66,509 matches
-
francez care merge cu metroul mai mult de trei stații scoate din geantă o carte de citit; și nu doar polițiste, am văzut citindu-se în metrou D’Ormesson, Amádo și chiar Lévi-Strauss cu „Race et progrés”; în librarii, un român bun costă cât un pulover bun; nu am văzut Coelho; * cea mai frumoasă librărie am intanit-o pe Rue de Fouarre, lângă Notre-Dame, se chema Jules Verne și era exact cum mi-o închipuiam în copilărie; * Derrida ține ocazional conferințe la
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
din jurnalul Mihaelei Stănișor. N-am uitat-o pînă acum pe tînăra eseistă. Jurnalul este admirabil gîndit și scris. O mică revelație de sfîrșit de an literar. Vanghelion cu șampanie PSD Revelionul și concediul prelungit în care s-au aflat românii bugetari de sărbători au fost două dintre subiectele întoarse pe toate fețele de ziarele centrale în aceste zile. EVENIMENTUL ZILEI a găsit un titlu inspirat pentru sumedenia de revelioane organizate de reprezentanți ai partidului de guvernămînt în București și în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
Simona Popescu editorializează pe tema România atipică: “Conform ultimelor sondaje, peste 65 % din populație își exprimă nemulțumirea față de situația economică actuală. In vreme ce peste 60 % este de părere că țara se îndreaptă către o direcție greșită. În ciuda situației dezastruoase, românii ar părea că sînt grozav de optimiști. Cam tot atît cît sînt elvețienii. După noi abia urmează japonezii, francezii, nemții, grecii, italienii... O duc rău de tot, nu sînt perspective să le fie bine în viitorul apropiat, foarte mulți abia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
francezii, nemții, grecii, italienii... O duc rău de tot, nu sînt perspective să le fie bine în viitorul apropiat, foarte mulți abia își duc zilele de azi pe mîine, recunosc că puterea nu face nimic pentru îmbunătățirea situației lor, dar... românii, întrebați cu cine ar vota, zic că tot cu PSD ! Este de neînțeles cum de se pot lăsa atît de mulți amăgiți de transformarea adevărului în minciună chiar sub privirile lor. În mod normal, oricine ar trebui să știe că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
sau se fac că uită, niște imbecili. Un regim criminal, cel mai antiuman și antinațional cu putință, slujit de oameni care nu numai că acum sînt mai liberi, dar chiar și conduc țara, au încă toată puterea. Așa sîntem noi, românii, ca lotofagii din Odiseea lui Homer. Boala noastră națională se numește UITARE...” Cuvinte patetice în care e nevoit a se înveșmînta, deoarece prea adesea e nesocotit, dacă nu tratat cu ostilitate, un adevăr elementar. n P.S. Despre Al. Rosetti, care
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
fantezie. Ei bine, partea senzațională abia acum începe: dacă în varianta engleză, www.adl.org/ Antisemitism/romania-as-8031.pdf, în mod evident adresată străinătății, inclusiv sponsorilor, citatele sunt cele date de mine, în varianta www.antisemitism.ro , adică cea pentru uzul românilor, frazele sună în felul următor: „Este acceptat șdin nou, de către cine? n.m., M.M.!ț faptul că dl. C.V. Tudor este un intelectual populist”. I-auzi! Va să zică, la „export” era eloquent, la „consum intern” e populist! Pentru urechea fină a americanului
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
-i neaua iernii, azi?” sau „Răspunsul, Prințe,-i o perena / Și-amară întrebare-n van, / Că în această cantilena: / Ci unde-i neaua de azi-an?” Apropo de geniul de traducător al lui Șerban Foarță: ați citit traducerea din franceză a românului Evgheni Sokolov ?) Și volumul continua cu traduceri din poeții la care apare motivul „ubi sunt”, de la mai puțin cunoscuții Bernard de Morlay, Bertran de Born, Honorat de Răcan, Jehan Regnier ș.a. până la Claudel, Max Jacob, Valéry, Apollinaire, Brecht, Queneau, precum și
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
asasinii cu plată. În clipa de față, nu e nici o problemă să angajezi un bătăuș profesionist cu doar câteva sute de parai — adică mărunțișul găsibil în orice moment în buzunarele celui mai jerpelit baron de provincie. Potențialul de violență al românului nu trebuie subestimat. Iar acolo unde dau greș ai noștri, chemăm ucrainenii! Criminalitatea scăpată de sub orice control, dezvoltarea inimaginabilă a lumii interlope, transformarea a zone întregi ale marilor orașe în spații de înflorire luxuriantă a infracțiunii sunt un excelent humus
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
