1,620 matches
-
seamănă cu Iașul marilor iubiri. Pe clădirea Parlamentului R.S.S. Moldovenești trona figura uriașă a lui Leonid Brejnev cu câteva îndemnuri de partid (și ce de hoți împrejur !). Românii cumpărau electrice și ceasuri, duceau pungi de plastic să le schimbe pe ruble. Toate legăturile au fost întrerupte, dar... de la Măcărești se întreba încă și, se auzea peste Prut, ce le mai fac rudele... Am învățat repede să facem antene sofisticate de TV Chișinău și să urmărim programe sovietice în limba rusă, rar
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
a da o anumita cota de credibilitate acestor informații, autorul face o pledoarie extinsă cu privire la „binefacerile” economice aduse de Uniunea Sovietică statului iugoslav după război, când pe baza acordurilor bilaterale au fost livrate mărfuri în valoare de 541.600.000 ruble precum și credite pe termen lung în suma de 785 milioane ruble. În contul acestora s-au primit: metale, lâna, cauciuc, locomotive, vagoane, utilaje petroliere și miniere etc. Un slogan foarte drag Moscovei în acei ani era lupta pentru pace. Situată
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o pledoarie extinsă cu privire la „binefacerile” economice aduse de Uniunea Sovietică statului iugoslav după război, când pe baza acordurilor bilaterale au fost livrate mărfuri în valoare de 541.600.000 ruble precum și credite pe termen lung în suma de 785 milioane ruble. În contul acestora s-au primit: metale, lâna, cauciuc, locomotive, vagoane, utilaje petroliere și miniere etc. Un slogan foarte drag Moscovei în acei ani era lupta pentru pace. Situată în afara acestei mișcări, Iugoslavia ar fi organizat propriul congres pentru apărarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Am pomenit despre aceste valize pentru că ele mi-au creat două serioase probleme finale. Prima s-a întâmplat la aeroportul Vnuckovo din Moscova. În așteptarea plecării cu avionul spre București ... tot plimbându-mă prin magazinele aeroportului, am cheltuit și ultimele ruble pe fleacuri ... păstrând doar două ca amintire. La anunțarea depunerii bagajelor pentru cântărire și control ... când vameșul m-a văzut cu cogeamite valize ... că, ce am acolo ... eu, bucuros că nu am lucruri de preț, i-am spus cu degajată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în interes științific ... până l-am înduplecat ... și îmi face semn că trece de la el cu vederea, dar că se așteaptă la ceva ... așa că să pun valizele pe cântar ... și îmi arată acul care indica 20 kg, deci 20 de ruble. Eu, care nu mai circulasem cu avionul peste hotare, nu eram familiarizat cu ... detaliile ... și i-am spus că nu am. El îmi ia atunci valizele și le pune alături ... la bagaje refuzate. Eu îl tot rugan ... el, nimic. I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
hotare, nu eram familiarizat cu ... detaliile ... și i-am spus că nu am. El îmi ia atunci valizele și le pune alături ... la bagaje refuzate. Eu îl tot rugan ... el, nimic. I-am arătat că nu mai am decât două ruble ... el, nimic. Abia în momentul când s-a anunțat îmbarcarea, îmi spune "davai dva rublea" și pune valizele pe banda transportoare a bagajelor. Atunci mi-am zis "și la ei ca și la noi" ... și am respirat. A doua ... mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ajuns acasă. Toată familia s-a adunat în jurul meu ... nerăbdătoare să vadă ce-am adus din cele străinătăți. Dintr-o sacoșă mică le-am dat acele mici și banale "cadouri" ... cumpărate, cum spuneam, la plecarea din aeroportul moscovit, cu ultimele ruble. Nici n-au vrut să audă ... valizele ... să desfac valizele ... Când s-au convins ... toată pledoaria mea că probele de pământ sunt pentru teza de doctorat n-a avut ecou nici în fața copiilor ..., care, dezamăgiți, au plecat la culcare ... nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
diplomatice sau amenințări prin zăngănitul armelor, regele ungar se gândi să cointereseze pe voievodul moldovean la o politică alături de aceea a Ungariei. Încă în 27 ianuarie 1391, se împliniseră trei ani de când Vladislav Iagello împrumutase suma de 3.000 de ruble de argint frâncesc de la Petru voievod, punând zălog orașul și ținutul Haliciului, în caz de nerestituire în termen a banilor. Fără a se mai considera dator cu ceva, deși nu înapoiase suma, și Roman fusese martor ocular în Luțk la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
