1,753 matches
-
de meschine devin în clipa în care trebuie să dea piept cu opreliștile. E mai lesnicios și mai ușor să te încredințezi brațelor puterii. Dar ei își dau seama că acele brațe sunt lanțuri, ancore zdrobitoare ce țin lumea în rugină. Tommaso ridică privirea și-și încrucișă ochii cu Mario del Tufo. I s-a îngăduit să-l îmbrățișeze. Am să fac tot ce-mi stă-n putință să fii dus la Roma, să te smulg din ghearele Tribunalului spaniol care
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de cât vorbise. Ca să scăpăm de toate amintirile rele. Alții ziceau că mai bine le lăsau acolo, ca lumea să nu uite niciodată, să nu se mai repete ce-a fost. Așa au rămas aici, să doarmă până le mănâncă rugina, dar pot și să învie și să se năpustească iar asupra orașului. Nu ne-am lecuit de tot. Dar ce știi tu, Aurică, erai mică pe atunci. Ba mi-aduc aminte. Când mirosea a portocale era Crăciunul. Aveam un prun
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca și cum ai bea dintr-un chiup nisipos ; o apă zgrunțuroasă și sălcie. Ca și apa, lumina poate fi curgătoare ori stătută, limpede ori sălcie. Ca și apa, n-are gust, dar poate fi gustoasă... În închisoare, apa avea gust de rugină, parcă amestecată cu sânge. Când e curată, apa nu are gust. Tot așa lumina, când e curată, n-are culoare. Lumina din temniță era gălbuie și bolnăvicioasă. La început nu ne-am dat seama. Dar, încetul cu încetul, lumina aceea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
junghiurile, păienjeneala, zgârcii și poceala ! Ologeala și urzicătura... Să te lovească profețiile prorocilor, Sfântul Ilie să-ți usuce gâtul ca cenușa... Să te bată Dumnezeu cu oftică, cu lepra Egiptului, cu trânji, cu râie și pecingine, cu vânt rău și rugină, cu orbire și cu amorțeala inimii... Vedea-ți-ai moaștele în oglindă ! Trupul lui crescuse monstruos. Anteriul i se umflase și pulpanele întunecau cerul. Privirile îi scăpărau ca stelele bătrâne și barba prindea rădăcini. Vocea îi era puternică și prevestitoare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și mai ales formula mortarului, se așeză jos pe o lespede mare de mormânt. Întorcând capul întîmplător, văzu pe cruce inscripția: "Ecaterina Dolfescu, 1866-1885". Ioanide făcu un scurt calcul: nouăsprezece ani. Mormântul nu era îngrijit. Piatra prinsese un soi de rugină. Un roi de furnici forfotea la baza crucii. "Te pomenești, medită Ioanide, că fata nu mai are pe nimeni în familie, e aproape jumătate de secol de atunci. Dolfescu! Nume obscur, cine tresare oare la o asemenea împerechere de silabe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Sugătoar[e]le - Paserile - Omidele - Gândacii de mai (cărăbuși) și coropișnițele - Diverse alte insecte. B) Boalele: Tăciunele - Cangrena - Curgerea de gumă și idropica - Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la Siliștea, Maria Zaharia la Torcești, în 1911; în 1912 revine Lucia Costea la Condrea, „cu elevi în general bine pregătiți”, aceeași suplinitoare Cândea la Siliștea și ea „cu elevi bine pregătiți”, iar la Torcești învățătorul suplinitor, „D-l G. Rugină, cu 14 elevi înscriși în clasa a V-a, dar frecvenți abia trei”, toți promovați. Aceeași situație se menține în anii 1913-1916; în acest an, D-na Lucia Costea va reveni la școala din Siliștea, tot cu „elevi bine pregătiți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suprafața acestuia”. (E) Diogenianus confirmă: - „Da, și eu vreau să aflu, tinere prieten. Haide acum să vedem Împreună, dacă ești de acord, mai Întâi pentru care motiv uleiul este acela care, mai mult decât orice alt lichid, provoacă pete de rugină. Desigur, nu el este acela care prin contact imprimă culoarea verzuie, deoarece, când se aplică, este curat și pur”. - „Fără Îndoială”, replică tânărul. - „Dar explicația mi se pare a fi cu totul alta, și anume: uleiul, ținut În stare pură
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
prietene, zise Theon, dar dacă Îmi Îngădui să examinăm și explicația dată de Aristotel...” (F) „Cum să nu, sigur că sunt de acord”, spuse el. - „Iată cum stau lucrurile. Aristotel pretinde că finețea particulelor 1 altor lichide dispersează și șterge rugina, particulele fiind inegale ca mărime și rarefiate. În schimb, datorită densității uleiului, rugina este bine comprimată și rămâne bine adunată 2. Prin urmare, pe cât ne-au ajutat puterile, și noi am Încercat să formulăm o ipoteză analoagă; sunt Încredințat că
