1,376 matches
-
conține-o. Luarea În considerare a Transilvaniei ca un element particular, aparte, autonom, În cadrul civilizației românești, este obstrucționată de faptul că românii o definesc nu ca o parte oarecare, ci ca nucleu al specificului lor, ca esență și „inimă a românismului”. Această calitate atribuită Transilvaniei se manifestă În diferite ipostaze istorice concrete: ea este patria regelui Decebal XE "Decebal" și, În același timp, leagănul latinității românilor, devenind, astfel, spațiul privilegiat al etnogenezei și al originilor; tot ea va fi mai târziu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
doar incidental semnificația destinului, asociindu-l, de obicei, cu considerațiile asupra timpului. Cel care s-a ocupat cu oarecare stăruință de aceste probleme a fost Constantin Rădulescu-Motru, atunci când a Încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la timp (cu insistență asupra doctrinei kantiene) - configurează o viziune proprie despre destin. Legând indisolubil ideea de noroc de cea de timp
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și interpretată (de Rebengiuc și Gina Patrichi) din filmul lui Ciulei și Popovici. Pe scurt, îl „laicizează” cu sârg. Or, planul final și suprem în care ajunge evoluția spirituală a lui Apostol Bologa este cel religios. Pădurea spânzuraților este, dincolo de românism, antirăzboi sau dragostea pentru o femeie, romanul găsirii lui Dumnezeu de către un rătăcit. În film e introdusă doar o replică a lui Bologa : „În război l-am pierdut pe Dumnezeu”, cu caracter mai degrabă antirăzboinic. Din clipa în care îl
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
-lea era o idee necoaptă în secolul al XVI- lea, când contau marile familii feudale. Dar Titus Popovici dorea să manipuleze în sensul „unității de nezdruncinat a întregului popor în jurul conducătorului iubit”, așa că Mihai Titus apare ca un apostol al românismului întregit. În sfârșit, ideea fundamentală pe care vrea s-o inducă Mihai Titus este cea a „țărișoarei” conduse de fiul ei cel mai „iubit”, care nu îngenunchează în fața Imperiului. Secvența spectaculoasă din palatul sultanului, în care Mihai Titus, spre deosebire de Alexandru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
geografic, dar acestea nu delimitează spațiul național, transfrontalier. Cine nu crede să ia aminte la viața spirituală a maghiarilor din România; dincolo de multe alte aspecte, maghiarii sînt și rămîn maghiari, iar pentru asta trebuie să fie apreciați, nu respinși. Granițele românismului nu se opresc la frontierele statale ale României. Milioane de români trăiesc dincolo de granițele României, acolo unde au trăit dintotdeauna neam de neamul lor, istoria lor fiind legată de cea a locurilor unde trăiesc. Dar ei aparțin aceleiași spiritualități românești
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ar fi cu cale să avem măcar același comportament În cazul românilor pe care istoria i-a prins În afara granițelor României. Configurarea unei Europe unite ar putea ajuta În bună măsură la rezolvarea problemei lor, granițele statale nemaidezlipindu-i de trunchiul românismului. Testamentul lăsat cu un veac și jumătate În urmă de bucovineanul Eudoxiu Hurmuzachi, Aveți de Îndeplinit trei datorii, mari și sfinte, pentru care veți răspunde În fața lui Dumnezeu, Înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sînt patria, limba
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
protecția Rusiei pravoslavnice, au păstrat limba veche bisericească și scrierea chirilică. E greu de Înțeles contradicția dintre cele afirmate aici și poziția sa la Congresul Învățătorilor Moldoveni din mai 1917, cînd afirma cu tărie apartenența moldovenilor la marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, suspendate Înainte de a vedea lumina tiparului; episcopul Pavel a reintrodus oficierea serviciului religios În limba slavonă și a ordonat ca În școlile duhovnicești să fie primiți numai copiii care știau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
poate l-ar caracteriza mai bine expresia cumplit român, pe care o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni Încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va Îndrăgosti de un pui de româncă, cucoana Sultana: -Ce strașnică muiere! Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate Între Șomuz și Între satul Broșteni, undeva În apropierea Fălticenilor, un român Înalt, adus
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
al Bucovinei de la nord de Nistru populația românească a fost deznaționalizată de multă vreme, Încă din timpul cînd Bucovina era parte a Imperiului Habsburgic. Ilustrativă este situația localității Cernauca, considerată În prima jumătate a secolului al XIX-lea leagăn al românismului, prin activitatea vestitei familii a Hurmuzăcheștilor. În Dicționarul geografic al Bucovinei Em Grigorovitza nota pentru Cernauca: populația 2013 locuitori, ruteni, de relig. gr. or.27. După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pentru elevii gimnaziului din Cernăuți, cea mai frumoasă apreciere aparținînd unui fost elev: citind cu pricepere și Înțelegere opul acesta, școlerul din școala secundară se simțea la sine acasă, În sînul familiei sale, hrănit cu scumpul și dulcele lapte al românismului, hrană ce În zădar ar fi căutat-o prin toate opurile didactice cîte i se puneau pe atuncia În mînă. În Principatele Unite Lepturariul a cunoscut o slabă răspîndire; migăloasa lucrare, explica Titu Maiorescu Într-o scrisoare către Aron Pumnul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dezrobirea ținuturilor românești din Austro Ungaria. Tonul ardeleanului devine vehement, Încercînd să schimbe hotărîrea guvernanților de la București de a rămîne neutri față de conflictul armat declanșat, avertizînd În conferința Calvarul nostru, ținută la Ateneul român pe 15 ianuarie 1915, că soarta românismului din Ardeal se hotărăște acum și la București [...]. Ori intră România În acțiune ca să ne mîntuiască pe noi și să se Întărească pe sine, ori rațiunea de a fi a românismului din Ardeal este cu desăvîrșire știrbită [...]. Ori treceți acum