căuta să limiteze plecarea produselor din țară în această direcție, impunând o taxă pe mărfurile în tranzit mult mai mare decât pe acelea duse în Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
taxă pe mărfurile în tranzit mult mai mare decât pe acelea duse în Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului tătărăsc, fie că n-ar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ștefan cel Mare reînnoia privilegiile comerciale ale negustorilor lioveni de a face comerț în Moldova și de a merge cu mărfuri de-ale Hansei și autohtone în Țara Tătărască, având a plăti pentru 12 cântare de marfă, în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu mărfuri de-ale Hansei și autohtone în Țara Tătărască, având a plăti pentru 12 cântare de marfă, în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
afla într-un loc interzis cetățenilor străini. Invocarea acordului Teritorii deschise între Rusia și Statele Unite nu face decât să declanșeze furia milițienilor și a lucrătorilor poliției secrete. De fapt, tot ceea ce vor ei este să scoată de la american 2000 de ruble. Refuzul călătorului îi scoate din pepeni. Călăuza, Leonid, încearcă să intermedieze condițiile târgului. Siderat de încăpățânarea turistului de a se considera nevinovat, Leonid îi spune lui Taplin: „Ce altceva te aștepți de la acești indivizi? Sunt la fel ca întotdeauna?”. O
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să le trec sub tăcere). Să trăiți, tovarășe maior, mă duc să caut în depozit; poate c-o mai fi vreuna! Pe scurt, după alte valuri de cuvinte dulci, omul apare cu drujba mult dorită. Cît costă? întrebăm . 200 de ruble. Tvoi... Mă iertați, am spus prețul fără reducerea pentru oaspeți. E doar 100 de ruble. Scoatem suta, deși maiorul mai începuse un val de înjurături și încărcăm drujba în portbagaj fericiți de parc-am fi găsit o comoară. Uf! După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
poate c-o mai fi vreuna! Pe scurt, după alte valuri de cuvinte dulci, omul apare cu drujba mult dorită. Cît costă? întrebăm . 200 de ruble. Tvoi... Mă iertați, am spus prețul fără reducerea pentru oaspeți. E doar 100 de ruble. Scoatem suta, deși maiorul mai începuse un val de înjurături și încărcăm drujba în portbagaj fericiți de parc-am fi găsit o comoară. Uf! După cîteva zile de parcurs meleagurile pline de legende ale Colchidei, pînă ajungem la țărmul Mării Negre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
zi înainte de plecare, ne-am dat seama cu groază că omul tot reușise să ne tragă pe sfoară: ne vînduse el drujba pe un preț rezonabil dar... "uitase" să dea factură sau bon de casă. Se-nvîrtise el de 100 de ruble, iar noi nu puteam introduce drujba în țară, nici n-o puteam înscrie la Poliția comunei, ca orice utilaj funcționînd pe benzină. Clipe de panică. Ne aflam la Tbilisi cu Guram care se dădea și el de ceasul morții pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Siberia, în timp ce după el, Ekaterina a II-a va exila și ea aici mulți miniștri și boieri. În secolul al XX-lea, prim-ministrul Piotr Arkadievici Stolîpin (1862-1911) va decreta în 1906 împroprietărirea țăranilor ruși. Statul oferea atunci 200 de ruble, 45 de hectare și transport gratuit oricărei familii de țărani care accepta să plece în Siberia. Două milioane de țărani au beneficiat de avantajele acestei legi, care a dus la o colonizare masivă a Siberiei, dar și la sfârșitul lui Stolîpin
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ivește o vie polemică. Bassarabescu este conservator și antisocialist. În urma unui articol violent al lui Bassarabescu, Drepturile omului anunță că Bassarabescu a înnebunit. Ziarul socialist deschide chiar o listă de subscripție pentru căutarea bolnavului. Iată subscriitorii: Redacția Drepturilor omului, 1 rublă; Un fost corector la Trompeta Carpaților, 20 copeici; Mai mulți lipoveni, o carboavă; Colonia scopiților din Capitală, 3 bumășci. Bassarabescu era cunoscut de rusofilism. Așa se făcea presa pe atunci! (Id., ibid., foiletonul XLIII, AD., nr. 11862, 12 noiembrie 1922
