6,492 matches
-
vrem să vindem seri imperiale pe parfumuri de colonia seara se lasă răcoarea în cetatea cosmopolită și noi ascultăm glasul clopotelor plini cu greieri care bat peste orizont și ne tulbură somnul din fântâni se-aud izvoare curgând o ceață sărată ne poartă prin cangrena safirelor prin arene de molimi unde miroase a singurătăți se ruinează clipa în pereții atinși de luna uscată și muzici se-aud e ultimul concert al levantului flautele s-au spart și au umplut marea cu
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
Acasă > Manuscris > Scriitori > DIALOGUL BUZELOR - O. COVACI ȘI R. TARHON Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului R: Buze dulci, buze sărate Ce v-aș săruta pe toate! Buze-n pârg și buze coapte Ce v-aș săruta la noapte! Buze suple, buze pline, Ba frivole, ba divine, Ce v-aș satura de mine Sărutându-te pe tine Bine, bine, bine, bine
O. COVACI ŞI R. TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354612_a_355941]
-
25 hectare de pământ, batoză și tractor și curtea plină de animale. Ca și când acestea n-ar fi fost de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului, formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
urmat o luptă între nuntași. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
de alun Să te treacă omul bun Cel rău să nu poată trece În apă ta să se-nece . De la Cozia la vale Îți ies oamenii în cale Să le uzi ogoarele Să le iei păcatele Le duci în marea sărată Nu le ceri nici o răsplată . Strănge-mă Oltule-n brațe Curăță-mă de păcate Să pot trăi mai departe Tu-mi iei unul eu fac șapte . Să nu mai fiu supărată Că trăiesc numai o dată . Legăna-m-aș legăna Oltule cu doina
LEGANA-M-AS LEGANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347142_a_348471]
-
viticultura și producerea vinului, torsul și țesutul. Pescuitul se desfășura de-a lungul întregului an, perioada cea mai productivă fiind de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate la Istanbul. Vinăriile erau organizate în afara orașului, aproape fiecare familie avea o pivniță unde vinul era păstrat în butoaie de lemn. Femeile băștinașe ca și cele ale colonilor veniți, mai ales, din regiunea Yenice-Vardar pregăteau uneltele
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
urmă nu priveai. Te-am reînnodat din firimituri de lună, Cu stropii ploii noastre iar, te-am remodelat, Ai mai rostit o șoaptă, probabil o minciună, Nici nu mai știu ce-a fost, visam adevărat. Am învățat să-nnot prin apele sărate, Să nu mă las învinsă de nici un muritor, Să beau din cupe, viața adeverită-n fapte Deși, sunt o nălucă pe culmea norilor. Mă vei ascunde poate sub frunza ruginită Strivindu-mi versul care iubire-ți picura Dar, n-ai
VIS ADEVĂRAT de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357029_a_358358]
-
căzut din infinit !... XIV. POEM FASTUOS, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011. Sînt adesea înțelesuri, Ce nu au cum să ne scape, De angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Citește mai mult Sînt adesea înțelesuri,Ce nu au cum să ne scape,De angoase și eresuriCare vin să ne adape.Sînt atîtea mari sărateși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
în mister, numai să intuiești momentul fără să-l vezi, să poți dezbrăca idolul din priviri, să lași dorința să te macine în adâncimi, ca să te bucuri de aventura degetelor venită din decor. -Haideți și voi la baie! -Unde? -La Sărata. -Și mai vine cineva? -Sigur. Prietenii noștri. -Echipa de nudiști? -Da. Dar sunt foarte de treabă. -A, nu, nu. -Dar nu trebuie să vă dezbrăcați, dacă nu vreți. -Că pe voi și așa nu vă deranjează, zâmbeam. -Sigur că nu
DIVORŢUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357198_a_358527]
