor lucrări pe atât de costisitoare, pe cât de dificile. Dacă Austro-Ungaria și-ar fi putut închipui că acest mandat i-a fost încredințat pentru ca să poată împiedica celelalte state să se ocupe de dispariția acestui

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de la Viena și București, și să determinăm rolul celor două puteri în fața viitoarei conferințe. Regulamentul de navigație, poliție fluvială și supraveghere Comisia Europeană era însărcinată, în termenii articolului 55 din Tratatul de la Berlin, să elaboreze, cu asistența delegaților din statele riverane, regulamentele de navigație, poliție fluvială și supraveghere de la Porțile de Fier și până la Galați, iar aceste regulamente trebuia să fie puse în armonie cu acelea care au fost sau vor fi pronunțate pentru parcursul în aval de Galați. În scopul

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
opus admiterii acestui ultim proiect, așa cum se opusese și acceptării anteproiectului anterior, găsindu-le pe amândouă contrare literei și spiritului Tratatului de la Berlin. Însă celelalte puteri au adoptat această ultimă lucrare elaborată pe baza propunerii formulate de delegatul francez. Statele riverane, de partea lor, au aderat și ele la acest Regulament, care a fost semnat la Galați, pe 2 iunie 1882, de toți membrii Comisiei Europene, cu excepția delegatului României (sublinierea noastră, s.n.). Înainte de orice discuție, noi considerăm necesar să expunem sumar

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
ca și ale propunerii Barrère, asupra cărora s-a manifestat mai ales divergențe de vederi între România și Austro-Ungaria, la început, apoi între România și celelalte puteri. Ideea fundamentală a anteproiectului constă în crearea unei comisii compuse din toate statele riverane de la Dunărea de Jos, plus un delegat al Austro-Ungariei având președinția de drept a comisiei și vot preponderent la partaj. După modul alcătuirii sale, această autoritate fluvială nu era o autoritate riverană, având în vedere faptul că admitea prezența unui

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
în crearea unei comisii compuse din toate statele riverane de la Dunărea de Jos, plus un delegat al Austro-Ungariei având președinția de drept a comisiei și vot preponderent la partaj. După modul alcătuirii sale, această autoritate fluvială nu era o autoritate riverană, având în vedere faptul că admitea prezența unui delegat al unei puteri care nu era riverană pe Dunăre în aval de Porțile de Fier; nu era nici o autoritate europeană în sensul articolului 16 al Tratatului de la Paris și al articolului

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
al Austro-Ungariei având președinția de drept a comisiei și vot preponderent la partaj. După modul alcătuirii sale, această autoritate fluvială nu era o autoritate riverană, având în vedere faptul că admitea prezența unui delegat al unei puteri care nu era riverană pe Dunăre în aval de Porțile de Fier; nu era nici o autoritate europeană în sensul articolului 16 al Tratatului de la Paris și al articolului 54 al Tratatului de la Berlin, căci Austria figura în acest scop singură, cu excluderea celorlalte puteri

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Berlin, căci Austria figura în acest scop singură, cu excluderea celorlalte puteri europene și fără a avea din partea acelora un mandat prin care să fie ea autorizată să le reprezinte în sânul comisiei. Din cauza acestui caracter compus, jumătate european, jumătate riveran, comisia creată de anteproiect a primit numele de Comisia Mixtă (s.a.). Dar dacă a fost ușor de găsit un nume acestei instituții, care nu era prevăzută prin nici un tratat internațional, era imposibil de definit titlul, mai mult sau mai puțin

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de găsit un nume acestei instituții, care nu era prevăzută prin nici un tratat internațional, era imposibil de definit titlul, mai mult sau mai puțin valabil, în virtutea căruia Austro-Ungaria revendica dreptul de participare la alcătuirea și lucrările ei. Calitatea de stat riveran pe partea superioară a Dunării îi dădea clar dreptul de a figura în Comisia instituită prin articolul 17 din Tratatul de la Paris, din motiv că Tratatul de la Paris, fidel preceptelor Congresului de la Viena, proclama principiul condominiumului fluvial și atribuia caracterul

