1,258 matches
-
principala lor misiune. Toți au fost cuceriți de măreția și de însemnătatea misiunii învățătorești în Biserică. Dorința fierbinte a acestor adevărați doctori ai științei creștine era de a-i vedea pe creștini că întrupează în faptă cuvintele și îndrumările lor, rodind practic în ogorul sufletului și împodobindu-l pe acesta cu virtuți alese, căci altfel, „care este folosul credinței dacă viața nu este curată?”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Împotriva celor care se opun vieții monahale, 1, 6, P. G.
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
motiv, lui Bizu moartea (dureroasă, dar salvatoare) "nu izbutea să-i stoarcă apa ochilor". Lacrimile sale curg însă șiroaie "dinaintea celor mai fugare și inofensive nuanțe de sentiment", și îndeosebi atunci când în cauză e "povestea iubirii defuncte înainte de a fi rodit". Așadar, în pofida propriei inteligențe, care-l ajută să rezolve de timpuriu, cu ajutorul reflecției, problema morții, eroul lovinescian rămâne la fel de sensibil ca un "copil", dezarmat în fața vieții și mult prea vulnerabil în afacerile de sentiment. Și Bizu nu-i o excepție
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se prosterne la picioare și să sufere, să sufere". După secvența de la bal, e rândul poetului să fie dezamăgit, a doua zi, de "realitate", pe care ochiul o percepe meschin, numai "în latura ei măruntă". Sentimentul pare totuși să fi rodit, fiindcă Eminescu, înainte de a pleca, îi dăruiește lui Mite o poezie Atât de fragedă -, iar femeia e măgulită ("își realizase visul de a inspira un geniu"), fără să știe că poezia nu era decât varianta finală a unui text ce
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
baltă, că prea o iei razna! Erau prea hazardate. Țelul nostru acum, în calitate de bunici, sunt nepoții și strănepoții, dacă-i vom apuca. Trebuia să ne gândim la ei, să sădim și în sufletul lor o sămânță de speranță care să rodească; să adormim și să ne trezim cu ei în gând; să fim părtași la visele lor și să-i ajutăm, pe cât posibil, în realizarea propriilor vise! Să ajungă și ei bunici sau străbunici atunci când le-o veni rândul! Prin ei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
spre depășirea ordinii sensibile, totuși faptul acesta nu l-a împiedicat să devină și autorul celei mai organice și mature „teologii a istoriei” elaborate de gândirea creștină antică. În De catechizandis rudibus se întrevede deja sâmburele interpretării augustiniene care va rodi în final în monumentala sinteză De civitae Dei. Noutatea viziunii augustiniene asupra istoriei este anunțată încă de soluția catehetică propusă de această scriere ce leagă evenimentele relatate în Vechiul Testament și Noul Testament de situația actuală a Bisericii. Este o propunere originală
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
o manieră eseistică absolut originală care le dă posibilitatea să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale, oarecari reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți cu o vocație enciclopedică, ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii etc., soții Buraga au dat o carte document, expresia sintetică a originalului muzeu în care și-au transformat casa, după mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
într-o manieră eseistică absolut originală, care le dă posibilitatea să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale, reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți, cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de-o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii, etc., soții Buraga au dat o carte document, expresie sintetică a originalului muzeu în care și-au transformat casa, după mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
absolut originală, care dă autorilor posibilitatea să toarne - într-o narațiune de mare fluiență - idei, teorii, tradiții orale, reflecții pe marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter moral, social etc. Autodidacți cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția CantemirHașdeu încă rodește pe pămîntul românesc, remarcbili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărîmul arheologiei, istoriei, etnografiei, dialectologiei, cei doi învățători din Dăneștii - Vasluiului oferă o carte document, o expresie sintetică și de singulară frumusețe literară a originalului muzeu în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