-
urmă nu priveai. Te-am reînnodat din firimituri de lună, Cu stropii ploii noastre iar, te-am remodelat, Ai mai rostit o șoaptă, probabil o minciună, Nici nu mai știu ce-a fost, visam adevărat. Am învățat să-nnot prin apele sărate, ... Citește mai mult Te-am absorbit prin ochi, prin pori și vene,M-ai invadat cu viață, cu tot ce îmi lipsea,Cu-n verde crud ascuns adânc sub geneși mi-ai redat cu șoapta fierbinte, liniștea.M-ai ridicat
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
urmă nu priveai.Te-am reînnodat din firimituri de lună,Cu stropii ploii noastre iar, te-am remodelat,Ai mai rostit o șoaptă, probabil o minciună,Nici nu mai știu ce-a fost, visam adevărat.Am învățat să-nnot prin apele sărate,... IV. EVADARE DIN VIS, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011. Din brațe visul m-a scăpat În clipa când am auzit Cum ceața, zorii i-au crăpat Și firul ierbii-a umezit. Mi-am
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011. În zori, mă spăl și eu pe față, Ca orice om normal, Trăiesc, ca voi, aceeași viață, Învăț să-not spre mal, La prânz, aceeași supă sorb, Cu-același gust, sărat, Aroma pâinii o absorb, La fel de feliat. Am și eu zile fericite, Uneori, albe nopți, Verile-mi sunt alcătuite Chiar și din struguri copți. Prin junglă, mă strecor, cum pot, Cu-aceeași chibzuință, Transform veninul în compot, Doar cu multă credință
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
nu cer nimănui, Nici dragoste cu sila, ... Citește mai mult În zori, mă spăl și eu pe față,Ca orice om normal,Trăiesc, ca voi, aceeași viață,Învăț să-not spre mal, La prânz, aceeași supă sorb,Cu-același gust, sărat,Aroma pâinii o absorb,La fel de feliat.Am și eu zile fericite,Uneori, albe nopți,Verile-mi sunt alcătuiteChiar și din struguri copți.Prin junglă, mă strecor, cum pot,Cu-aceeași chibzuință,Transform veninul în compot,Doar cu multă credință.Pășesc
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
dureze o eternitate. -Și tu înțelegi ce vor să zică clapele muzicale? -Da, Prințesă, este un dialog între degete, între lumea reală și ireală, la limita cărora se găsește omul, el se scaldă în două ape deodată, când dulce, când sărată, așa e în viață, când ne e bine, când ne e rău, și asta pianul știe și ni le repetă să ne bucurăm de imaginile consecutive. -Dar vioara ce cântă? -Plânsul omului, părerea de rău, regretele, tristețea, visurile îmbălsămate, suferința
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
într-o curbă ascuțită, fără trotuar sub geam, iar mașinile cum veneau, cum își proiecteau farurile pe pereții camerei, apoi dispăreau în necunoscut. Interesanții tovarăși de noapte îi umpleau camera cu fel de fel de imagini. * La ștrandul cu apă sărată mergeau în grup, doar astfel se poate savura scăldatul. De unul singur, ți se pare, că faci baie pe uscat. Căuta cu privirea un băiat mai ca lumea, dar înafara nepotului doctorului Weis, ce stătea peste drum și care venise
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
simțea minunat pe lângă cei doi nepoți, aflați și ei în vacanță în casa asta spațioasă și primitoare. De la ștrand veneau în șir indian să evite circulația de mașini, dar poveștile curgeau, în ciuda oboselii trupului supt de soare și de apă sărată. Nimeni nu grăbea pasul, dialogul fiind captivant. Cel mai mare dintre ei, un băiat brunet și inteligent, se străduia să ajungă chiar lăngă Ana, străduința fiind și mai vizibilă la cinematograf, unde se așeza alături de ea, iar sub pavăza întunericului
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
