913 matches
-
ochilor În poezia română. Seducția Începe totdeauna cu o privire. O privire ce corupe și Înlănțuie. Efect dublu: subiectul și obiectul intră Într-o relație de dependență. Ochii, dar, dintre părțile corpului sînt mai des invocați, slăviți. Ei varsă foc, robesc, ucid. E suficientă o privire și poarta infernului se deschide: „căci mă perd cînd cat la tine Și-mi ies cu totul din sîne, Pentru că duh nu-mi rămîne. Au nu știi, dulce lumină, Ochii mei că ți să-nchină
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obiectul erotic este aproape În exclusivitate relația dintre slugă și stăpînă (cu varianta tiran). A deveni rob, a căpăta statutul de vasal sentimental este cea dintîi și cea mai nerăbdătoare dorință a Îndrăgostitului: „Stăpîna mea, Încetează A unui rob chinuire... Robește cu biruință A sîmțîrilor ființă... Stăpîna mea, priimește Darul care Îți jărtfește O slugă ce te slăvește... A dedica ființei iubite viața este o dovadă minimă de devotament. Pasiunea Începe astfel cu o probă de vasalitate. Conachi Își pune cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vezi pe mere ce roșală strălucește Și trandafirii pe carii nici zugrav nu-nchipuiește Firea s-au silit a face acea vie zugrăvală Ș-a lor dulce frumusăță vesălește, iar nu-nșală. Lasă, dar, fățărnicia ș-a obrazului schimbare, Căci frumusăța firească robește pre om mai tare.” Tot el adaugă la un poem scris mai Înainte două versuri sceptice: „GÎndeam c-am iubit un Înger din ceri supt chip femeiesc, Dar n-au fost decît femeie din iad supt chip Îngeresc.’’ După 1840
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a interfera la un moment dat, "angajându-se definitiv pe linia Bizu-Mili" și scoțând-o pe Silvia din scenă, cum ne avertizează de altfel, am văzut, și mărturisirea scriitorului din "agende". Cât timp totuși Silvia rămâne în joc, Bizu pare robit de farmecul ei și ignoră complet pe cealaltă femeie, în sufletul căreia nu e în stare, deocamdată, să deslușească ceva. Cu toate că s-a vorbit de caracterul curativ al noii legături amoroase, menite a vindeca sufletul rănit al bărbatului, comportamentul celui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Ghinoiu, Georgeta Caludi. Din 1986 colegiul de redacție îi cuprinde pe Al. Dobre (redactor-șef), Ion Ilișiu și Paul Petrescu (redactori-șefi adjuncți), I. Coteanu, Al. Balaci, Tiberiu Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu, Ion Ghinoiu, M. M. Robea, Speranța Rădulescu. Din 1987 secretar responsabil de redacție este Sabina Ispas, iar între membri sunt cooptați și Ion H. Ciubotaru, Ion Cuceu, Iordan Datcu, Ion Oprișan. Din 1988 între membri figurează și Boris Zderciuc, iar din 1989 - Constantin Costea, Gabriel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
a întrupat așa de frumos tot ceea ce am putea spune noi, începem să parafrazăm bucăți de ale lui, și iată-ne poeți! Așa că nu numai cuvântul e de vină - cum cred unii -, adică nu numai muzica eminesciană e aceea care robește pe acești tineri, ci și fondul. Căci dacă ar fi vorba numai de cuvânt, atunci n-am putea explica eminescianismul, pentru că cuvinte au mai avut și alți poeți, nu numai Eminescu... Se pare că-i la mijloc domnia cuvântului numai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a fondului, găsim noi un argument puternic și hotărâtor pentru explicarea socială a poeziei lui Eminescu - această putere a fondului lui asupra tinerimii vine de acolo că el a întrupat aspirațiile și simțirile unei întregi pături, pe care apoi a robit-o sieși. Din cele zise mai sus vedem clar că această specie de eminescieni luând fondul iau și forma corespunzătoare, deci până aicea nu se contrazic întru nimica cele spuse de noi în articolul trecut, ci tocmai se întăresc. Avem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Împăratul a tot pământul; cântați Lui toți cu înțelepciune» (Psalmul 46, 7), adică cu pricepere, ca să cântăm nu numai cu suflarea, adică cu sunetul vocii, dar și cu mintea și să medităm ceea ce cântăm, ca nu cumva mintea fiind robită de cuvinte și cugetări străine să lucreze fără niciun folos”. Prin urmare, psalmodierea oferă și un prilej de meditație religioasă asupra ideilor creștine cuprins în textele cântate. O problemă destul de frecventă în Biserica creștină a secolului IV era aceea a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau colaborarea sa la colecția lui Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, cu texte adunate din județele Putna și Neamț, constituie, de asemenea, contribuții la cunoașterea literaturii populare. SCRIERI: Studii și culegeri de folclor românesc, îngr. Al. Dobre și Mihai M. Robea, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1999. Culegeri: Poezii populare. Doine. Culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; ed. Iași, 1893. Traduceri: Max Nordau, Minciunile convenționale ale civilizațiunii noastre, București, Socec, 1895; F. M. Dostoievski, Crimă și pedeapsă (Raskolnikoff), I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