lucru, cu documentare exhaustivă, niciodată egalată (...) o realizare pe care numai un cărturar cu erudiția și vocația de explorator al unor domenii uriașe de cercetare ca Al. C. , putea s-o ducă la bun sfârșit.” Foarte legat a fost eruditul român de literatura italiană (a tradus în franceză Divina Comedie), de literatura spaniolă și de Spania, unde a și trăit cea mai mare parte a vieții la Santa Cruz de Tenerife în insulele Canare. A fost interesat de opera lui Calderon
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
micul ecran, istoria își evidenția din nou personificarea valorii, parcă și mai doritoare de putere decât... Acum, la emisiunea „Nașul” a lui Radu Moraru, se vedea clar că Domnul Emil nu mai avea pe față grimasa scârbei de politică, de români și de România, ci părea luminată de o forță Divină; dar inimitabilul său zâmbet, și inconfundabila-i voce, ușor, dar teatral-tremurată, dădeau înfățișării sale întruchiparea mântuirii neamului, fapt care l-a umplut pe Haralampy de extaz făcându-l să exclame
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]
-
păcatele lor. Păcate care vor trebui, mereu și mereu, ascunse. Lipsa de interes, chiar în mediile intelectuale, față de o colecție editorială cu un titlu explicit („Procesul comunismului”, de la Humanitas) îmi dovedește că partida e pierdută. Dacă abia câteva sute de români sunt dispuși să investească prețul a trei-patru beri în astfel de cărți, dacă ecourile un serial de televiziune precum „Memorialul durerii” sunt nule, înseamnă că ne aflăm pe un drum greșit. Există, totuși, un punct în care părerile divergente ale
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
Gheorghe Grigurcu Gelu Ionescu (o butadă spune că 80 la sută dintre români se numesc Ionescu, iar 80 la sută Popescu!) a fost nu o dată întrebat în străinătate dacă e rudă cu celebrul Ionesco, se pare producător ori colportor al butadei amintite. Deși fără nici o legătură de rudenie cu autorul Rinocerilor, d-sa
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
elvețieni că sînt... tîmpiți, țărănoi, plicticoși și șovini. Etc. etc...(...) calificativele «tîmpiți» și «șovini» revin invariabil - șovini probabil pentru că toate aceste popoare au primit milioane și milioane de refugiați, printre care și pe românașii noștri în cauză - și «tîmpiți» pentru că românul are despre el total falsa idee că e foarte «dăștept». O altă tară națională o reprezintă amuzamentul gratuit, „trăncăneala” bine dispusă ce tinde a se substitui atitudinii „ferme, clare”: „despre ideea că umorul nu trebuie să ne părăsească în orice
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
țiganilor. La I. Heliade Rădulescu, în Șolcan, personajul țigan este individualizat prin limbaj („Și le spuse românește,/ Dar vorbea pe țigănește”), în bună parte prin pronunția aspirată: „ca să-mi crească hale fete”, „ha poveste fără veste” etc.; utilizată de un român, o formă similară e marcată ironic, fiind subliniată în text: „Dar povestea hailaltă?” (Opere, I, 1967: 240-248). Și la Caragiale, în Dă-dămult... mai dă-dămult..., în replicile țiganului Drăgan și ale babei vrăjitoare apare insistent aceeași particularitate: „să-l duc la
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
nu pierdem binecuvântarea haloului de lumină în care urma să ne îmbăieze „Raportul de țară”, conform promisiunilor Guvernului și a înfrățiților întru glorie eternă și interese electoral-ardelenești PSD-UDMR. Așadar, după citirea răspicată a celei de-a enșpea Epistole bruxelleze către români, ea a fost tradusă în românește bi-dialectal și democratic (v. putere și opoziție), adică: optimist-pesedistic (var. a) și pesimist-pedepenelistic (var. b); rămase doar „o chestie” legată de faptul dacă traducerea textului în cauză „se făcuse cu suflet sau fără” ... Un
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
un inexplicabil râs homeric), unii bătrâni mor de foame, tinerii se îndoapă cu droguri, o parte din containere au fost transformate în maternități, zeci, sute, poate chiar mii de tone de motorină dispărute dintr-o conductă probează sclipitoarea inteligență a românilor atunci când e vorba de mârșăvii ș.a.m.d. Pare doar o glumă inocentă, dar sintagma dintre ghilimele a declanșat un „lung prilej de vorbe și de ipoteze”, demonstrându-se încă o dată că „ai noștri tineri” parlamentari (n.m.: „tineri”, fiindcă majoritatea
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
jurnaliști, fotografi, oameni de radio și televiziune din 30 de țări ale lumii: Germania, Finlanda, Polonia, Cipru, Macedonia, U.S.A., Cuba, Anglia, Hong Kong, Liban, Mexic, Iordania ș. a., desigur, și din România. Traducătorul festivalului pentru limbile franceză și engleză a fost românul canadian Alexandru Cetățeanu. Cunoscut pentru devoțiunea sa de peste 25 de ani În promovarea și păstrarea identității românești În Canada, Alexandru Cetățeanu s-a aflat În grupul celor nouă care au Înființat Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, a cărei președinte a
