55,533 matches
-
-mi că la ultima întîlnire mi-ai spus ,să nu trăiești ușor să nu scrii ușor să nu mori ușor. dumnezeu este indescifrabil". 2 înainte de naștere pe noi ne-au scăldat apele morții. flăcările morții ne-au ademenit în groapa roșie pregătită pentru arderea de tot înainte de naștere. din gîrliciul spaimei ne-am potolit setea și de trei ori pe zi în fața barbarilor am înghițit dumicatul de spaimă. îmbrăcați în hainele pestrițe ale risipitorilor n-am înfulecat din vițelul cel gras
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
arcușul peste gîtul viorii tăindu-i carotida cu scrîșnet înghețat. își afunda mîinile pînă la coate în hălci de muzică zdrențuite, dezghioca din carnea aburindă ochii albi cu miez vinețiu în care mai pîlpîia spaima vitei înjunghiate împroșcînd cu spumă roșu sidefie partiturile și primele rînduri. bemolii însîngerați clipoceau în vaietele orchestrei peste care cădeau încet bucăți de viscere din tavanul boltit. ai țipat și pereții s-au apropiat amenințător strivindu-ți pieptul cînd botul mielului hăcuit s-a închis prinzîndu-te
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
mijloacele de producție și se literaturizează (crezi tu). așa cum stau acum la o masă joasă-n localul plin cu picturi de gang și metri de sticle în rafturi. fac propoziții ,vreau o pizza cu ciuperci și-un pahar cu vin roșu." instinctul de conservare se strînge dulceamar pe cerul gurii ca o bomboană după mult timp dezlipită de stofa prăfoasă a buzunarului. faci propoziții. fata regelui nebun își țese pînza deasupra ta. în prag, păianjenul urzește fire pentru cumplitele întreceri. iei
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
Lenin a dus mai departe catehismul lui Marx și Engels, iar Stalin l-a ridicat pe culmi noi și amețitoare. Dar, la puțin timp după moartea celui din urmă, panteonul comunist intră în revizie. Somnul generalisimului în mausoleul din Piața Roșie nu va dura decît opt ani. înhumarea nocturnă a trupului îmbălsămat iscă premoniții sumbre: roata istoriei fusese smulsă din inerție și reîncepea să se miște încet, dar perceptibil. Prohodul utopiei comuniste se va sluji peste trei decenii. La scara timpilor
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
sprijin căci viața nu mai e viață doar atunci cînd nu mai are nici o fărîmă nici un grăunte nici o celulă de moarte în ea sîngele îmi curge din gîtul tăiat în două fluviul unic are acum două albii distincte peștii roșii s-au împărțit în două se cheamă unii pe alții din două mătci paralele peștii părinți s-au despărțit de peștii copii peștii bărbați s-au despărțit de peștii femei iubiții pești s-au rătăcit de iubitele pești și este
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
tricolorul Franței obrazul damei importune, căci de-o așa splendoare,-ncît ți-e teamă să începi o nouă idilă,-n '909, și să-i săruți prelungul gît; sau (pe cînd domnii toți fac sluj în jurul ei, iar les bas-bleus scot roșul fard din tub etanș și-și dau pe buze cu alt ruj) să-ți culci obrazul cald, în dans, pe-obrazu-i aux couleurs de France: yeux bleus dents blanches lčvres trčs rouges LETRIST TRIST BELETRIST A nu se uită la B
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
-o alarmă continua", cu senzația lui ipohondrica de bărbat-ridicol-părăsit-în-stație (deși aveau în față o dup-amiază întreaga și-au stat împreună pînă spre seară ) - Iar ea a probat un inel avangardist, căci intraseră într-un bistro dada, cum anunță firma roșie, un acvariu cu mese și scaune de sticlă, unde nu se servea nici un fel de mîncare, ca-n bistrourile obișnuite, doar portofele albastre și săruri de baie și inele - Proba, încîntată, inelul și el, de undeva din dreapta ei, îi privea
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
marmură pe-un capitel în ruină. Bănuiesc că turiștii din Forul Roman, foarte grăbiți să se fotografieze pozând solemn, lângă solemne coloane drepte, n-o să-l ia în seamă. Există, totuși, pâlpâie pur și simplu, cu flacăra lui mică, flutură roșii batiste pentru nimeni în amiaza încremenită. Habar n-are că e la Roma, că a nimerit în dreptul unei flori ceva mai veșnice, dar care, vai, s-ar putea să nici nu-l vadă murind. Mă simt, o clipă, frate cu
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