1 Breaza 23,5 Pîrscov Pârscov 5,4 Curcănești 8,6 Tocileni 13,3 Badila 2,7 Lunca Frumoasă 1,6 Pâjolești 3,2 Valea Purcarului 6,3 Trestieni 4,0 Oleșești 5,4 Runcu 2,0 Târcov 1,9 Robești 1,5 Năeni Fințești 18,9 Năem 13,9 Proșca 5,0 Fântânele 7,5 Vârf 7,0 Cemătești Cernătești 1,1 Aldeni 11,1 Zărnești de Slănic 2,5 Băești 2,5 �� Fulga 1,0 Ulmeni Ulmeni 7,6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Panatau 21. Braesti │ 95. Patirlagele 22. Bratilesti │ 96. Pietroasele 23. Breaza │ 97. Pirscov 24. Buda │ 98. Plaiurile 25. Calvini │ 99. Plescoi 26. Caragele │100. Plesesti 27. C.A. Rosetti │101. Podgoria 28. Caldarasti │102. Pogoanele 29. Rîu 34. Chiojdu │108. Robească 35. Cilibia │109. Robești 36. Cislău │110. Rusavat 37. Cîmpeni │111. Rusetu 38. Cîndești │112. Săgeată 39. Cirligu Mare │113. Sahateni 40. Clondiru │114. Sălcioara 41. Cochirleanca │115. Sapoca 42. Cojanu │116. Sărată-Monteoru 43. Corbu │117. Sarulesti 44. Costești │118
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Patirlagele 22. Bratilesti │ 96. Pietroasele 23. Breaza │ 97. Pirscov 24. Buda │ 98. Plaiurile 25. Calvini │ 99. Plescoi 26. Caragele │100. Plesesti 27. C.A. Rosetti │101. Podgoria 28. Caldarasti │102. Pogoanele 29. Rîu 34. Chiojdu │108. Robească 35. Cilibia │109. Robești 36. Cislău │110. Rusavat 37. Cîmpeni │111. Rusetu 38. Cîndești │112. Săgeată 39. Cirligu Mare │113. Sahateni 40. Clondiru │114. Sălcioara 41. Cochirleanca │115. Sapoca 42. Cojanu │116. Sărată-Monteoru 43. Corbu │117. Sarulesti 44. Costești │118. Scorțoasa 45. Cotatcu │119
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
asupra originii lor daco-romane, nu fără a trimite la situația lor dificilă, cauzată de otomani: Dar îngăduie cel puțin să arăt în cuvinte simple de unde se trage neamul moldovenilor, să dezvălui aceasta lumii și câtă vreme mai sunt vii moldovenii robiți sub cruda tiranie... (218, 245). Pentru a acredita această proveniență nobilă și a-l susține pe Ureche − "noi de la Râm ne tragem" (9) −, cronicarul recurge atât la surse istorice regionale (din care extrage însă argumente nu foarte clare și puține
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
definită în textele vechi totdeauna cu același înțeles. Dimitrie Cantemir observă că "întunecare minții" (nebunia) este "mai grea decât a nopții". Niculae Mavrocordat afirmă: "bolile trupului cu cât cresc cu atât sunt mai învederate, pe când cele ale sufletului ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în jurul lui Dumnezeu, lor le-a spus: «Să facem pe om». Născocire iudaică! Basm ieșit din ușurătatea minții lor! Ca să nu primească o singură persoană, introduc mii! Îndepărtând pe Fiul, dau slujitorilor vrednicia de sfătuitori! Fac din cei care sunt robi împreună cu noi domni ai creării noastre. Omul când ajunge la desăvârșire este ridicat la vrednicia îngerilor. Dar care creatură poate fi egală Creatorului? Uită-te și la cuvintele care urmează: După chipul nostru (Fac. 1, 26). Ce spui în fața acestor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 598) 77 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Duhul Domnului ne eliberează de robia patimilor trupești. El e Duh superior celor trupești și e Duh de Domn, stăpân peste tot ce robește, dându-ne și nouă puterea de a fi duhovnicești și de a fi stăpâni peste cele ce ne robesc. Duhul nostru fiind întărit de Duhul Sfânt putem domni peste patimile inferioare care ne stăpânesc datorită slăbirii duhului din noi. (n.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ne eliberează de robia patimilor trupești. El e Duh superior celor trupești și e Duh de Domn, stăpân peste tot ce robește, dându-ne și nouă puterea de a fi duhovnicești și de a fi stăpâni peste cele ce ne robesc. Duhul nostru fiind întărit de Duhul Sfânt putem domni peste patimile inferioare care ne stăpânesc datorită slăbirii duhului din noi. (n. s. 15, p. 29) 89 „Dacă Duhul este o creatură, atunci nu este Dumnezeu; dar în Scriptură de spune