e posibil pentru că, chiar după cădere, rămâne în om liberul arbitru ce poate să respingă dar și să accepte și să conlucreze cu harul dumnezeiesc. Dumnezeu, văzând în om această scânteie, o dezvoltă, o face să crească și astfel să rodească fructul cel mai de preț al mântuirii. Teologii romano-catolici reproșează Sfântului Cassian că prin această afirmație sugerează ideea că omul face începutul mântuirii. Bunăvoința din partea omului, care în felul acesta răspunde la tainica chemare de sus și este mijlocul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vine în urma recoltei, ceilalți teoreticieni abia încearcă să planteze semințele. Din acest punct de vedere, se poate afirma că abia artele poetice care au urmat textului lui Boileau s-au subsumat pe deplin unui caracter normativ. Majoritatea acestora nu au rodit însă datorită unei duble discrepanțe atât dintre spiritul clasic și spiritul diverselor națiuni la care s-a încercat acomodarea acestuia, cât și dintre spiritul clasic și spiritul veacului, care începuse deja rotirea lentă, dar sigură, către alte orizonturi. În ceea ce privește ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
trupești ale fenomenelor naturale. Căci ființa Tatălui nu a fost împărțită, așa încât de la Tatăl să treacă să ajungă și la Fiul, și nici nu se naște printr-un fel de scurgere sau prin producere, așa cum se întâmplă cu pomii care rodesc, ci chipul nașterii dumnezeiești nu se poate explica și nici înțelege de cugetarea omenească. E un semn de cugetare nedemnă și senzuală să asemeni lucrurile veșnice cu cele stricăcioase și trecătoare și să crezi că Dumnezeu Se naște așa cum se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cei bătrâni, înfrunzesc din nou. Semințele, dacă nu sunt stricate, dau rod. Așa e și cu corpul nostru în lumea aceasta, ca și cu arborii, care iarna își ascund verdeața sub o aparentă uscăciune. 111 De ce s-ar grăbi să rodească iarăși și să înfrunzească în toiul iernii? Așa trebuie să așteptăm și noi primăvara corpului. Știi că aceia care-și cunosc sufletul apăsat de greșeli și-ar dori, mai degrabă decât ar crede, să nu mai fie nimic după moarte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
inevitabil ascunzișuri, dimensiuni intangibile, obscurități și genuni. Pângărirea împresoară din toate părțile: "Pământul cald este impur"; spectrul putrezirii, al degradării materiei alterează până și ființa cuvintelor: "E fericit cuvântu-n gând, / Rostit urechea îl defaimă". Și totuși puritatea singură "nu rodește", drept pentru care: "Fecioarele nu nasc copii, / E marea lege a maculării / Tributul pentru a trăi..." (Știu puritatea). Tăcerea unui Blaga întors spre sine ("mut ca o lebădă") e consubstanțială profundității; în tăcere, asemenea "stalactitei" în peșteri cristalizează "duhul". Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
căruia îi scânteiau ochii când le vorbea despre faptele de vitejie ale strămoșilor insuflându-le, astfel, dragostea față de trecutul neamului, îi învăța rugăciuni, cântece și alte multe lucruri care le-au rămas în suflete ca niște semințe bune ce au rodit mai târziu, le citea povești și basme, îi iubea ca și cum ar fi fost copiii lui. Informarea și formarea, sau în termeni uzuali instruirea și educarea, sunt componentele fundamentale ale procesului didactic, ale actului educațional, în sens larg. Între aceste două
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai mulți copii deoarece ei vor fi urmașii noștri, ne vor purta numele familiei mai departe" (băiat); „Copiii reprezintă o bogăție pentru familie, una din cele mai mari fericiri ale acesteia. Omul care are copii este asemenea unui pom care rodește" (fată). „Copiii sunt cei care aduc fericirea în viața de familie. Nu se poate concepe o familie fericită fără copii" (fată). Prin întrebarea: „Ce părere ai despre îndatoririle gospodărești ale membrilor cuplului familial?", care se constituie ca o probă proiectivă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
peste ele Dumnezeu a suflat duh de viață. Într-un ungher din această lume miraculoasă, Dumnezeu a lucrat un ogor sfânt pentru noi. E pământul din care am venit ca oameni și ca neam, adică ne-am înrădăcinat și am rodit... Și în care, inevitabil, ne vom întoarce odată cu sfârșitul vieții și a istoriei noastre. Sunt meleaguri, la care doar gândindu-ne, inimile ar trebui să ne fie copleșite de neliniștea unei fericiri desăvârșite. Din preaplinul dragostei Sale, Dumnezeu a modelat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a izbuti, timpul și spațiul au fost reorganizate conform trebuințelor umane. Redefinirea de către omul neolitic a propriilor coordonate existențiale a avut loc prin sedentarizarea lui. S-au dezvoltat tipuri revoluționare de viață socială și economică. Din munca pământului 17 a rodit lumea satului cu credințele ei și cu speranțe adunate în broboane stoarse din frunți îngândurate. Din brazde, sub dezmierdarea razelor de soare, s-au născut ogoare. Lanuri îmbelșugate, udate de ploi și sudoare, au împânzit ținuturile noastre. Omul avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
