1,472 matches
-
am fi împreună, mult mai mult ne-am iubi Și sub clarul de lună, visuri am împleti. Dac-am fi împreună, aș lăsa inima Numai ție să-ți spună toată dragostea mea. În 1937, înmoaie inimile femeilor din public cu romanța tristă Povestea vieții mele, compusă de Costică Turcu, pe versuri de Liviu Șerban, același an în care îi lansează lui Claude Romano Și eu am fost student odată sau Un tango de adio. Să-mi cânte un cobzar povestea vieții
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ritmul elegant și atmosfera plină de dragoste a ultimului deceniu. Acum, tinerii se îndrăgosteau mai ușor de sunetele aspre, eruptive ale noului gen, cu o tonalitate atât de diversificată, brutală deseori, în comparație cu unitatea și căldura melo- dicității tangoului și a romanțelor. Ritmul sincopat, aglomerat, care rupe tonalitatea obișnuită, și, desigur, improvizațiile năstrușnice ale noii generații de instrumentiști sunt noile delicii ale capitalei. Se aud tot mai des trompete, clarinete și saxofoane, iar chitările, pianele, alături de bas și baterie, se potrivesc parcă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Cingolita sau Frumoasa mea, eu te ador, a cărei nostalgie provoca aproape leșinuri : Deci vino noapte de fiori Să-mi dărui sfintele comori Și când ne va surâde-o stea, Să-mi cânți iubirea mea ! Urmau, desigur, inegalabilele tangouri și romanțe ale lui Fernic, Iubesc femeia, Pe boltă când apare luna sau Aprinde o țigară, amestecate cu cântece în franceză, italiană sau chiar și în germană, de parcă deodată te-ai fi teleportat la Paris, Milano sau Berlin. Aprinde o țigare, Și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
în repertoriul său tot mai scurt din fiecare seară și altceva decât tangouri, într-un timp în care lumea numai de dans și voioșie nu mai avea chef, iar eleganța și bogăția ce învăluiau odată celebrele restaurante de unde se auzeau romanțe dispăruseră de mult. Era tot mai neadaptat într-un oraș ale cărui glorie și farmec se ruinaseră și într-o țară care se schimba fantastic de repede, impunând, odată cu noile viziuni politice, o altă ierarhizare și un sistem slugarnic, în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Lisaura (în colaborare cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944. Culegeri: Mărgăritarele Banatului Mare, Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
crâmpeie/De hăuriri întârziete.// Cu capul rezemat de-o mână/ Pe-un colț de masă îmi caut loc,/Ca să rămâi gândind la tine -/fără noroc” (În noapte). La fel ca la Ion Minulescu, rezonanțele versului se pierd în inflexiuni de romanță: „Și-ți cad în părul galben/pe-obrajii tăi cei dragi/ Și-ți cad în părul galben,/Și toată ești acuma/Muietă în miragi” (Singuri). Cele mai personale reflexe sunt legate de sentimentul golului, al suspendării: „Îi gol, îi larg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
este de neîmpărtășit, traumă care a otrăvit și sfâșiat pentru totdeauna sufletul, îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu divin; filtrul magic este vinul morții turnat în cupa de crin a purității, metafore uzitate și de Ion Minulescu, într-o romanță cu fior tragic. Alte rezonanțe baudelaireene se fac simțite în gustul estet pentru mătăsuri, parfume și licori, pentru aerul din muzee, spațiu al „semnelor tainice” ale timpului, pentru șerpi și perle, acestea din urmă, metaforă a cuvintelor poeziei, smulse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
care a fost întrebat. Iată ce complicat este psihicul și subconștientul nostru, iată ce înseamnă existența și folosirea științifică a unor specialiști în această problemă. Dar revenind la memoria noastră cea de toate zilele, gândul mă duce la o veche romanță pe un text de Cincinat Pavelescu unde se apelează la imagini și cuvinte care sunt destinate readucerii din memorie a unor evenimente uitate poate: Îți mai aduci aminte, doamnă? Era tîrziu și era toamnă, Și frunzele se-nfiorau Și tremurau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Sfintelor Paști. Imagini vechi, pierdute în negura anilor, s-au aprins din nou în inima și în sufletul meu și m-au făcut să simt că rădăcinle mele sunt în țara-n care m-am născut, după cum spune o veche