4,986 matches
-
vroiau ca Basarabia să fie republica Israelului). Au fost și 32 de abțineri (rușii și ucrainienii). Ce i-a determinat pe domnii basarabeni să nu voteze unirea atâta timp și să voteze acum, nesolicitat: În armata rusă țaristă (devenită armata rusă sovietică) se găseau 100 000 de recruți din Basarabia, răspândiți de la Marea Baltică până la Oceanul Pacific. Dacă Basarabia vota unirea cu România, aceștia toți erau făcuți prizonieri, iar în Rusia nu se știe niciodată soarta prizonierilor, putând fi egală cu moartea; de
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
T.C.) 1988 - Curs de specializare consultanți turism - T.A.F.E. - Dover Heights, Sydney, Australia 1990-1994 (Faculty of Tourism) The School of Business and Administrative Studies - Sydney Institute of Technology Australia Limbi străine vorbite Bine:engleză, maghiară, italiană, franceza Satisfăcător: spaniolă, rusă, germană Activitate profesională 1967 - Actor la Teatrul pentru Tineret „Arcadia” - Oradea 1971 - 1974 Actor stagiar la o secție a Teatrului de Stat Ploiești 1975 - 1979 Salariat al Ministerului Turismului - București 1980 - Pleacă din țară. După aproape doi ani de ședere
CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
-
nimic de ei. Ori au fost duși în Siberia, ori executați, dacă tata a fost considerat trădător, el fiind și funcționar financiar în acel orășel. -Ce naționalitate aveau părinții tăi? -Tata era rus, mama tătăroaică. -Tu ce limbi vorbești? -Numai rusa, învățată în casă și la școală, și româna, învățată de la copiii vecinilor, cu care mă jucam. Prins totuși de oboseală, Manu a început să caște și s-a îndreptat spre pat, încercând să ridice așternutul pentru a da semn că
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
colaborarea la revista școlii, Năzuințe, apoi la alte periodice românești și străine (vreo 50 științifice și peste 100 literare). Și-a tradus o parte din lucrări în franceză și engleză, altele i-au fost traduse în spaniolă, portugheză, italiană, esperanto, rusă, sârbă, japoneză, si arabă. Colaborări cu poeme și piese de teatru la 42 de antologii românești, franceze, italiene, americane, indiene, si coreene. Prolific autor, coautor, editor, si co-editor a 180 de cărți publicate de circa patruzeci de edituri (printre care
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
dintre referenți sunt scriitorii Gheorghe Niculescu și Elenă Adriana Răducan. Scriitorii antologați sunt: F. Smarandache (cu scrieri traduse în germană - de Bernd Hutschenreuther, în albaneză de Dritan Kardhashi, în greacă de Denis Koulentianos, în sârbo-croată de Ioan Babă și în rusă de Adolf P. Shvedchikov), Greg Hall (U.S.A.), Ioan Marinescu-Puiu (România), Timothy A. Boling (U.S.A.), Billie Louise Jones (U.S.A.), Holly Day (U.S.A.), Ion Segărceanu (Canada), Mary Ellen Walsh (U.S.A.), Liviu-Florian Jianu (România), Peter Specker (U.S.A
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339492_a_340821]
-
Surdescu (România), Eugen Evu (România), Tom Gundersen (U.S.A.), Gh. Niculescu (România), B. Venkateswara Rao (India), Victor Păun (România), Adrian Botez (România), Nicolae Nistoroiu (România), Ivan Frimmel (South Africa). Cartea are fragmente în 8 limbi: engleză, germană, albaneză, greacă, sârbo-croată, rusă, română și franceză. Dacă tot vorbeam anterior despre timp, iată o strofa dintr-o splendida poezie a lui Greg Hall (U.S.A.) despre timp: “If a self-causing căușe/ Must continuously precede itself / Then there can be no origin / To an
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339492_a_340821]
-