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
îi dădea clar dreptul de a figura în Comisia instituită prin articolul 17 din Tratatul de la Paris, din motiv că Tratatul de la Paris, fidel preceptelor Congresului de la Viena, proclama principiul condominiumului fluvial și atribuia caracterul de persoană juridică totalității posesorilor riverani ai aceluiași mare curs de apă. Austria cerând mereu ca Dunărea să fie împărțită în două secțiuni distincte, iar cursul superior al fluviului să rămână sustras aplicării regimului creat în 1856, nu ar fi putut, fără a se depărta de

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
iar cursul superior al fluviului să rămână sustras aplicării regimului creat în 1856, nu ar fi putut, fără a se depărta de propriul ei sistem și fără a cădea într-o confuzie de principii, să-și invoce poziția de putere riverană pentru a intra într-o comisie ale cărei puteri erau limitate la Dunărea de Jos, numai dacă ea nu ar fi consimțit să le recunoască un drept analog riveranilor din partea inferioară în apele Dunării de Sus. În orice caz, Turcia

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
într-o confuzie de principii, să-și invoce poziția de putere riverană pentru a intra într-o comisie ale cărei puteri erau limitate la Dunărea de Jos, numai dacă ea nu ar fi consimțit să le recunoască un drept analog riveranilor din partea inferioară în apele Dunării de Sus. În orice caz, Turcia și, eventual, Rusia ar fi, poate, mai îndreptățite ca Austro-Ungaria să poată fi reprezentate în sânul acestei autorități fluviale. Austria credea că a găsit rațiuni valabile în sprijinul pretențiilor

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Jos. Însă această opinie nu se sprijină pe nici un fundament. Ea ar fi fost mai degrabă înțeleasă în regimul anterior Tratatului de la Berlin, când executarea lucrărilor recunoscute ca necesare la Porțile de Fier era pusă în sarcina comună a statelor riverane în această parte a fluviului. Însă de când articolul 57 al Tratatului de la Berlin i-a dat Austriei un mandat european pentru îndeplinirea acestor lucrări, nu a mai avut nici un interes imediat la Dunărea de Jos și s-a găsit într-

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de la Berlin i-a dat Austriei un mandat european pentru îndeplinirea acestor lucrări, nu a mai avut nici un interes imediat la Dunărea de Jos și s-a găsit într-o poziție absolut egală, pe această parte a fluviului, cu ceilalți riverani de la Dunărea de Sus și cu Marile Puteri europene. Bancurile de nisip care se găsesc în albia fluviului la Porțile de Fier și care fac dificilă astăzi comunicarea între cele două părți ale ei o să dispară peste puțin timp și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
două părți ale ei o să dispară peste puțin timp și depinde de Austro-Ungaria însăși să le facă să dispară o clipă mai devreme. Austria nu poate deci invoca nici un titlu valabil în favoarea dorinței de a intra în componența unei comisii riverane la Dunărea de Jos. Acordându-i acest drept, anteproiectul se îndepărta vizibil de spiritul tuturor tratatelor internaționale referitoare la navigația danubiană și crea o instituție care nu fusese niciodată prevăzută de puterile europene. Și atunci când i-au dat Austro-Ungariei președinția

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
dat Austro-Ungariei președinția perpetuă a acestei comisii și votul preponderent în caz de partaj, autorii anteproiectului făceau ceva mai mult decât să violeze textul tratatelor internaționale: asigurau dominația Austro-Ungariei în valea Dunării și supremația sa economică și politică asupra statelor riverane, în detrimentul marilor interese europene angajate în această parte a continentului. Trebuie să mai adăugăm faptul că Comisia Mixtă avea dreptul, conform termenilor anteproiectului, de a modifica numai ea singură, fără controlul Europei, regulamentele adoptate de Comisia Europeană. Trebuie să adăugăm

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
obținut asentimentul tuturor puterilor reprezentate în sânul Comisiei Europene, cu excepția României, nu se îndepărtează în general de anteproiectul austriac decât în puncte secundare. Ea admite crearea unei Comisii în care Austro-Ungaria figurează în virtutea unui drept propriu, alături de cele trei state riverane, și îi menține acestei comisii, în afara competenței de a supraveghea, în numele Europei, aplicarea regulamentelor de navigație și de poliție fluvială, dreptul de a le modifica și pe acela de a le executa în apele riveranilor prin agenți numiți de ea