romanță: În satu-n care m-am născut, Și primii ani i-am petrecut, Acolo este viața mea, Și sufletul, și inima, În satu-n care m-am născut... Am pribegit prin lume ca să scap de cătușele de acasă, ca să pot colinda lumea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Am crezut că leșin! Eu, de colo, parșivă: "Ce-ai spus?" Tot pe tine te iu besc!" Am avut o legătură dintotdeauna, pentru totdeauna. — Ce-i plăcea să-i cântați? — A, să mă așez la pian și să-i cânt romanțe! — Dar la Operă îi plăcea să vă vadă? — Bineînțeles! Am partituri întregi pe care mi le cumpăra și mi le dedica. Noi, artistic, ne-am apreciat mereu. Viața în doi nu e ușoară. Trebuie să fii foarte maleabil și să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
programul meu și vedem după aceea..." Am bisat apoi opt arii de operă! Giorgio Gualerzi era în sală. După ce am terminat recitalul cu maestrul Antonio Beltrami, lumea tot mai voia. M-am așezat în locul lui la pian și am cântat romanțe. După ce le-am terminat și pe astea, pentru că nu se dădeau duși, am trecut la niște cântece țigănești, unde am și fluierat... "Vedeți, asta e o premieră pentru Scala, pentru că, de obicei, se fluieră dinspre sală spre scenă, nu invers
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
stătea în culise și nu mai prididea să îmi spună I love you, Vaiorica, when you sing O mio Fernando! Ani de zile am fost acolo, stăteam toți la același hotel, mergeam împreună la un restaurant italian, Nico’s, cântam romanțe. Într-o noapte, după ce am mâncat, eu m-am dus să mă culc, dar băieții din trupă au luat și au însemnat absolut totul din meniul de breakfast în cameră, au pus să li se facă toți pantofii, să li
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau frumos atât mama cât și tata. Sora Elisabeta se asocia adesea cu vocea sa plăcută și ne ofereau momente de desfătare. Cântau mai ales romanțe, dar și unele cântece religioase. Îmi amintesc cu plăcere că la unele clăci, la care participau mulți vecini, se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt nepotul său la care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
au rămas burlaci sau au trăit din expediente. La un revelion, părintele Teoctist a fost adus în casa noastră de către sora sa, duduia Sofica, prietena mamei. I-a fermecat pe toți cu năzdrăvăniile sale. Cu o voce baritonală, cânta meșteșugit romanțe și cântece de lume. Căsătorită Geanău, altă soră era mama a două fete, a inginerului Ionel Geanău care a trăit la Iași 105 ani și a lui Emil Geanău. Până pe la 98 de ani, pe Ionel îl mai puteai vedea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
disperare pe numele celui dispărut. Bob a rămas însă iremediabil pierdut. În durerea sa Sofia Stupcanu și-a vândut pământul și întreaga moștenire. Între cântăreții neamului ei duduia Sofica a avut cea mai frumoasă voce. Cânta orice, de la operă la romanțele ce se potriveau cu o tinerețe și o lume din care mai supraviețuia amintirea tabietului cu cafeluță și cu flori în vaza de pe masă. Vestita corală „Doina” din Dolhasca se sprijinea pe vocea dumneaei. Fiind singură, în 1944, duduia Sofica
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau frumos atât mama cât și tata. Sora Elisabeta se asocia adesea cu vocea sa plăcută și ne ofereau momente de desfătare. Cântau mai ales romanțe, dar și unele cântece religioase. Îmi amintesc cu plăcere că la unele clăci, la care participau mulți vecini, se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt nepotul său la care
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
școala primară, din cauză că aveau pământ, părinții ei nu au dat-o la carte, la fel a fost și cu tata, dar era foarte pasionată și știa mii de versuri pe dinafară, mii de cimilituri, pasaje din biblie, povești, cânta minunat romanțe și toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei, și, sigur acesta a fost motivul... Mi se părea absolut firesc, dacă aș fi văzut că în altă casă nu e aceeași atmosferă, aș fi fost foarte surprinsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
