2,957 matches
-
vizitat localitatea tulceană în 1921, putând identifica la fața locului indicațiile anterioare. Identificând 12 turnuri din cele 14 ale fortăreței, și, dându-și seama de lipsa unor cercetări arheologice sistematice, scria în Jurnalul său că: Chiar dacă nu putem spera ca săpături sistematice pe colina Dinogeției să lămurească pe deplin istoria martirilor acestui loc, totuși s-ar putea ajunge la fundațiile vechilor edificii de cult creștine care nu puteau lipsi de aici, ca de altfel nici din celelalte orașe făcând parte din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Băile de la Dinogeția, distruse către sfârșitul secolului IV ori începutul secolului următor, au fost refăcute în secolul V și transformate în locaș de cult creștin. Bazilica creștină de la Dinogeția a funcționat între secolele IV-VI. Au urmat o serie de săpături de salvare. În săpăturile de la turnul nr. 5, în stratul cel mai de jos a fost descoperită o piatră gravată (gemă abraxea). Pe o parte a acesteia se află o divinitate cu capul de pasăre, picioare în formă de balaur
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
către sfârșitul secolului IV ori începutul secolului următor, au fost refăcute în secolul V și transformate în locaș de cult creștin. Bazilica creștină de la Dinogeția a funcționat între secolele IV-VI. Au urmat o serie de săpături de salvare. În săpăturile de la turnul nr. 5, în stratul cel mai de jos a fost descoperită o piatră gravată (gemă abraxea). Pe o parte a acesteia se află o divinitate cu capul de pasăre, picioare în formă de balaur și trup omenesc, ținând
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex» cunoscut până în prezent. Descoperirea naturală din 1971 a monumentului, aflat sub casele unor săteni ori sub o uliță a satului, împiedică cercetarea integrală a acestuia. Săpăturile arheologice efectuate în septembrie 1971, sub pavimentul bazilicii, au dus la descoperirea unei cripte - martyrium de formă cubică și plan trapezoidal, acoperită de o capelă emisferică. Dimensiunile criptei erau egale (3,50 m). În interiorul acesteia se află două morminte martirice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și consolidări de maluri ce se efectuau în vederea urbanizării, ca și cea din 1993, au dus la descoperirea unei stele funerare creștine, nu departe de marea bazilică din sectorul vestic al orașului Tomis (intra muros). 10.1. Tipuri de necropole Săpăturile (cele mai multe de salvare) de pe cuprinsul orașului Constanța, au dus la delimitarea a cinci necropole care se întindeau în jurul cetății, începând din partea de nord-est și până în cea de vest, aflate de-a lungul celor două mari drumuri care duc spre Histria
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mormânt cu pictură, când lucrătorii au dislocat un zid antic pe o lungime de câțiva metri (la adâncimea de 0,60 m). Prin intervenția Muzeului de Arheologie din Constanța, lucrarea a fost oprită, făcându-se (în condiții destul de dificile) o săpătură de salvare. Zidul, demolat parțial, aparținea probabil unui edificiu cu anexă, a cărei natură nu a putut fi precizată Concluziile arheologilor asupra săpăturilor efectuate între anii 1987-1988, ne vorbesc despre: 1) un mormânt de tip hipogeu, cuprinzând o cameră funerară
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
intervenția Muzeului de Arheologie din Constanța, lucrarea a fost oprită, făcându-se (în condiții destul de dificile) o săpătură de salvare. Zidul, demolat parțial, aparținea probabil unui edificiu cu anexă, a cărei natură nu a putut fi precizată Concluziile arheologilor asupra săpăturilor efectuate între anii 1987-1988, ne vorbesc despre: 1) un mormânt de tip hipogeu, cuprinzând o cameră funerară (dimensiunile interioare: 6,15 m x 3,90 m; înălțimea maximă 2,90 m). Accesul spre cameră se făcea printr-un dromos situat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
funerară la agapele în amintirea defunctului. În 1992, cu ocazia unor lucrări de construcție din str. I. G. Duca, colț cu str. Constantin Brătescu, zonă aflată în plină necropolă romană (zona de vest a necropolei tomitane), unde s-au făcut săpături de salvare pe aproximativ 600 m2, au fost trasate pe direcția nord-sud cinci secțiuni, având latura lungă de 7 m, lățimea de 3 m și adâncimea variind între 1,50 m - 4,25 m (în situații specifice s-au deschis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