dintre referenți sunt scriitorii Gheorghe Niculescu și Elenă Adriana Răducan. Scriitorii antologați sunt: F. Smarandache (cu scrieri traduse în germană - de Bernd Hutschenreuther, în albaneză de Dritan Kardhashi, în greacă de Denis Koulentianos, în sârbo-croată de Ioan Babă și în rusă de Adolf P. Shvedchikov), Greg Hall (U.S.A.), Ioan Marinescu-Puiu (România), Timothy A. Boling (U.S.A.), Billie Louise Jones (U.S.A.), Holly Day (U.S.A.), Ion Segărceanu (Canada), Mary Ellen Walsh (U.S.A.), Liviu-Florian Jianu (România), Peter Specker (U.S.A
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
Surdescu (România), Eugen Evu (România), Tom Gundersen (U.S.A.), Gh. Niculescu (România), B. Venkateswara Rao (India), Victor Păun (România), Adrian Botez (România), Nicolae Nistoroiu (România), Ivan Frimmel (South Africa). Cartea are fragmente în 8 limbi: engleză, germană, albaneză, greacă, sârbo-croată, rusă, română și franceză. Dacă tot vorbeam anterior despre timp, iată o strofa dintr-o splendida poezie a lui Greg Hall (U.S.A.) despre timp: “If a self-causing căușe/ Must continuously precede itself / Then there can be no origin / To an
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
dintre referenți sunt scriitorii Gheorghe Niculescu și Elenă Adriana Răducan. Scriitorii antologați sunt: F. Smarandache (cu scrieri traduse în germană - de Bernd Hutschenreuther, în albaneză de Dritan Kardhashi, în greacă de Denis Koulentianos, în sârbo-croată de Ioan Babă și în rusă de Adolf P. Shvedchikov), Greg Hall (U.S.A.), Ioan Marinescu-Puiu (România), Timothy A. Boling (U.S.A.), Billie Louise Jones (U.S.A.), Holly Day (U.S.A.), Ion Segărceanu (Canada), Mary Ellen Walsh (U.S.A.), Liviu-Florian Jianu (România), Peter Specker (U.S.A
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
Surdescu (România), Eugen Evu (România), Tom Gundersen (U.S.A.), Gh. Niculescu (România), B. Venkateswara Rao (India), Victor Păun (România), Adrian Botez (România), Nicolae Nistoroiu (România), Ivan Frimmel (South Africa). Cartea are fragmente în 8 limbi: engleză, germană, albaneză, greacă, sârbo-croată, rusă, română și franceză. Dacă tot vorbeam anterior despre timp, iată o strofa dintr-o splendida poezie a lui Greg Hall (U.S.A.) despre timp: “If a self-causing căușe/ Must continuously precede itself / Then there can be no origin / To an
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
directă de către, în mare parte, nativi în limbile de pornire. Așa se face, subliniază Andres Sánchez Robayna, că “numărul limbilor” (al autorilor proveniți din varii spații geografico-culturale-lingvistice) a crescut considerabil, de la un volum la celălalt, prin atașarea unor idiomuri, precum rusa, poloneza, ceha, româna, suedeza. Acestui criteriu, căruia i-am putea spune cantitativ și care, evident, schimbă configurația tabloului, i se adaugă unul de natură estetico-literară, ce deschide perspectiva, oarecum monovalentă, a ceea ce înseamnă rolul și destinația traducerii, spre o priveliște
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
Edit publică volumul bilingv (română-albaneză), „Pereții cuvântului”, 2011. În anul 2012 publică volumele bilingve (română-engleză), „Salvat de un mugur” și „Ultimul impact”, Editura Bibliotheca, unde publică și volumul trilingv (română-engleză-franceză), „Secunda celestă”. Apare în antologii literare, tradus în engleză, albaneză, rusă. Este membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni, al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români (A.C.S.R.), membru al Societății Culturale Româno-Indiene (RICA) din anul 2007, membru al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu” și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Rodica Cernea -născută - 11
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