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Aristotel...” (F) „Cum să nu, sigur că sunt de acord”, spuse el. - „Iată cum stau lucrurile. Aristotel pretinde că finețea particulelor 1 altor lichide dispersează și șterge rugina, particulele fiind inegale ca mărime și rarefiate. În schimb, datorită densității uleiului, rugina este bine comprimată și rămâne bine adunată 2. Prin urmare, pe cât ne-au ajutat puterile, și noi am Încercat să formulăm o ipoteză analoagă; sunt Încredințat că nu va fi greu să găsim vreun remediu sau vreun paliativ care să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
anumită presiune din pricina stavilei puse de masivul muntos al locului; totodată, este alcătuit din particule fine și e acid, așa cum se Întâmplăladigestia hranei. Faptul că este fin Îi Îngăduie să pătrundă bronzul și să-l macine, extrăgând din el multă rugină și materie pământoasă. În continuare, intervine consistența aerului care, la rândul ei, protejează și menține tenta albăstruie, Împiedicând estomparea ei. Abia atunci amalgamul astfel format, prin consistența sa, produce un fel de eflorescență și dobândește luminozitate și strălucire la suprafață
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
sugerează pe de-o parte finețea și subțirimea țesăturii, (C) fiindcă uleiul se scurge de pe suprafața pânzei, și, pe de altă parte,consistența fabricației, care Împiedică uleiul să străbată pânza. De altfel, finețea aerului șdelficț slujește nu doar la extragerea ruginii din bronz, ci conferă patinei un aspect azuriu, agreabil, adăugând albastrului Închis șkyanosț luminozitate și strălucire”. 5. După rostirea acestor cuvinte s-a făcut liniște și ghizii și-au reluat firul prezentărilor. Cum unul dintre ei cita un oarecare oracol
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ajunsese la nr. 737, anul XIII de apariție, serie nouă, cu precizarea ce ne‐o face în sensul că ziarul a avut o succesiune bogată de redactori șefi: George Irava, George Oprescu, Tache Mocanu, Gheorghe B arbu, Florin Șchiopu, Vasile Rugină, Gruia Novac, Costel Nițuc, Cătălin Angheluță, Florin Mihăilescu, iar în prezent, d e aproximativ 11 ani, Aurel Găvan ( pseudonim Neagu Vârlan). Păreri tutovene, publicație județeană de cultură, opinie, informație și atitudine, editată de Fundația Creștin Ortodoxă „Sf. Nicolae” Bârlad, strada
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
neuitat” dar și cu “Te salut Roma mică!...” La Pro-Amiciția, sub titlul “Mormânt în metaforă”, Emilian Marcu semnează o salbă de titluri ale unor sonete care de care mai frumoase: “Tot îmi șoptești, e de zăpadă clipa”, “Mai tristă ca rugina din vechile armure”, “Palate reci ca ghiața săruturilor moarte”, “ În rănile cețoase, ca-n mugurii de floare”, la aceeași rubrică, reîntâlnindu-ne și cu versuri de Ion Enache: Guadrigă... Lor, în margini “Poesis” le stau alături versuri ale elevilor: Oana
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Important este dacă dintre aceștia s-au mai întors, reîntors în județ și ce influență au avut, sau ar putea avea. Pentru că au fost subiecte de presă, ne-au acordat interviu, sau au participat la diverse manifestări, nominalizăm pe Anghel Rugină, savant de renume mondial (n.1913 - m.2008) venit în câteva rânduri la Vaslui (interviuri speciale), Radu Miron (n.1927), matematician, Constantin Toma (n. 1935), biolog, Viorel Barbu (n.1941, matematician),o prezență activă în județ. Născut la Deleni, acesta
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
redacție Mirela Popa. Jurnalele locale l-au consacrat lider de audiență mulți ani. Prezenți prin studio mai toți marii politicieni ai țării, președinți de stat printre care Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, personalități științifice și culturale ca Anghel 409 Rugină, Fănuș Neagu, Valentin Silvestru, Radu Beligan. Emisie: str. ștefan cel Mare, bl.92, ap.1; redacție: str. Frunzelor nr.2 Vaslui. Rol cultural necontestat în curentul informațional unic în județul Vaslui, purtător de cuvânt; școală neoficială de mare audiență și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că Spiritualitatea creștină, prin exemplul sfinților martiri din primele veacuri creștine, vine în sprijinul bolnavului de astăzi, asigurându-l că în durerile fără voie se ascunde mila lui Dumnezeu, învățându-l că suferința trupului este purificatoare (căci așa cum focul curăță rugina de pe fier, așa boala curăță păcatul omului), și mai ales că nu este singur pe acest drum al suferinței, căci Hristos suferă cu fiecare, până la sfârșitul veacurilor, potrivit suferinței fiecărui om, precum glăsuiesc gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Așa cum Fiul