Astăzi lumea pare obosită, se îndepărtează tot mai mult de poezie, la care nu mai are aderență... Trăim timpuri prozaice. În poezie ori te înverșunezi ori ai demers liric, punându-se frână acestei alunecări în prozaic. La Festivalul de la Râmnicu Sărat a fost remarcat, Nicolae Dabija, un poet manifest. El poezia și-o strigă la tribună. S-a mai evidențiat poezia mizerabilistă (Paul Cernat),prin care poetul încearcă să-și spună ofurile, fără a zice ceva. Sunt tineri, care n-au
SĂRBĂTORIMD ZIUA INTERNAŢIONLĂ A POETULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357459_a_358788]
-
de îngeri, de alb și de "șiruri mari de nestemate" scoborâte din înaltul văzduhului înghețat, ca un tablou minunat și plin de vrajă al unui timp ce niciodată nu a ajuns să moară în noi. " Dr. ing. Magdalena ALBU, Râmnicu Sărat „Versurile poetei Maricica Stroia sunt o revelație pentru mine. Poeziile sale însumează o poveste superbă despre anotimpul iernii. Scrise în strofe cu rimă, ele sunt adresate copiilor de grădiniță și școală primară. Poeziile sunt felicitări ilustrate stil tablou, de cea
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
în apele mărilor. Talestri se întinse pe patul de lemn. Era cam tare față de cel obișnuit, pe care dormea acasă, dar ceva era magic în acea încăpere căptușită cu lemn de brad. “Să fie de la legănatul Cartinei sau de la mirosul sărat din Pontus Axeinos?” se întrebă prințesa. -Ridicați vela! se auzi vocea puternică a lui Eber. Mai repede, sclavi de nimic. Am dat o groază de bani pe voi și nu sunteți în stare să ridicați o amărâtă de velă? Ușor
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
de o sută de grame, aproape că plutea deasupra fundului mării. Norocul lui nea Nicu era că dădea doar cu două volte și le stăpânea cu mâna, să nu fugă peste ale mele. Vântul crescuse în intensitate. Stropii de apă sărată ne biciuiau fețele. Nu prinsesem mai mult de 3-4 kilograme de pește și abia era ora nouă. Sub barcă se deschidea hăul când talazurile se repezeau asupra noastră. Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
s-a îngreunat tot mai mult. Trăgeam la rame și vedeam că nu avem spor, nu înaintam mai mult de o jumătate de metru la fiecare trăsătură. Valurile înspumate se spărgeau de prova ambarcațiunii, stropindu-ne cu apa rece și sărată. Nea Nicu nu mai putea să tragă, așa că la fiecare trasătură de-a mea, se schimba direcția bărcii spre nord. Am preluat și vâsla bătrânului care nu-mi mai putea fi de folos, devenise deja un lest[iv]în plus
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
revistei Dunărea de jos Galați, 2011, Premiul pentru Poezie, Revista Plumb, 2013, Premiul pentru debut în critică literară, 2014, al USR, FIL BACĂU, premiul juriului la concursuri organizate de cenaclul Lira21., premiul Octavian Mosescu la Festivalul Titel Constantinescu, 2015, Râmnicu- Sărat, Editura Rafet, premiul USR Filiala Bacău pentru volumul Culegătorii de flori, 2016 și volumul Buletin cu ilustrate, Rafet,2016. Referință Bibliografica: Cristina Ștefan / Cristina Ștefan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1546, Anul V, 26 martie 2015. Drepturi de Autor
CRISTINA ŞTEFAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357791_a_359120]
-
tot ce e trist ! S-alerg, plutind, după cometele de dor ... să-ncerc să prind vreuna de picior, Și-apoi, râzând, să mă întorc ușor acolo unde îmi arunc... plictisul uneori. Și să încerc să schimb amarul cu dulcele - ușor sărat al lacrimii de fericire, stârnind câte-un oftat! 15 Februarie 2007 Referință Bibliografică: Să mă înalț aș vrea... / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 508, Anul II, 22 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mirela Stancu : Toate
SĂ MĂ ÎNALŢ AŞ VREA... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358397_a_359726]