1,613 matches
-
colhozului „Congresul XIX al PCUS”. Sectorul agroindustrial era reprezentat de un punct de vinificație primară, o fabrică de nutrețuri combinate, un centru de colectare și uscare a fructelor, o moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
agroindustrial era reprezentat de un punct de vinificație primară, o fabrică de nutrețuri combinate, un centru de colectare și uscare a fructelor, o moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
vinificație primară, o fabrică de nutrețuri combinate, un centru de colectare și uscare a fructelor, o moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
nutrețuri combinate, un centru de colectare și uscare a fructelor, o moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
și uscare a fructelor, o moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de cultură cu instalație pentru cinematografe, 2
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de cultură cu instalație pentru cinematografe, 2 biblioteci, oficiul poștal, farmacie, ambulatoriu
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de cultură cu instalație pentru cinematografe, 2 biblioteci, oficiul poștal, farmacie, ambulatoriu, spital, atelier de deservire
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de cultură cu instalație pentru cinematografe, 2 biblioteci, oficiul poștal, farmacie, ambulatoriu, spital, atelier de deservire socială, brutărie. În 1979 în Corjeuți au fot
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
județul Vrancea, iar satul Nemțari a fost desființat și inclus în satul Dragosloveni. În comuna Dumbrăveni se află cinci monumente istorice de interes național din categoria siturilor arheologice, toate descoperite în zona satului Cândești. Unul este așezarea din punctul „Coasta Rublei” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); altul, cel de la „Curături” conține o așezare eneolitică aparținând culturii Boian); în vatra satului se găsește o altă așezare eneolitică, atribuită culturii Cucuteni faza A; pe coasta Nacului, la „Cetățuia” se află urmele unei așezări
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196, legumicultura - 117. Venitul net a constituit , în 1974, 884 mii ruble. Gospodăria dispunea de 49 tractoare, 18 autocamioane, 25 combine
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196, legumicultura - 117. Venitul net a constituit , în 1974, 884 mii ruble. Gospodăria dispunea de 49 tractoare, 18 autocamioane, 25 combine. Din istituțiile culturale în sat activă Casă
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196, legumicultura - 117. Venitul net a constituit , în 1974, 884 mii ruble. Gospodăria dispunea de 49 tractoare, 18 autocamioane, 25 combine. Din istituțiile culturale în sat activă Casă de cultură cu sala de cinime cu ecran lat și două biblioteci. De asemenea, sătul dispunea de o creșa. o grădiniță și o școală
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Zino Francescatti, Yehudi Menuhin, Ricardo Odnoposoff, Christian Ferras, Ivry Gitlis și Jascha Heifetz. Am avut un eșec parțial cu Leonid Kogan și cu cei doi Oistrah, căci mi-au demonstrat că se aflau în situația de a plăti numai în ruble, dar pentru orice eventualitate am convenit să-mi depoziteze respectivele sume la Moscova și să-mi trimită chitanțele. Nu pierd speranța, dacă afacerile mi-o vor permite, să mă stabilesc o vreme în Uniunea Sovietică și să apreciez frumusețile ei
Julio Cortázar - Manuscris găsit lângă o mână by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/6631_a_7956]
-
Prin influență engleză, turcii au cedat un drum rușilor, pe care drum rușii, prin "mituirea" comisarilor turci l-au prefăcut într-o țară. E aceeași istorie ca și în Bucovina, numai sub alte împrejururi. Că comisarii turcești au vândut pe ruble un pământ ce nu era al lor nu e motiv ca românii să-și vânză pe ruble pământul patriei lor străveche. Prin urmare vom ieși din război c-o mulțime de esperiențe dureroase, care vor servi de învăț M. Sale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
l-au prefăcut într-o țară. E aceeași istorie ca și în Bucovina, numai sub alte împrejururi. Că comisarii turcești au vândut pe ruble un pământ ce nu era al lor nu e motiv ca românii să-și vânză pe ruble pământul patriei lor străveche. Prin urmare vom ieși din război c-o mulțime de esperiențe dureroase, care vor servi de învăț M. Sale, cu pierderi de oameni și bani, ruinați poate - dar nu vom pierde Basarabia, și desigur nu cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1400-1500. La anul 1407 Alexandru cel Bun regulează prin o convenție închieiată cu negustorii din Lemberg negoțul de import, esport și tranzit. Acolo se zice: Esportînd mărfurile spre părțile tătărești (Crimeea) se va plăti de la 12 cîntare: în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 groși, în Cetatea Albă (Akkermann) jum. rublă de argint; iar mergând