a îndrăgostit de mai multe ori și, într-o perioadă scurtă, a fost căsătorit de cinci ori. Cea mai renumită căsnicie - cu Isadora Duncan, o dansatoare (balerină) americană, ea mai în vârstă ca el cu 17 ani. Dânsa nu vorbea rusa, el nu vorbea engleza. Au reușit să comunice în franceză. Esenin și-a însoțit noua și celebra soție (a treia) într-un turneu prin Europa și Statele Unite, dar în acest punct al vieții dependența de alcool îi scăpase deja de sub
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
anul trecut, am spus că am nevoie de o pauză de inspirație. Veronica Ivanov: Câte limbi străine vorbești? Victor Perdevară: În fiecare moment al zilei mă folosesc de limba engleză pentru a comunica. Vorbesc puțin germană, greacă, turcă, italiană, poloneză, rusă. În celelalte limbi cunosc expresii și cuvinte de bază. Suficient pentru a realiza o conversație de bază. Veronica Ivanov: Cu ce ți-ai umplut rucsacul? Victor Perdevară: Atunci când călătorești cu bicicleta e inconfortabil să porți un rucsac pe umeri. Cea
INTERVIU CU GLOBTROTTERUL ROMÂN VICTOR PERDEVARĂ de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341868_a_343197]
-
Geniul invizibil al literaturii basarabene, carte de reflecții critice și opinii, material de la Conferința științifică de la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, cu ocazia Zilei de naștere, На ненависть только себя не потрачю, poeme traduse ăn l.rusă, ed.OMCT In the world of Renata Verejanu, Interviews, ed.OMCT In the world of Renata Verejanu, Savings and Thinkings, ed.OMCT Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare, volum antologic (440 pagini), lansat la Conferința științifică
CV-UL RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341895_a_343224]
-
pentru desființarea României, când, după dogma marxistă, cantradictiile interne, inerente lumii capitaliste, UE/NATO, vor permite. Mai nou însă Safanov, rușii, renunța la Transilvania, care cu un cardinal și mai mulți episcopi catolici, se califica mai greu ca satrapiea oriental rusă. Pravoslavnicii se concentraza acuma asupra moldo-valahilor, care le sunt de la principele Cantemir la președintele Iliescu. preasupuși. Altfel le taie popa (greco-slav) limba (latină)! Polonia și România sunt bastioane ale cordonului sanitar cu misiunea de a inpiedica invaziile rușilor. Dar dacă
VIZIUNI ORTODOXE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342361_a_343690]
-
mine” Varvară afirmă despre sine: “Sunt liberă și independentă. Greșelile pe care le fac sunt greșelile mele. Succesul pe care îl am îmi aparține. Cred în mine, sunt pe cont propriu și nu fac o tragedie din acest lucru.” Contesă rusă Varvară Rimski-Korsakova nu și-a găsit locul în perioada în care s-a născut. A murit tînără, la doar 45 de ani, și frumoasă. Portretul ei se află expus la Muse d’Orsay din Paris. Referință Bibliografica: Povestea unui tablou
“PORTRETUL DOAMNEI VARVARA DMITRIEVNA RIMSKI-KORSAKOVA” DE FRANZ XAVER WINTERHALTER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342477_a_343806]
-
editurii dvs.? - La editura Platytera au fost publicate din până în prezent un număr de aproximativ 70 de titluri. Publicarea integrală a scrierilor părintelui Ghelasie Gheorghe este unul dintre deziderate. De asemeni, menționez că au apărut numeroase traduceri din greacă și rusă tratând despre viața și învățăturile unor sfinți și stareți din diverse perioade, precum și lucrări ale unor teologi contemporani de seamă, cum ar fi Pr. George Florovsky, sau Pr. Philotheos Pharos, ș. A. De asemeni volume precum „Cine suntem” de Dan Puric
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
espièglerie à la fierté. Par șes sonorités, elle tend à nous chatouiller l' oreille; par șes paroles, elle nous atteint au cœur et, bien souvent, elle trouve aussi son chemin vers notre intellect." Între 9 și 15 ani am studiat rusă, limba obligatorie în acea perioadă în România socialistă, și eram bună la rusă. N-o vorbesc, dar pot citi , îmi amintesc o parte din gramatică( reflecții despre importanța gramaticii, cu altă ocazie!) în general și mai țin minte și niște