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acum. știți oare pentru ce? Nu ne acuzați. Poporul bulgar și clasa noastră inteligentă cu evlavie pronunță cuvântul sfânt de România, dar, vai!, nu suntem încă pe picioarele noastre; și dacă azi nu mai există în Bulgaria iataganul, apoi exist rublele, a căror înrâurire e mult mai groaznică, mult mai neîndurătoare. Mare și solemn va fi momentul când două popoare vecine își vor întinde frățește mâna și vor încheia o alianță puternică, compuind o federațiune întemeiată pe respectarea libertăților reciproce. Nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lei; 1 000 lei (p. 215). Cursul valutar 1 liră sterlină (Anglia) 25,25 lei; 1 dollar (SUA) 5,25 lei; 1 marcă (Germania) 1,25 lei; 1 florin (Austro-Ungaria) 2,50 lei; 1 duro (Spania) 5,26 lei; 1 rublă aur (Rusia) 4,12 lei; 1 thaler (Suedia și Norvegia) 1,44 lei; 1 drahmă (Grecia) 0,91 lei; 1 piastru (Turcia) 0,22 lei (pp. 215-216) tarife poștale O scrisoare (15 gr.), loco, 5 bani; O scrisoare (15 gr.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prin Ciarman, la vreo 20 de mile la vest de Adrianopol. Serbia va poseda Lienița, Novibazar, Leskovat, Wranza, Pirot și Cearkioi. Muntenegrul va avea Antivari, Podgorița, Lpuz și Wikoici. Despăgubirea de război era socotită la un miliard patru sute zece milioane ruble. Cesiunea teritorială era reprezentată printr-un miliard o sută milioane ruble. în definitiv, 300 milioane ruble forma despăgubirea în bani propriu-zisă. Dar acest tratat de pace produce revoltă generală. Prin acest tratat, României nu i se acorda despăgubiri de război
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Serbia va poseda Lienița, Novibazar, Leskovat, Wranza, Pirot și Cearkioi. Muntenegrul va avea Antivari, Podgorița, Lpuz și Wikoici. Despăgubirea de război era socotită la un miliard patru sute zece milioane ruble. Cesiunea teritorială era reprezentată printr-un miliard o sută milioane ruble. în definitiv, 300 milioane ruble forma despăgubirea în bani propriu-zisă. Dar acest tratat de pace produce revoltă generală. Prin acest tratat, României nu i se acorda despăgubiri de război în bani, pe de altă parte Anglia și chiar Austria nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Leskovat, Wranza, Pirot și Cearkioi. Muntenegrul va avea Antivari, Podgorița, Lpuz și Wikoici. Despăgubirea de război era socotită la un miliard patru sute zece milioane ruble. Cesiunea teritorială era reprezentată printr-un miliard o sută milioane ruble. în definitiv, 300 milioane ruble forma despăgubirea în bani propriu-zisă. Dar acest tratat de pace produce revoltă generală. Prin acest tratat, României nu i se acorda despăgubiri de război în bani, pe de altă parte Anglia și chiar Austria nu puteau primi întinderea Bulgariei așa cum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Societatea bucureșteană a oferit în timpul acestui război un contrast: pe de o parte devotamentul și spiritul de sacrificiu al tuturor claselor, iar pe de alta înflorea viața de petreceri și de afaceri, ce se dezvoltau zilnic sub influența potopului de ruble rusești. Administrațiile rusești erau corupte din felul lor, iar corupția se ipertrofia acum cu atâtea prilejuri oferite de război. Erau în București - în afară de puținele cluburi ale epocii, două sau trei - și un număr de case de joc înființate de ocazie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
veniseră cu miile ca să aducă din Rusia provianturi, încep să ia drumul întoarcerii. Apoi se începe incendiarea depozitelor cu provizii. Marile magazii de sub administrația lui Varșavsky - nume devenit celebru în urma marelui foc care a distrus magazii cu multe milioane de ruble - sunt distruse până în temelie. Rușii în retragere lichidau tot, adică distrugeau toate urmele marilor hoții săvârșite cu toate furniturile de război. Din acest contact între ruși și români s-a făcut un schimb de daruri foarte importante. Mai întâi rușii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]