al necropolei, amintim următoarele: 1) orientarea V-E a mormintelor; 2) orientarea scheletelor cu fața spre est, după obiceiul creștin; 3) așezarea mâinilor pe piept, pe abdomen sau pe bazin; 4) simbolul creștin (crucea dublă) de pe fibula din M37 și săpăturile recente din 1992, precum și multe alte simboluri. Primele simboluri prezente în inscripțiile creștine evocă reprezentarea unei păsări, foarte probabil un porumbel, pe frontonul unei stele funerare la Tomis (începutul secolului IV), crucea simplă (pe o arhitravă fragmentară a unei bazilici
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
descoperit în cadrul sitului, i-a determinat pe unii istorici să considere vitalitatea credinței creștine de la Tropaeum Traiani, ca fiind indiferent de disputele dogmatice - apanajul unor colectivități care au durat în piatră, cărămidă și mortar impunătoare locașuri de rugăciune. Efectuarea unor săpături arheologice, între anii 1891-1909, sub conducerea lui Grigore Tocilescu (1850-1909), George Murnu (1868-1957), Gustav V. Kube (1884-1918) ș.a., au dus la descoperirea progresivă a cinci bazilici paleocreștine (una episcopală). Trei bazilici au cripte pentru martiri (bazilica A) și moaște de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
-VI). Alte două bazilici se află în afara zidului de incintă: la nord de oraș, în zona cimiterială, cu criptă pentru martiri, și la vest, o bazilică al cărei transept a fost adăugat planului inițial în secolele V-VI. Efectuarea unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la N, NE și E față de orașul antic, au dus la descoperirea a 20 de morminte de incinerație și 43 de inhumație (secolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
oraș, în zona cimiterială, cu criptă pentru martiri, și la vest, o bazilică al cărei transept a fost adăugat planului inițial în secolele V-VI. Efectuarea unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la N, NE și E față de orașul antic, au dus la descoperirea a 20 de morminte de incinerație și 43 de inhumație (secolele II-VI), 35 din cele din urmă aparținând creștinilor. Bazilicile descoperite sunt: 1
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orașului, a fost construită deasupra unui bazin roman, din secolele II-III. Cercetările arheologice întreprinse aici de către Gr. Tocilescu și G Murnu, iar mai târziu de I. Barnea (1913-2004), au permis formularea unor ipoteze conforme cu realitățile date de complexitatea problemelor. Săpăturile din anul 1976 au arătat că bazinul inițial, cu ziduri groase făcute din piatră și cărămizi legate cu mortar, pardosit tot cu cărămizi, a fost demantelat și destinat cultului creștin ridicându-se o bazilică în secolul IV, refăcută în următorul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei navate și cu trei abside) în toată provincia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mare, turnul A, turnul de colț de pe latura de sud a cetății. Cetatea târzie, din secolele IV-VII p.Chr., a funcționat inițial ca sediu al flotei dunărene, Classis Ripae Scythicae, și sediu al Legio I Iovia Scythica din secolul IV. Săpăturile arheologice efectuate între anii 1955-1956, în vederea păstrării fortificației romane, au dus la identificarea unei părți a zidurilor și a construcțiilor laturii de nord-est a cetății, distruse în cea mai bună parte de apele Dunării. Tot în acest perimetru au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nartexul, construite din piatră legată cu mortar, sunt datate pentru secolele V-VI. Deși a fost identificată printre altele și o bazilică cimiterială, în partea meridională a orașului, în zona marii necropole, totuși, acestea au rămas nesăpate până în anul 2001. Săpăturile de salvare (1990), au fost publicate de Al. Barnea în 1992. care ne se vorbește despre cercetarea a două locuințe din epoca Principatului (27 a.Chr. - 284 p.Chr.), dintre care una era suprapusă de un mormânt creștin de inhumație