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ființă și am fost alcătuiți întru El, 78 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cel ce iartă păcatele dezleagă de lanțurile robiei. Dar aceasta n-ar putea-o face cineva care ar fi el însuși rob, sau în stare de a putea fi robit. Nu o poate face aceasta decât Cel ce are în sine libertatea și stăpânirea. Cel ce e izvorul libertății și al supremei stăpâniri, care în același timp nu robește, ci eliberează (n. s. 59, p. 430) 79 Tâlcuirea Pr. Stăniloae
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fi el însuși rob, sau în stare de a putea fi robit. Nu o poate face aceasta decât Cel ce are în sine libertatea și stăpânirea. Cel ce e izvorul libertății și al supremei stăpâniri, care în același timp nu robește, ci eliberează (n. s. 59, p. 430) 79 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Fiecare Persoană, deci și Duhul, are în chip propriu din ființa comună ceea ce are și este. În ființa comună sunt date posibilitățile celor trei Persoane deosebite. Nu se poate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 222) ,, Să zicem iarăși: Binecuvântat este Dumnezeu, singurul Care face minuni (Ps., 72, 18), Cel Ce face toate și le preschimbă pe toate. Căci cei ce până ieri erau robiți, acum sunt liberi și cetățeni ai Bisericii. Cei ce erau mai înainte întru rușinea păcatelor, acum sunt întru îndrăzneală și dreptate. Și nu numai liberi, ci și sfinți; nu numai sfinți, ci și drepți; nu numai drepți, ci și fii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mânie și de scârbă. Partidul Național Liberal care în zilele lui Ion Brătianu a refuzat să semneze tratatul de pace, pentru că nu îngăduia niciun amestec al puterilor străine în gospodăria noastră lăuntrică, respinge cu înverșunare o cârmuire ce le este robită. Cetățeni! Lupta noastră este mai mult decât o luptă de partid. Ea este lupta țării și dreptății. În România întregită, cârmuirea trebuie să fie a românilor, nu a străinilor. Aceasta trebuie să o înțeleagă toți cei care trăiesc pe pământul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
păpușă mecanică. Nimic însă din gravitatea acelui "clovn supralucid care-și ia în derâdere propria tragedie" (Romul Munteanu), simbol al "noneroului" absurd, întrucât personajul lui Teodor Mazilu nu are în vedere raportul său cu universul, ci este conștient și deliberat robit de condiționări din "cercul strâmt" al vremii lui: regim politic, modă în comportament și gândire, rivalități meschine. Desprinderea de modele și afirmarea unei voci originale în dramaturgia de esență absurdă se produce decisiv prin piesele lui Marin Sorescu Există nervi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-i conduce până în fața Ierusalimului. Holofern a fost fermecat de frumoasa evreică, a invitat-o la ospăț și, când au rămas singuri, după ce a adormit generalul, i-a retezat capul: Cu sandalele i-a luat ochii, frumusețea ei i-a robit inima și cu sabia i-a retezat capul (Cartea Iudithei, 16: 9). Lipsită de comandant, oastea generalului a intrat în panică, s-a împrăștiat, cetatea Bethulia a fost salvată iar Iudith s-a bucurat de respect din partea israeliților și a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
revăzut-o pe Manon care l-a copleșit cu mângâieri și promisiuni de fidelitate iar el era hotărât să-i jertfească toate episcopatele lumii creștine. Se simțea eliberat de suferința despărțirii de ea. Patima îi învăluise pe amândoi. Manon era robită de plăceri și el, des Grieux, era robit de Manon. Fratele ei, care era un împătimit jucător de cărți, l-a atras și pe cavaler în anturajul său. Acesta a acceptat, chinuit fiind de remușcări, pentru că nu-i putea oferi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu mângâieri și promisiuni de fidelitate iar el era hotărât să-i jertfească toate episcopatele lumii creștine. Se simțea eliberat de suferința despărțirii de ea. Patima îi învăluise pe amândoi. Manon era robită de plăceri și el, des Grieux, era robit de Manon. Fratele ei, care era un împătimit jucător de cărți, l-a atras și pe cavaler în anturajul său. Acesta a acceptat, chinuit fiind de remușcări, pentru că nu-i putea oferi lui Manon posibilitatea de a duce viața luxoasă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]