nu prin Cetatea Albă, ci prin Tighina, se va plăti aicea vama Cetatea Albe. Alexandru cel Bun era tătar! La anul 1420, ierodiaconul rusesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu negustorii din Lemberg negoțul de import, esport și tranzit. Acolo se zice: Esportînd mărfurile spre părțile tătărești (Crimeea) se va plăti de la 12 cîntare: în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 groși, în Cetatea Albă (Akkermann) jum. rublă de argint; iar mergând nu prin Cetatea Albă, ci prin Tighina, se va plăti aicea vama Cetatea Albe. Alexandru cel Bun era tătar! La anul 1420, ierodiaconul rusesc Zosima, călătorind către Sfintele Locuri prin Moldova, spune următoarele: De la Kiev, cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
silit pe turci de a nu se folosi de cumplita poziție în care se afla Rusia atunci. Dar nici influența engleză n-ar fi fost în stare de-a cuceri Rusiei o provincie dacă nu era angajată o altă armă, rubla rusească și trădarea dragomanului Moruzi. În orice caz, știind că adevărata putere care a silit pe turci să-ncheie pace e Anglia și nu Rusia, trebuie să admitem că diplomații engleji erau în deplină cunoștință de cauză și că ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pace bună. Teamă ne e numai ca Imperiul habsburgic să nu cadă la învoială cu Rusia, căci despre Anglia nu e vorbă. Ea este în stare a ținea război până ce Rusia-si va fi zvârlit în vânt cea din urmă rublă metalică. Dar contele Andrassy a făcut propuneri de împărțeală și aceste propuneri prefac înțelegerea în complicitate și complicitatea cu Rusia e tot[dea]una fatală. N-avem nevoie a pomeni exemplul nostru. Oamenii fără simț istoric, liberalii consmopoliți c-un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pus nici o piedică la înstrăinarea unor averi cari nu erau ale vînzătorilor? Adevărat că după intrarea românilor perceptorii bulgari au strâns înainte dări și le-au vărsat la casieria din Silistria și că între aceste dări era una de două ruble de cap, pentru înarmarea țării? Bine ar fi fost că, la asemenea puncte speciale să se răspundă asemenea de-a dreptul, nu prin generalități, nu lăudîndu-se legile, instituțiile și civilizația noastră, pe cari noi toți le știm ce plătesc la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt atunci d-nii Rosetti și Brătianu, foștii săi colegi. Nu sânt complici deopotrivă condamnabili? Acuzările aduse sânt atât de grave încît credem că e datoria celui învinovățit de-a răspunde limpede la ele. [23 ianuarie 1879] ["CESTIUNEA SCĂDERII... "] Cestiunea scăderii rublelor sau, mai bine zicând, a impunerii lor cu curs obligatoriu de patru franci e asemenea una din cele mai simțitoare spolieri de care s-a făcut vinovat guvernul radical față cu țara. Nu-l combatem pe d. Dim. Sturza îndeosebi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o hoție sau un impozit. Publicul mare îndeosebi o privește cu drept cuvânt ca pe-o hoție, deși nu știe că ea s-a comis acum trei ani, nu ieri alaltăieri, că s-a comis în momentul în care cursul rublei s-a fixat la patru franci și s-a continuat asupra țării întregi până în momentul reducerii. Și toate acestea pentru ce? Spre a se arăta slugarnici și supuși puterii vecine, pe care o batjocoriseră la Mazar Pașa, pentru ca îndată ce au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe care o batjocoriseră la Mazar Pașa, pentru ca îndată ce au venit la putere să-i facă cele mai mari concesiuni. Căci, îndată ce armiile rusești au început a lua fața pământului românesc pe tălpile lor, decanul ziaristicei liberale afirma că valoarea rublei e științific stabilită la 4 franci și nimeni să nu ducă grijă, căci reacția face din rublă numai o armă de opoziție. Iar când Rusia a dat guvernului, sub titlu de venituri ale moșiilor din Basarabia, un milion de ruble
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai mari concesiuni. Căci, îndată ce armiile rusești au început a lua fața pământului românesc pe tălpile lor, decanul ziaristicei liberale afirma că valoarea rublei e științific stabilită la 4 franci și nimeni să nu ducă grijă, căci reacția face din rublă numai o armă de opoziție. Iar când Rusia a dat guvernului, sub titlu de venituri ale moșiilor din Basarabia, un milion de ruble subsidiu de război, "Romînul" spunea că un cal de dar nu se caută la măsele. Iată dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rublei e științific stabilită la 4 franci și nimeni să nu ducă grijă, căci reacția face din rublă numai o armă de opoziție. Iar când Rusia a dat guvernului, sub titlu de venituri ale moșiilor din Basarabia, un milion de ruble subsidiu de război, "Romînul" spunea că un cal de dar nu se caută la măsele. Iată dar calul de dar costîndu-ne într-o singură noapte douăsprezece sau treisprezece milioane, căci, departe de-a fi un cal de dar, e asemenea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]