subiectiv, dar, pe Sadoveanu, spre exemplu, nu pot să-l ascult citind versurile lui Eminescu, ci lecturându-și textele. M. C. Cu asta sunt de acord. Pentru că nu i se potrivește vocea la poezia lui Eminescu. Decât la ce e romanță. Dar să impui un ton..., nu știu cum să spun, prea liric, prea sfătos poeziei lui Eminescu înseamnă, câteodată, să o omori... Și, în general, poeziei. A. V. Ești oaspete, acestea sunt cărțile tale, te rog să alegi un poem pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și o vocală închisă. Trebuie spus că oricât ai cânta într-o limbă, dacă nu cânți corect, cum este limba vorbită, nici sunetul nu va fi cum trebuie. A.V. Ești de părere că oriunde în lume un lied, o romanță de Ceaikovski trebuie cântate neapărat în limba rusă? V.I. Da. Sunt de acord. A.V. Deci, nu mai contează dacă publicul înțelege sau nu textul, contează ca textul să servească muzica. V.I. În muzica vocală, totul vine de la text. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
poet de talent, chiar dacă inegal. Există în producția lui restrânsă versuri de o cuceritoare simplitate și armonie interioară, cu un ritm melopeic, exteriorizând trăiri sufletești cu reverberații neerodate de trecerea timpului. Cultivând modalități lirice caracteristice epocii, ilustrând inspirat madrigalul, serenada, romanța, cantilena, epitalamul și liedul, P. a știut să evite edulcorarea lacrimogenă, sentimentalismul desuet. Unele texte au fost puse pe muzică, dar s-au banalizat prin reluarea în interpretări neadecvate. Citite cu detașare, ele își relevă substanța, fără poză și artificiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
viață / Și acum, fetiță, ca vântul periși“ și se încheia în tonuri funebre: „Adio, Ioană, adio, copilă! / Sufletul tău zboară după-acest pământ / Și noi în durere toți plângem de milă / Depuind flori june pe tristu ți mormânt“ (Dorul, pp. 35-36). Romanța La un cadavru - devenită populară în epocă - o cânta și Leana în piesa lui Delavrancea, Hagi-Tudose (act I, scena VII), amănunt asupra căruia ne-a atras atenția, cu bunăvoință colegială, Șt. Cazimir. Iarna mai avea și plăcerea deosebită a balului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mary Polizu, a lui C. Demetriadi și a marelui viorist Schipek: (Partea I:] Șoldan-Viteazul, canțonetă comică de Alecsandri, jucată de Millo; Vara la țară de Depărățeanu, recitată de Demetriadi; Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa de Alecsandri, jucată de Millo; Cerșetoarea, poezie de Ciru Economu, recitată de Demetriadi; Steluța de Alec sandri, pusă pe muzică și cântată de d-na
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru 26 iulie: „Trupa de sub direcția Fanelly va da, în beneficiul d-lui Ercole Carini, o frumoasă și variată reprezentațiune, după următoarea programă: 1. Parte: Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chanson Russe; Ho! Y a ho!: Moda din ziua de astăzi, romanță. 2. Parte: Une lune de miel Normande 138. 3. Parte: Cliquot, Fantaisie (Lombard). Le champagne, musique de Mr. Carini; Romance, Steluța (romanță), La Gaillarde, polca mazurca de Mr. Carini. 4. Parte: Deux beautés d’autrefois 139.“ În grădina Guichard din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
programă: 1. Parte: Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chanson Russe; Ho! Y a ho!: Moda din ziua de astăzi, romanță. 2. Parte: Une lune de miel Normande 138. 3. Parte: Cliquot, Fantaisie (Lombard). Le champagne, musique de Mr. Carini; Romance, Steluța (romanță), La Gaillarde, polca mazurca de Mr. Carini. 4. Parte: Deux beautés d’autrefois 139.“ În grădina Guichard din dosul Palatului Regal juca Pascaly în teatrul numit „Teatrul de vară“. La 22 august se juca: La sânul mamei; Filosofia bărbaților, iar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carol Scrob alături de acelea ale lui Eminescu și Alecsandri constituie o impietate. „Poet și ofițer“, Carol Scrob (1856-1913), sublocotenent de infanterie în timpul războiului din 1877- 1878 a avansat până la gradul de maior; este autorul unor poezii facile, madrigale, elegii erotice, romanțe, dintre care cele mai cunoscute sunt Dor de răzbunare („Aș voi din piept să-mi scot...“ etc. pe muzică de George Cavadia) și Luna doarme (pe muzică de E. Macarie), citate mai sus și de Bacalbașa. Ambele romanțe (text și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]