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la Ateneul român pe 15 ianuarie 1915, că soarta românismului din Ardeal se hotărăște acum și la București [...]. Ori intră România În acțiune ca să ne mîntuiască pe noi și să se Întărească pe sine, ori rațiunea de a fi a românismului din Ardeal este cu desăvîrșire știrbită [...]. Ori treceți acum munții spre ei ca să-i scăpați, ori rugați pe Dumnezeu să ridice munții pînă la cer, ca să nu poată pătrunde la voi glasul blestemelor lor. Orice tergiversare era considerată nejustificată, căci
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În memoria inimii - Poetului, Fiului, Tatălui, Iubitului.... De aceea nu vom insista asupra acestui aspect. Vom aduce Însă În discuție o observație făcută În prefață de Raul Cilaceava: versurile lui [Arcadie Opaiț] sînt transnaționale, fără sforțări patriotarde și jurăminte extatice. Românismul creației sale poate fi intuit doar după niște detalii pur exterioare (consacrări lui Eminescu, referiri la realități folclorice etc.). Această afirmație Îi servește probabil autorului ei să argumenteze că poezia lui Arcadie este de factură modernă, ca atare trebuie să
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie apoi să luăm în considerare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie apoi să luăm în considerare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
nici măcar acest hibrid intitulat "ortodoxismul" cu ceea ce istoricul Keith Hitchins numea "o filosofie a culturii și o teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre tradiția religioasă și națiune rămâne cea conturată de teologul Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism. Într-un context al multiculturalismului și al lui political corectness, al globalizării endemice, o privire critică, lucidă asupra proiectului romantic al ideii de națiune se reclamă cu atât mai mult a fi făcută. Un recurs la un asemenea proiect nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1999, 3-4, pp. 15-18. 2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al editorului, în Nae Ionescu, Roza Vânturilor, culegere îngrijită de Mircea Eliade, București, Cultura Națională, 1937, p. 440. 3 Cf. Dumitru Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23. 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 612, 15 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
articole pe tema Europa, Europa centrală și relațiile Est-Vest.) 263Note V. Studii și articole românești 1. G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Studii și articole românești 1. G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I, 1924; II
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I, 1924; II, 1925; III, 1925). 4. Idem, Biruința
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a filozofilor și eseiștilor de dreapta între cele două războaie (Nae Ionescu, E.M. Cioran, Mircea Eliade) nu reprezintă o continuare și deci o supraviețuire a ideologiei de dreapta? O reeditare recentă din publicistica lui Mircea Eliade: Texte legionare și despre românism este liberală, democratică? Unde pot fi clasate și lucrări gen Răzvan Codrescu: Spiritul dreptei; Exerciții de reacționarism (Cluj-Napoca, Dacia, 1999); În căutarea legiunii pierdute? Cum se explică respingerea acestei publicistici de dreapta, evident regretabile, dacă ea nu ar exista? Sau
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
doar incidental semnificația destinului, asociindu-l, de obicei, cu considerațiile asupra timpului. Cel care s-a ocupat cu oarecare stăruință de aceste probleme a fost Constantin Rădulescu-Motru, atunci când a încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la timp (cu insistență asupra doctrinei kantiene) - configurează o viziune proprie despre destin. Legând indisolubil ideea de noroc de cea de timp
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Brazda literară”, iar editorial în 1936 cu placheta Floarea amară. A făcut parte din mișcarea poetică Adonis, alături de Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Mihail Grama, Ion Larian Postolache, Petru Homoceanul ș.a. A colaborat la „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Universul literar”, „Azi”, „Românismul”, „Pământul”, „Cruciada românismului”, „Festival”, „Luceafărul”, „Curentul literar”, „Provincia”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., uneori semnând Emil Gicana. A mai publicat volumele Fântânile tăcerii (1940), Cartea plecărilor (1941), Înalte vânturi (1943; Premiul Academiei Române), reunite parțial în 1969 în culegerea Poarta destinului, împreună cu
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
editorial în 1936 cu placheta Floarea amară. A făcut parte din mișcarea poetică Adonis, alături de Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Mihail Grama, Ion Larian Postolache, Petru Homoceanul ș.a. A colaborat la „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Universul literar”, „Azi”, „Românismul”, „Pământul”, „Cruciada românismului”, „Festival”, „Luceafărul”, „Curentul literar”, „Provincia”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., uneori semnând Emil Gicana. A mai publicat volumele Fântânile tăcerii (1940), Cartea plecărilor (1941), Înalte vânturi (1943; Premiul Academiei Române), reunite parțial în 1969 în culegerea Poarta destinului, împreună cu un ciclu de
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
care am moștenit numele” (Stilul nostru, Simpatiile și antipatiile noastre). Deschiderea în fața „curentelor mari care au prefăcut lumea”, datorie a actualității, nu poate urma decât calea trasată de romanitatea noastră. Renașterea poetică și artistică, în stare să facă distinct glasul românismului, era întruchipată și conținută de simbolism, mișcare căreia i se afirma caracterul „eminamente latin”, capacitatea de a transforma „revizuind” și îmbogățind gânduri și sentimente și calitatea de artă pură - „idealism însuflețit de concepții moderne” (Ovid Densusianu, Sufletul nou în poezie
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]