6,157 matches
-
În Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) este înregistrat doar femininul cabrioletă. Cred că așa și trebuie să rămână: forma feminină e bine instalată în limbă și poate prelua fără dificultate sensul modern. Oricum, acest sens este reprezentat în română în primul rând de adjectivul substantivizat decapotabilă. Echivalența dintre cabrioletă, cabrio și decapotabilă (cu justificata absență a lui cabriolet.) se poate observa foarte bine într-un articol recent, în care sinonimele alternează din necesități stilistice: „Ziariștii francezi visează la o
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
pentru papilele gustative ale acestuia", ibidem). Cuvântul magiun e de origine turcă (de unde a pătruns și în greacă, sârbă, bulgară). Sensul etimonului („pastă") e foarte general; restrângerea semantică a împrumutului la domeniul culinar e o modificare produsă în timp. În româna mai veche, magiun (atestat în secolul al XVIII-lea) se folosea în primul rând pentru preparate farmaceutice, medicamente (nu neapărat de consistență păstoasă) cu diferite ingrediente și destinații. Sensul medical („electuaire") e singurul înregistrat de dicționarul lui Cihac (din 1879
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
Rodica Zafiu Termenul eolian (adjectiv împrumutat din franceză) era deja cuprins în dicționarele noastre de la sfârșitul secolului al XIX-lea (de exemplu, în dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé, din 1893). De fapt, de la început au intrat în română două omonime: unul referindu-se la o regiune grecească din Asia Mică (Aeolis), la dialectul vorbit în aceasta și la un mod muzical, celălalt - legat de numele mitologic Eol, al zeului vânturilor - la orice este „acționat sau produs de vânt
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
propriu i-au luat locul. Din anii de liceu nu am rămas cu nimic, orele de română fiind de o platitudine desăvârșită. Creangă devenise un autor de manual bun de învățat pentru note, pentru bacalaureat și facultate, chiar dacă profesoara de română care dormea cu capul pe catedră, dumnezeu s-o ierte, revenea în învățământ după 17 ani de propovăduire la UTM și UTC. Pentru ea, Arghezi bunăoară, „era un poet scârbos" care făcea poezie din bube, mucegaiuri și noroi iar nu
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
fii un tătic la fel de destoinic precum Brad Pitt” (mediafax.ro); „dorel cel destoinic” (zarzarica.blogspot.com); „Intrarea pe strada Cerbului a fost blocată de un «șofer destoinic»” (prinbrasov. com). Foarte interesantă e, în cazul lui destoinic, diferența de uz dintre româna din România și cea din Republica Moldova. În textele moldovenești, destoinic e destul de des folosit, de exemplu în discursul politic - „Lupu este destoinic să fie președinte” (politik.md); „Cred că la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție trebuie ales
Destoinic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4879_a_6204]
-
destoinice de muncă și viață, salarii și pensii destoinice” (e-democracy.md) - sau în cel sportiv: „Am prestat un joc destoinic , dar ne-a lipsit concentrația” (moldfootball.com). Și mai surprinzătoare e apariția lui destoinic ca adverb (ipostază extrem de rară în româna veche): „Sper să facem o figură bună, să reprezentăm destoinic Moldova” (moldfootball.com); „Aleksei Vorobiov va face tot posibilul să reprezinte destoinic Rusia la Eurovision” (romanian.ruvr.ru); „Băieții au evoluat destoinic” (moldova.sports.md). Sensurile extinse și posibilitatea de
Destoinic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4879_a_6204]
-
abstracte pot fi explicate atât prin conservarea valorilor lexicale din limba veche, cât și prin influență rusă. În fine, există texte a căror sursă nu e clară și care ar putea fi pur și simplu traduceri rizibile, imposibile semantic în româna standard și în care contextul modern contrastează comic cu conotațiile învechite ale lui destoinic: „Casino Barcelona - cel mai destoinic joc în cazinou!” (casino-barcelona.net/ro); „Locuri de muncă destoinice europene” (labor-capital.org).