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
muncă. Din motivația procuraturii prezentată înainte de decizia judecătorilor care au dat o sentință de 30 ani se citește: "delictul s-a datorat motivelor de rivalitate la locul de muncă, sau mai corect, motivațiilor rasiale"107. Acestea sunt istorii vechi, vechi rugini ale trecutului? Așa cum am văzut, ceea ce s-a întâmplat din 2007 până astăzi, adică de la intrarea României în U.E., situația s-a înrăutățit, cu toate protestele constante făcute de Partidul Românilor, de Asociațiile de români și de Ambasada română. Vă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
infernului concentraționar. Gleb Nerjin satisface în cel mai înalt grad exigențele morale ale autorului. Numele acestui personaj este grăitor. El conține rădăcina nerj, prezentă în nerjaveiușcii ("inoxidabil", "care nu ruginește"). Sugestia transmisă este că personajul cu acest nume este incoruptibil, rugina compromisului nu-l poate atinge. Scriitorul nu atribuie toate concepțiile sale, pe care le cunoaștem din alte surse, în exclusivitate personajului în care se proiectează pe sine însuși. În discuția cu pictorul Kondrașev- Ivanov, Nerjin face afirmații despre influența întotdeauna
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
scheletului și îndeosebi craniul. Orientat cu capul NNV 58,5 și picioarele SSE 26,5. A avut ca inventar, în zona gâtului, o mărgică sau o verigă din os, pătrată, un ac de la o fibulă din fier, puternic afectată de rugină și un cuțitaș din fier, fragmentar, descoperit în zona bazinului (Pl. 18/3,4; 30/ 3). După dimensiunile scheletului, putem spune că aparține unui copil. Mormântul nr. 33 (Pl. 18/5). Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,55 m. Deși
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
extrem de rare și se prezintă doar fragmentar. O bucățică din fier, oarecum diformă, descoperită la M. 60 ar fi putut să aparțină unei catarame. La mormântul nr. 32 s-a descoperit un ac de fibulă, din fier, puternic atacat de rugină, nu se poate cunoaște cărui tip de fibulă provine. Mormântul nr. 83 avea ca inventar un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip foarte cunoscut în necropolele din sec
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
toate necropolele carpice din Moldova, cum ar fi exemplarele descoperite la Poienești, Pădureni, Dămienești, Săucești, Oncești-Cioara, Poiana-Dulcești etc. b3 - Obiecte de toaletă La mormântul de înhumație nr. 32 s-a descoperit și un cuțitaș din fier, distrus în parte de rugină, având forma triunghiulară a lamei, cu ceafa destul de groasă și mânerul îngroșat și îngustat prin batere, cu capătul ușor arcuit pentru introducerea în lemn sau os. După mărimea piesei, am considerat că acest cuțitaș a folosit pentru activități foarte fine
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
este și piesa descoperită în mormântul nr. 72 (Pl. 144/5). În fine, o ultimă cataramă din această necropolă, realizată din fier și păstrată destul de prost, a fost descoperită în mormântul nr. 92 (Pl. 152/3). Corpul cataramei, deformat de rugină, este rotund în secțiune, cu spinul, care nu depășește ovalul piesei. Catarame din bronz, fier și argint au fost descoperite în toate necropolele Sântana-Cerneahov cercetate în țara noastră. Aproape toate au caracteristicele pe care le-am găsit și la exemplarele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
127/6). Al treilea cuțit a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 44. Are dimensiuni ceva mai mari, păstrat destul de prost, cu lungimea lamei de 10 cm, triunghiulară în secțiune, o porțiune din tăiș, precum și din spinare distruse de rugină. Din peduncul nu se mai păstrează decât o mică porțiune, îndoită, de circa 1,4 cm. Lama cuțitului în zona pedunculului are lățimea de 2 cm. (Pl. 130/2). În mormântul de înhumație nr. 83 s-a descoperit un mâner
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
București-Washington. În septembrie, Departamentul de Stat a permis vasului român Sinaia să viziteze o serie de porturi din Statele Unite, care, în mod normal, nu erau deschise vapoarelor est-europene1241. În octombrie, Ceaușescu i-a trimis lui Johnson un mesaj prin Anghel Rugină, profesor la Universitatea Northeastern, aflat în vizită la București. În mesaj se punea întrebarea: Unde sînt acele poduri către Est? Aici, în România, noi ne dorim poduri reale, care să ne asigure afaceri cu SUA. Dar pînă acum nu se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]