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat în castrul de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud. Tulcea) Primele săpături arheologice efectuate între 1960-1962, sub conducerea lui A. Rădulescu, au dus la identificarea unor urme sporadice de locuire din epoca romană, fapt confirmat și în 1979 ca urmare a unor lucrări agricole. În perioada imediat următoare (1979-1985; 1993-1995) au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolului I și începutul celui următor, cetatea Troesmis a devenit un centru militar roman, alături de care s-a dezvoltat și o așezare civilă între cetatea de est si cea de vest unde s-au stabilit meșteșugari, negustori etc. Deși primele săpături arheologice au fost efectuate de Engelhardt între 1864-1865, ruinele nu au mai fost cercetate ulterior sistematic și nici exhaustiv pe întreaga suprafață a sitului. 12.8. Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța) În această localitate s-a descoperit o stelă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unui reliquarium (1 m x 1,20 m x 2,20 m) și se află sub altarul bazilicii (secolul VI). 2.3. Morminte hipogee Construcțiile funerare de tip hipogeu (cavoul) sunt de tradiție elenistică; au fost descoperite ca urmare a săpăturilor de salvare în unele localități de pe limesul dunărean (Axiopolis) sau de pe litoralul pontic (Callatis, Tomis). Cavoul funerar, descoperit la Axiopolis, este un mormânt de familie (5 schelete) (vezi infra), ce ne oferă multe indicii creștine începând de la cele ambientale, precum
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
astfel în lumină rafturi în care nu se găseau hârtii, dosare sau dischete, ci cutii de carton. Și în ele erau fragmente de vase antice, materiale pe care Ahmed Nour le strânsese chiar din acest sat. Așa lucra la toate săpăturile. Amenaja un sediu cât mai aproape de sit, astfel încât ultimele descoperiri să poată fi aduse înapoi, catalogate și depozitate imediat. I-ar fi plăcut să-și facă zilnic treaba, dacă ar fi putut: lasă afară fie și câteva cioburi arse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Culturală al Guvernului Palestinei se aflau chiar acolo, într-un teanc foarte ordonat. Draga de Huda, își zise. Tânăra lui protejată lăsase totul în ordine: formele legale pentru reînnoirea permisului, prin care încerca să-și asigure posibilitatea de a continua săpăturile în Beitin și cererea de donație, prin care cerșea banii lichizi de care avea nevoie. Huda avusese grijă de toate contactele cu lumea exterioară. Îl lăsase singur, fără elemente care să-l distragă - fără telefoane, e-mailuri, fără zgomotoasele radiouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
te uiți în altă parte. —OK, știți ce aveți de făcut. Marwan începu să studieze panoul de sus, Daoud pe cel de jos, în timp ce Salim examina zodiacul din centru. Dacă dădeau de cea mai mică urmă de activitate recentă - vreo săpătură proaspătă sau orice fel de intervenție -, îi chemau pe ceilalți. Dacă s-a îngropat ceva aici în ultimele două zile, aveau să găsească lucrul respectiv. Între timp, Ziad avea sarcini precise. Trebuia să găsească biroul muzeului -, să-l ia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o excursie pe care ați făcut-o împreună de Bar Mițva. A spus că speră să-ți amintești asta. Îmi amintesc. — Ce s-a întâmplat? M-a luat cu el într-o călătorie de lucru în Creta. Voia să vadă săpăturile de la Cnosos. Imaginează-ți: aveam treisprezece ani și mă uitam la relicve vechi și prăfuite. —Și? — Asta a fost tot. Haide, trebuie să fie ceva anume. Era și un muzeu? Era vreo piesă anume care avea o semnificație specială pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
coborau gălețile și le ridicau apoi pline cu apă. Maggie aproape că nu mai asculta, studiind în schimb cele două semne luminoase ce fuseseră așezate acolo: în mod straniu, prezentau listele donatorilor străini, Schottensteinii și Zuckermanii care făcuseră posibile aceste săpături. Cercetă lista de nume, căutând un Guttman sau un Ehud Ramon sau un Vladimir sau un Jabotinski, orice i-ar fi putut oferi un indiciu. Locul ăsta era atât de mare, un labirint de tuneluri: cum Dumnezeu ar putea găsi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
hotel, Maggie își dădu seama că nici nu își exprimase condoleanțele față de Mustafa. Din politețe, îl întrebă câte ceva despre răposatul său tată, câți copii a lăsat în urmă, câți nepoți. Și încă mai muncea? — Da, răspunse el, povestindu-i despre săpăturile de la Beitin. Dar nu ăsta a fost visul vieții lui. Adevăratul lui vis nu-l va vedea niciodată. Ochii îi scânteiau. —Și care a fost acela, Mustafa? Maggie știa că ținea capul aplecat într-o parte, un element neprofesionist de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]