Destoinic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4879_a_6204]
-
au dispus interzicerea unor drepturi pe o perioadă de 4 ani și un termen de încercare de 8 ani, iar pentru Tudor Chiuariu, termenul de încercare este de șase ani. Totodată, Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naționale Poșta Româna (CNPR), a primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Strategica al CNPR, trei ani și jumătate tot cu suspendare. Direcția Națională Anticorupție a cerut judecătorilor instanței supreme condamnarea la închisoare a
Dosarul Poșta Română: Tudor Chiuariu și Nagy Zsolt, condamnați cu suspendare () [Corola-journal/Journalistic/48399_a_49724]
-
persiflantă și ușor provocatoare. Deplasarea semantică spre atenuarea negativității și chiar spre o conotație predominant favorabilă se produsese de mult în franceză, de unde au fost preluați termenii malice (provenind din latinescul malitia, derivat de la malus „rău”) și malicieux, adaptați în română după modelul împrumuturilor moderne latino-romanice. Malițiozitate e derivat de la malițios, poate și sub influența cuvântului italienesc maliziosità. Maliție apare în proza lui Eminescu („Mario, mă iubești tu? - Dar dacă nu m-ar chema Maria ? zise ea sub inspirația unei fulgerătoare
Programe malițioase by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4841_a_6166]
-
a petrecut în engleză, unde termenii de sursă latino-romanică malice și malicious au păstrat sensuri intens negative: „rea-voință”, „rea intenție”, respectiv „cu intenția de a face rău, de a dăuna” (Concise Oxford Dictionary, 1999). Ajungem astfel la situația actuală din română, adică la un nou exemplu pentru felul în care influența engleză recentă tinde să anuleze unele nuanțe semantice datorate francezei: malițios se folosește azi tot mai des ca simplă traducere a adjectivului englezesc malicious. Cel puțin în limbajul informatic, în
Programe malițioase by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4841_a_6166]
-
în relativ scurtul timp de când astfel de lucruri au reținut atenția istoricilor, polemicile cele mai aprige. Prima dificultate se referă chiar la debuturile literaturii noastre: trebuie să începem numărătoarea de la operele în latină, slavonă sau greacă sau de la cele în română? A doua derivă de aici: literatura veche (de până la sfârșitul secolului XVIII) este în întregul ei concepută în spirit medieval sau parcurge formele din literaturile occidentale, pre-renaștere, renaștere și baroc? Având, apoi, în vedere tranziția de la răscrucea secolelor XVIII și
Alte probleme ale istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4850_a_6175]
-
contaminarea dintre prin prisma și sub aspectul. Metafora prismei s-a putut dezvolta independent în română, dar nu e imposibil să fi fost preluată din alte limbi (cel mai probabil din franceză: à travers le prisme...). E interesant că în româna actuală deformarea imaginii nu e conotată negativ: în dicționarele românești mai vechi (ca și în cele franceze) se arată că trecerea prin prismă „coloră lucrurile după prejudiciu sau pasiune”: „prisma imaginațiunei alteră razele adevărului” (Laurian și Massim). Schimbarea prepoziției în
Prin prisma... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4859_a_6184]
-
liceelor” (ziare.com). Un mesaj publicitar pare a folosi cu intenție glumeață lărgirea de sens: „Pe timp de criză, investește în distracție!” (inoras.ro). Verbul latinesc investire „a îmbrăca” stă la originea tuturor formelor moderne discutate, ca împrumut cult; în română, verbul a fost și moștenit: în textele vechi, apare a învește, cu participiul învăscut și sensuri proprii și figurate legate de „a îmbrăca”: „Domnul în dulce frămseațe se învești” (Coresi); „înveaște-l cu arma milii tale” (Dosoftei), apud Dicționarul limbii române
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
a întâmplat și elevei Antonia Dordea, intervievată de Adevărul (a se nota titlul articolului: Poveste de succes la Bac-ul groazei, nici mai mult, nici mai puțin!). Ce spune proaspăta bacalaureată, care în vară a luat note de 4 la română și geografie, iar în august, 8,70 la română și la 9,10 la geografie: „La prima sesiune am crezut că Bacalaureatul e un examen ușor, un examen care nu cere niciun fel de pregătire. Eram atât de senină că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5278_a_6603]
-
descoperi verbul a dezamăgi folosit în construcție reflexivă, la imperativ și având un sens pozitiv. Niciuna dintre aceste trăsături nu mai caracterizează utilizarea actuală a verbului, care a căpătat o orientare semantică predominant negativă: a dezamăgi pe cineva înseamnă, în româna de azi, „a-i înșela așteptările”, dezamăgirea asociindu-se prototipic cu sentimente de frustrare și întristare. Or, citatul de mai sus ne arată că pe la jumătatea secolului al XIX-lea dezamăgirea era (încă) o acțiune benefică, pentru că se opunea amăgirii
Amăgire și dezamăgire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5287_a_6612]
-