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
preocupările literare În paginile publicației amintite. În paralel cu activitatea profesională din România, Alexandru Cetățeanu și-a adăugat sporadic un cuantum literar, amplificat după emigrarea din 1984. Așa Încât, abia În 1995, Îi va apărea prima carte, intitulată, cum altfel? Un român În Canada. Întreg textul poate fi Încadrat În linia mărturisirilor demne de o biografie asumată, biografia unui căutător de lumină, regăsită Într-o țară a libertății necesare. Iau urmat volumele Țara Hyperboreenilor, În ediție bilingvă - română/franceză (2003, 2005) și
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
ale lumii) se simt impulsurile lui Macedonski din Rondelul crinilor („În crini este beția cea rară”), dar și ale lui Șt. Aug. Doinaș din balada Mistrețul cu colți de argint. Dacă la primul, simbolismul atinge apogeul pe calea olfactivului, la românul canadian rămâne prioritar văzul, cel mai puternic și Înălțător simț al cunoașterii umane. A călători prin continentele lumii pentru a-ți edifica preocupările de electronică aplicată În domeniul radiologiei dentare și a fi urmărit nu de o himeră, ca la
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
Cunoscător atent al realităților (de toate felurile) din Canada și România, călătorind În multe țări, cu precădere În America de Nord, În descifrarea vieții materiale și spirituale a oamenilor, indiferent de rasă și religie, ziaristul Alex Cetățeanu transferă informația frustă găsită la români poetului neliniștit. Din asemenea impresii, s-a alcătuit poezia De la Herodot cetire, care dă și titlul Întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care sintetizează variațiile ideilor din toate patru catrene: „Herodot a scris cândva / Că străbunii noștri, tracii, / N-
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
oglindă” a neobositului Mircea Handoca, cel care, de o viață, face același lucru în România. Mai sînt însă multe, foarte multe de făcut - deși s-au publicat o mulțime de cărți, studii, articole despre Eliade - omul, profesorul, scriitorul, savantul, prietenul, românul... S-ar putea continua (cu) traducerea în limba română (măcar) a celor mai importante monografii care i-au fost consacrate. Și nu sînt deloc puține sau de ignorat! (Un exemplu: nu s-a tradus - încă - deja celebrul și des citatul
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
a o vedea și în varianta în limba română. De ce? M. L. R. - Am dorit mult să-mi văd cartea publicată în limba română. Motivul pentru care nu a apărut este unul foarte complicat și ți-l voi mărturisi. Doi români, soț și soție, mi-au cerut permisiunea, în 1990, s-o traducă, dar la puțin timp după asta au emigrat în S.U.A. și au fost obligați să renunțe la proiect. În noiembrie 1995, un alt român, doctor în psihologie, care
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
-l voi mărturisi. Doi români, soț și soție, mi-au cerut permisiunea, în 1990, s-o traducă, dar la puțin timp după asta au emigrat în S.U.A. și au fost obligați să renunțe la proiect. În noiembrie 1995, un alt român, doctor în psihologie, care a lucrat cu o fundație, mi-a oferit un contract, să-mi public cartea. Promitea s-o „distribuie” repede. A fost foarte entuziasmat și a făcut planuri detaliate de lucru. Au fost angajați în România un
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Forest și Autobiography, II. Criticii au fost intrigați, dar ei n-au știut să se apropie cu adevărat de povestirile lui Eliade, în ciuda excelentei introduceri făcută de Matei Călinescu. - Din dragoste pentru opera unui mare gînditor, savant, scriitor, profesor, prieten, român - ați învățat limba română ca să-l puteți citi/ cunoaște/ simți „în original” și ca să-l puteți plasa corect în contextul social, istoric, politic, cultural al timpului său. Ați trecut, de fapt, printr-o aventură lingvistică - și nu numai - pe care
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Radu Ciobanu Prefațând volumul Reconstruirea podurilor (maghiarii și românii), în care sunt reunite cele mai importante eseuri în temă ale lui Pomogáts Béla, - Gabriel Andreescu încheie afirmând că o asemenea apariție „amintește că opțiunea noastră europeană are de parcurs testul de neocolit al reconcilierii româno-maghiare.” Aserțiunea conține două adevăruri
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]