aer ora, ora, ora. Într-un târziu, în aur și în roșu, a apărut și Marele Pontif. Sub ropote de-aplauze, sub blitzuri, El, Benedictus, binecuvânta, cu-un blând surâs, - părea cumva rănit, în odăjdiile de forță, strâns între cardinalii roșii. Pășea pândit de sfeșnicele mari, purtând în el ceva de Noapte-naltă. Pe când, în ziua lacomă din jur se năpusteau spre el, asediindu-l, atâtea și-atâtea Iluminări. FRESCA DIN ORVIETO Într-un colț al frescei sale cu Anticristul, Luca
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
îi chemau patria, partidul!...), gașca lor, adică Dora, Mona, Albert, Cornel, iubitul ei de atunci, și, desigur, Ana însăși, așadar gașca lor spărgea strident liniștea perfectă, neverosimilă; la ora aceea, pe străzile Bucureștiului, ei semănau cu o pată de culoare roșie ce se mișcă brambura pe o imensă foaie albă. Cornel desfăcuse o sticlă de vin spumos care ținea loc de șampanie, și-o treceau din mână în mână, se amețiseră toți. De fapt nu erau bucuroși că au luat examenul
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
gând, dar n-a comentat cu voce tare, nu era treaba lui, treaba lui era să-i ducă într-un punct anume și apoi să-și primească plata. I-a îndrumat pe o străduță lăturalnică unde-i aștepta o Dacie roșie. Au urcat toți trei în rabla aia și au pornit spre Moravița. am pe la două și jumătate au ajuns într-o pădure, Vlada a ascuns mașina printre copaci, iar ei și-au continuat drumul pe câmp, printr-un lan de
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
acest cadru, femeii iubite i se închină laude, imnuri, căci ea e o întrupare absolută a lumii, este "ființa", "pumn de lumină" (Ardere), "văpaie" ce incendiază iarba prin care trece (Domnițele), zeiță, consubstanțială cu natura, identificându-se cu vegetația (Dumbrava roșie). Fiind de natură divină, ea este misterioasă, ermetică, e numită Runa, este una din minunile "corolei de minuni a lumii", cea mai frumoasă dintre ele ("minune", "sălbatica mea minune", "pustiitoare minune"). Iată deci că unele repere comparatiste referitoare la cele
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
Fragii sălbatici, am înțeles de ce au făcut această trimitere, pe care eu o găseam nejustificată. Atunci mi-a părut rău pentru rege că a fost pus într-o situație delicată. Dar, de cînd s-a împăcat cu toate culorile, de la roșul lui Iliescu și cenușiul lui Constantinescu pînă la portocaliul lui Băsescu, mă gîndesc că, după tot ce s-a întîmplat, el s-a ales cu o parte din proprietățile familiei regale și cu palatul în care și-a semnat încă
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
în Lună ș...ț. Am recitit din nou pe Ariosto și am rămas izbit de superioritatea lui Jules Verne față cu acel faimos poet. ș...ț Astolfo din Orlando furioso se suie la Lună într-un car cu patru cai roșii ca focul. Este concepția veche a lui Apollon care străbate cerul cu cursierii săi de foc." Nu partea literară îl impresionează pe Panu, ci, ca pe cei mai mulți contemporani ai săi, cunoștințele științifice: , Acest lucru Ariosto îl spune în două versuri
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
decât după ce eu voi fi mort demult, îmi face bine să fiu uneori mângâiat și încurajat: ŤImaginează-ți, îmi spune Olimpia, că, fără o comandă socială, fără o planificare de la centru, din fundul Mării Negre a izbucnit un mic vulcan. Magma sa roșie și caldă s-a răcit și astfel, undeva, s-a născut o mică insulă, inutilă, pustie, dar rotundă și albă... Că vor, că nu vor, că le place sau nu le place, mai devreme sau mai târziu, topografii limbii și
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
Petreu Scara lui Iacob Singură. Singură. Singură Eu stau ca un orb închisă în mine Mă doare - deci știu că sînt vie Ce frumusețe ce frumusețe feroce crește din singurătatea mea de femeie Ce libertate îmi dă astăzi timpul acesta roșu ca cerul la ceas rău de amurg Sînt singură. Stau în picioare. Pe picioare-mi duc greul Sînt numai o rană și ca o coloană mă sprijin pe mine Da. Stau verticală ca scara lui Iacob care coboară din cer
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
ei frații de cruce cum se rezemă în ură unul de altul dușmanii Da. Stă singură și în singurătatea ei fermecată îi crește iarbă pe prag ca pe viitorul mormînt are mentă și flori verzi de grîu pînă-n ușă ciucuri roșii de plop îi foșnesc la ferestre Ea a ajuns de vorbește cu seva din flori cum vorbești cu-o regină Ea e soră de rouă cu pelinul cu macul cu socul și cu mîna culege gingaș doamna omidă vorbindu-i