prin risipirea semințelor unei civilizații avansate care avea toate premisele unei emergențe la nivel continental. În schimb, sudul peninsulei a fost mai ferit de spectrul devastării. Așa a putut să crească nestânjenit măslinul apărut în epoca bronzului din care a rodit mai târziu poporul grec în varianta sa clasică. Încă de pe vremea când dădeau în pârg, fructele acestei civilizații au fost aduse de eleni și în ținuturile noastre, fiind gustate de geto daci. d. În universul greco roman În Antichitate, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
speria și înfrânge, nici măcar moartea. În cele din urmă, au renunțat la efervescența vieții din Paris. Bandajându-și rănile de pe trup și suflet, au preferat să se întoarcă acasă. Au sădit în glia țării sămânța revoluției politice din care a rodit statul modern român. Mulți au apucat să supraviețuiască tiraniei acelei epoci și să vadă cum le crește sub ochi moștenirea revoluționară. Au vegheat cu atenție asupra ei tot restul vieții. Destui au fost nevoiți să sufere pentru credința neclintită în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
călcâiele încinse de jocul lor fermecat. Locul rămânea ars încât nici otava nu avea să mai crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu se puteau stăpâni a le iscodi. Dansul lor vrăjit făcea să rodească pântece de mame și holde lucrate de tați. Plantele căpătau puteri miraculoase, rupând farmece și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a strânge ierburile numai de ele știute, pentru a face leacuri care să tămăduiască și să aline bolnavii. Erau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
băgat În seamă, e drept și pentru că a provocat mai puține discuții și de mai modestă miză decât s-a Întâmplat cu enunțul cartezian. Dar, cel mai important lucru, care delimitează cu totul semnificațiile enunțului, e că ideea nu a rodit În nici un fel În istoria gândirii de până la Descartes, ea a zăcut, nedezvăluindu-și potențialul, până când a fost pusă cu toată acuitatea În lumină, și până când a fost exploatată la maxima ei capacitate de către filosoful nostru. Analiza obiecțiilor ce s-
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
al Universității din Iași (1899‑1948) - o ilustrare a principiilor pedagogiei sociale" La numai zece ani după trecerea la cele veșnice a lui Mihai Eminescu și la un sfert de veac de la perioada revizoratului său școlar, concepțiile lui social-pedagogice au rodit într-un mediu academic, în cadrul Universității din Iași. În afară de omagiul adus poetului prin organizarea unui Muzeu Eminescu în cadrul Seminarului Pedagogic, un muzeu al cărui rol educativ trebuia să se traducă prin oferirea unui model care să-i însuflețească pe profesori
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Merge nu cu vorbe înflorite, nu cu strigăte vane, ci cu fapte” (ibidem, p. 150). Iar a doua zi, în aceeași gazetă, sub titlul „Cale nouă”, se sugerează că acțiuni ca aceea de la Ungureni, pentru a prinde rădăcini și a rodi, trebuie să fie cunoscute; e nevoie ca „întreaga opinie publică să devină un binevoitor ocrotitor de orice clipă a unor asemenea inițiative nobile” (ibidem, p. 151). Instituția de la Ungureni s-a bucurat de același tratament din partea altor personalități ale vremii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nostru-mpărat / Pe aici c-a mai umblat, / Și primblându-se-n primblare / A văzut o mândră floare / În aceste curți mărețe, / O floare mândră de rai, / Care-a-nflori-nflorea / Și din zi în zi, ce mergea / Tot mai mândră se făcea, / Dar de rodit nu rodea / Și s-a hotărât s-o ia, / S-o ducă, cum va putea / Peste văi și peste munți / Pân-la ale sale curți; 94 Casa, ca meta-imagine, pune în relație imaginea primară (curtea, poarta, hotar) cu imaginea mitică (colindatul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
opresc la un măr sau păr sau la alt pom verde, sănătos și frumos, care se află la un loc curat (...) și acolo apoi toarnă scăldătoarea la tulpina pomului respectiv, anume ca acest copil să crească, să-nflorească și să rodească precum pomul(...), zicând "Să crească mare ca pomul și să fie sănătos ca dânsul!". Apoi, toți cei de față înconjură pomul de trei ori, jucând atât împrejurul lui, cât și al moașei" 322. La întoarcerea acasă, tatăl copilului ("gospodarul de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]