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
oreille; par șes paroles, elle nous atteint au cœur et, bien souvent, elle trouve aussi son chemin vers notre intellect." Între 9 și 15 ani am studiat rusă, limba obligatorie în acea perioadă în România socialistă, și eram bună la rusă. N-o vorbesc, dar pot citi , îmi amintesc o parte din gramatică( reflecții despre importanța gramaticii, cu altă ocazie!) în general și mai țin minte și niște poezii învățate pe dinafară. Ulterior, fiind deja în Israel, mi-am cumpărat un
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
vorbesc, dar pot citi , îmi amintesc o parte din gramatică( reflecții despre importanța gramaticii, cu altă ocazie!) în general și mai țin minte și niște poezii învățate pe dinafară. Ulterior, fiind deja în Israel, mi-am cumpărat un manual de rusă și m-am lansat la recucerirea terenului limbii ruse, dar,din păcate ...festina lente! În paralel cu franceză și rusă, am făcut în liceu la București 2 ani de latină, si mai tarziu un an la universitate,în cadrul cursurilor de
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
mai țin minte și niște poezii învățate pe dinafară. Ulterior, fiind deja în Israel, mi-am cumpărat un manual de rusă și m-am lansat la recucerirea terenului limbii ruse, dar,din păcate ...festina lente! În paralel cu franceză și rusă, am făcut în liceu la București 2 ani de latină, si mai tarziu un an la universitate,în cadrul cursurilor de Master în Lingvistică franceză. Fiind la baza multor limbi ,latină e foarte utilă și mie personal mi-a servit mult
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
-aș) El dezvoltă sensul nou „Șeful unui clan mafiot” după substantivul italian „Il Padrino”, numele unui film al cărui personaj principal este o persoană de tip mafiot. „Nașii asiatici controlează traficul pe Marea Neagră [...]. La sfârșitul lunii august 1998, nașul mafiei ruse activând în sudul Moldovei a fost arestat pentru a doua oară [...].” Rl., 2703/1999, p.2 Sensul nou amintește de expresiile românești mai vechi: a fi nașul cuiva, a-și găsi nașul, tot nașul își are nașul lui, explicate mai
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
cu Facultatea de Chimie Industrială Iași) și pentru protecția internă a acumulatorilor hidraulici (la S. C. HERVIL S. A. Râmnicu Vâlcea); ¤ experiență în activitatea de documentare, elaborarea de studii de literatură/sinteze documentare (PVC, PSL, apa oxigenată, pesticide, produse clorosodice), traduceri (engleză, rusă, spaniolă, italiană, franceză). În momentul pensionării, fondul documentar al Laboratorului ,,Cercetare PVC” din cadrul Centrului de Cercetare OLTCHIM era format din peste 8 000 de articole, cărți și monografii și peste 6 000 de brevete, majoritatea referitoare la sinteza și prelucrarea
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
e realitatea mea. Realitatea mea e simplă, cu visare, nostalgii, plasă de stele pe cerul negru.Motanul nostru cu ochi de muștar și voce soprano-lirică, cu care purtăm dialoguri sensibile, iar eu mă înec în ochii lui. Alexandrina cântă în rusă, română și franceză. Delia: Că ești poliglotă se aude mai mult în concertele tale, în schimb, pe albume tronează versurile în română. E româna mai “darnică” în ceea ce privește compoziția sau e o alegere personală și asumată? Alexandrina: Publicul meu, în mare
Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai „darnică”, dar și mai dramatică. Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul () [Corola-blog/BlogPost/337954_a_339283]