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
propriu, alături de cele trei state riverane, și îi menține acestei comisii, în afara competenței de a supraveghea, în numele Europei, aplicarea regulamentelor de navigație și de poliție fluvială, dreptul de a le modifica și pe acela de a le executa în apele riveranilor prin agenți numiți de ea și subordonați direct autorității sale. Numai că pe lângă delegatul austriac, care intra într-un mod permanent în alcătuirea Comisiei Mixte, proiectul francez prevedea în mod egal participarea unui delegat al Comisiei Europene, desemnat de aceasta

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
drept egal de vot. Comisia va avea, de asemenea, atribuții judiciare: va judeca în ultim resort contravențiile de poliție fluvială, în caz de apel împotriva deciziilor pronunțate, în limitele competenței lor, de către căpitanii de port, care provin din respectivele state riverane, sau de către subinspectorii de navigație, care sunt numiți și retribuiți de Comisia Mixtă însăși. Această Comisie Mixtă își va avea sediul la Giurgiu, port românesc la Dunăre. Ea va trebui să țină în fiecare an două sesiuni ordinare, va stabili

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
cuprinzând cele două maluri ale fluviului. Două din aceste secțiuni vor fi supravegheate de subinspectori recomandați de România la numirea Comisiei Mixte. Serbia și Bulgaria vor recomanda fiecare câte unul pentru celelalte două secțiuni. Această recomandare pentru cele trei țări riverane se face în maniera următoare: fiecare stat îi prezintă comisiei o listă de trei candidați pentru fiecare loc de subinspector și din fiecare din aceste liste comisia alege unul. Iată, schițată în linii mari, propunerea prezentată de delegatul francez la

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
nici un fel de drept asupra mărfurilor, atâta vreme cât ele se vor găsi la bordul bastimentelor, de transport sau convoaie de plute". Această afirmație solemnă de libertate egală de navigație pentru pentru toate pavilioanele, fără nici o distincție și fără nici o restricție în favoarea riveranilor, îi dă lucrării delegatului francez o superioritate incontestabilă asupra anteproiectului austriac, care nu făcea nici o mențiune a acelui principiu; și aceasta cu atât mai mult cu cât, prin articolul său 99, Regulamentul elaborat pe baza principiului Barrère îi interzice Comisiei

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
întreg parcursul Dunării de Jos. Dar, alături de aceste merite, pe care este corect și cinstit să i le recunoaștem, proiectul Barrère oferă grave inconveniente. El păcătuiește mai întâi prin baza sa, căci admite ca fiind legală existența unei Comisii de Riverani în care Austro-Ungaria, putere neriverană, este admisă cu drept deplin și de o manieră permanentă, în timp ce alte puteri europene nu intră decât printr-un rulaj alfabetic și în perioade determinate. Prin această combinație, Austria obține pe Dunărea inferioară un drept care

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
printr-un rulaj alfabetic și în perioade determinate. Prin această combinație, Austria obține pe Dunărea inferioară un drept care nu ținea de nici un tratat internațional și de nici o convenție cu statele interesate: dreptul de a participa cu același titlu ca și riveranii la administrarea acestei părți a fluviului. Ea era plasată într-o poziție superioară tuturor celorlalte puteri europene și câștiga o preponderență de drept pe toată această parte a Dunării care unea frontiera sa orientală cu Marea Neagră, se instala pe vecie

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și și-ar fi stabilit pentru totdeauna supremația economică și politică. Dacă proiectul francez nu ar fi avut decât acest inconvenient, acesta ar fi fost în sine mai mult decât suficient pentru a-l face inacceptabil nu numai pentru statele riverane de la Dunărea de Jos și pentru România, în particular, ci și pentru puterile europene, care nu vor dori să consimtă la abandonarea, în mâinile Austriei, a gravelor interese pe care le au de apărat în valea Dunării, în Marea Neagră și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
la abandonarea, în mâinile Austriei, a gravelor interese pe care le au de apărat în valea Dunării, în Marea Neagră și în Marea Mediterană. Mai există încă în acest proiect Barrère și alte nedreptăți strigătoare la cer. El admite egalitatea voturilor între riverani, fără a ține nici o socoteală de importanța intereselor pe care fiecare dintre ele le reprezintă pe fluviu. Astfel România, care este proprietara întregului mal stâng al Dunării de Jos precum și a unei bune părți din malul drept, de la Arab-Tabia și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]