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
că pielea ei a fost de șapte ori jupuită și trasă la sorți cum a fost trasă la sorți atunci cămașa aceea Iar acum și aici sfidează viața și moartea tăvălindu-se în singurătatea ei mare ca în mătase Mîțișorii roșii de plop îi atîrnă-n fereastră Este singură în sfîrșit singură cuc fericită Pămîntul acesta Ea e atinsă. Și-i este frică. Și uneori - rar - visează să o apere cineva Ea a prins rădăcini în singurătate ca un ulm în pămînt
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
sară la beregată Viața trece ca o ploaie de vară trece dragostea trece durerea - spun Ferecată într-o singurătate mănoasă cu gheare picotesc în mine ca o șopîrlă la soare Mi-e bine. Cresc din mine flori de cîmp crinul roșu al pustiei zboară fluturi și mierle înfloresc stacojiu ca inima mea despicată maci uriași cresc din mine spice de grîu tufe argintii de pelin sînziene Da. Sfîrtecînd iarba grasă cresc din mine gheare lungi colorate Sînt amară și naltă. Sînt
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
retrăsese de la început. - Te conduc până afară ,îi spune de Vitto ,știind că trebuie să mai urmeze și o discuție particulară cu tânărul care-i umflase buzunarul cu câteva mii în plus.Îl urmează tăcut în noaptea luminată feeric, de roșul reflectoarelor. - Uite ăștia sunt ai tăi,trei mii de euro ,îi meriți pe deplin . - Nu e nevoie.... - Ascultă la un om bătrân ,banii nu o să-ți aducă fericirea ,dar o să te ajute să trăiești mizerabil în confort ! Mâine e gala
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
purcedem calea dreapta Pentr-a ne-ntregi pământul Am pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez pentru eroi Au pornit în marș magistru Steaguri păzite de astre De la Tisa pan’ la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii, urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Sași
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
daltă, Din coasta-nsuflețită a primului bărbat. Cu-aleasă măiestrie și drag te-a modelat O zi și-o-ntreagă noapte, punându-ți laolaltă Un trup frumos croit, cu șold de violină, Un suflet ascunzând mult rai, dar și infern, Roșu liant purtând instictul tău matern Și, cât o potârniche, o inimă blajină. Când te privi de-aproape păreai neterminată; Un lut frumos lucrat, dar fără de culoare. Cum te dorea să fii motiv de venerare, Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată. Atunci, ți-
FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380655_a_381984]
-
Cu totul alt sens are acest cuvânt în gura „socialistului creștin!!!” Dodon, care seară de seară apare pe ecranele televiziunilor lui făcându-și cruce și sărutând icoana (o fi fiind a țarului Nicolai al II-lea) pe fundalul stelelor lui roșii, tânguindu-se de „situația grea a poporului, în care l-au adus guvernările de până acum, care părăsește pe un cap Republica Moldova” (de parcă el nu a făcut parte din cea mai de durată guvernare - cea comunistă, pe perioada căreia exodul
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
râul și luna (“...Se prelingea din trupul meu/ Fluidul somn, împrospătând pământul/ Ca o difuză negură”. “Înaintam în negură”, “... alăturea un lup/ Se oglindea în Râul alb și-n lună” - Avatar I); - cu flacăra, sufletul și moartea (“Trece/ un lup roșu, un lup în flăcări,/ aprins,/ sub orizont, la marginea sufletului”; „Și frumusețea toată mă privește/ invers,/ din anarhica-ți moarte/ smulgându-mă” - Avatar II); - cu lumile interioare (tulburi) și cu pădurea (eterată) (“Privește-n tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
am îngăduit să îmbrățișez întâi ideatica și imagistica care conspiră, transpiră unde altundeva decât în „Ego”: „N-am fost niciodată prea ocupată cu lumea,/ m-a interesat doar focul./ L-am experimentat prin vâlvătăi/ ale propriului meu trup,/ prin luminile roșii pe care/ mi le prindeam în păr,/ prin scrumul pe care călcam/ râzând de ceea ce era mistuit,/ prin ființa mea ce ardea cu trufie/ în fața ochilor tăi./ Lumea era doar imaginea/ pe care-o puteam vedea intermitent/ la lumina flăcărilor
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]