o noapte. Să-și dea drumul la gură. Pentru acestea, nu-i nevoie de întâmplări senzaționale. Doar de firesc. Ce mare lucru e, în definitiv, pierderea unui prieten? Nimic altceva decât o excelentă ocazie pentru poezie. (Redactată nu într-o română proastă, cum spune Alex Goldiș, ci într-o română, ca să zic așa, prostită, acordată cu subiectul.) Ne întrebăm și răspundem, odată cu Chiva: „știu că mă simt prost știu, o, cât de bine se vede/ dar și înainte mă simțeam așa
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
putea face. lampa cu halogen/ dădea o lumină albastră.// în timpul ăsta adi se culcase probabil și noi mai scosesem o bere. am făcut/ puțin mișto de ciprian după care am atins iar «marasmul», când «marasmul»/ știți bine.” (p. 23) Iarăși româna scârțâie voluntar, iarăși versurile emoționează. E o regulă. Una dintre cele câteva care garantează vitalitatea unui poet. Îi înțeleg și pe cei cărora volumul lui Ionuț Chiva nu le-a spus mai nimic. Mie, Instituția moartă a poștei mi se
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
și suspect (trăsătură a unor acțiuni, a unor indicii sau a unor persoane cu aparențe neliniș titoare, dubioase) se pierde, pentru unii vorbitori. Extinderea se explică socio-cultural: prin lecturile sumare ale celor care, fără a fi parcurs texte similare în română, iau contact direct în engleză cu termeni abstracți, cu conținut intelectual și de specialitate. Un context tipic pentru extinderea semantică este combinarea cu pronumele nehotărât ceva: „Bună! Am o problemă când încerc să intru pe pagina mea de Facebook. Îmi
„Suspicios de frumos“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5434_a_6759]
-
disciplina ce se dorește a fi introdusă se suprapune, prin competențele vizate, cu alte discipline obligatorii precum limba și literatura română, limba străină, logica și argumentarea, limba latină și pune câteva întrebări extrem de pertinente: „Cine o va preda? Profesorul de română? Profesorul de limbi moderne? Cel de științe socio-umane? Cel de istorie? Sau - rara avis! - profesorul de limba latină? Câtă nevoie avem de o disciplină în plus? Sau, mai exact, avem nevoie de ea? Și da, și nu. Da, este nevoie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
culturală în ultimii ani) în care tema limbii e nu doar ilustrată de performanța neologică și de hibridizarea registrelor, ci chiar pusă în discuție, în termeni expliciți: mai ales în ipostaza trăncănelii generale și agresive (maxima oralia, „forța peșterigenă a românei generice de azi”) și în cea a ronglezei („Ce, e o limbă caraghioasă? Dar ce, viața cum e? Cum s-o iei în serios când nimeni nu iese viu din ea?”, p. 85). Textele evocă hibridul din țară (numit rongleză
„Tangajul langajului“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5468_a_6793]
-
și pentru că e vorba de un termen internațional, conservat ca atare în multe limbi; radio a rămas cu vocala finală din etimon, primind totuși un u în articulare și în terminația de plural (radioul, radiouri). Tiparele prototipice de accentuare din română - dar, probabil, și modelul termenului german Radio (accentuat: Rádio), indicat de secțiunea etimologică a dicționarelor noastre (în DLR 1975 chiar ca prima sursă) - au făcut ca, treptat, accentul pe finală să se păstreze doar în formele articulate și de plural
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
unei organizații specializate a pronunțat, consecvent, tángo (în forma nearticulată a cuvântului) și tangóul (în cea articulată). Exemplele discutate sunt diferite în mai multe privințe - ca frecvență, înregistrare în dicționare, relație cu norma. Toate ilustrează însă tendințe destul de puternice în româna actuală: atât formale (deplasarea accentului în cuvânt), cât și culturale (slăbirea influenței franceze și raportarea vorbitorilor la alte modele).
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
Rodica Zafiu Termenul recensământ are o oarecare tradiție în româna modernă: e înregistrat în texte din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cuprins în dicționarul academic al lui Laurian și Massim (Dicționarul limbei române, 1876) și în dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé (1893). Mai bine fixată în
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
figurat este asociat, în franceză, cu spațiul din spatele scenei, nu cu decorul mobil; de aceea, dicționarele franceze curente nu cuprind formulă derrière leș coulisses (pentru care internetul furnizează totuși destule exemple), ci doar dans leș coulisses - care a devenit în română în culise. Sintagma în culise e o îmbinare stabilă cu circulație largă; în DEX e considerată chiar „locuțiune adverbiala”, cu sensul „în ascuns, în secret”. S-ar putea ca formulă în spatele culiselor să provină dintr-o contaminare recentă cu engleza
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
peste ani, în convorbirile cu Calos Cătănia (v. Între litere și sânge, 1988; ed. rom. în Eseuri, ÎI, Ed. RAO, București; trad. Ileana Scipione), Ernesto Sábato revine și rezumă: „Orbirea m-a fascinat mereu și sinistru. Iar în cele trei române publicate apare o problema esențială: e sugerată în Tunelul (1948 - n.m.), culminează în Despre eroi și morminte cu «Raport despre orbi», iar în Abaddón reapare că un ecou ambiguu. Îți amintești istoria lui Victor Brauner? s...ț Ei bine, pictorul
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]