5,379 matches
-
le-avusesem sub priviri anterior. Așa am început să aflu primele date biografice despre ilustrul basarabean pe care l-am remarcat inițial ca pe un bărbat în care intuiam o persoană ce depășește condiția omului comun. Și ochii mei de sătean abia scos în lumea mare (Chișinăul e al doilea oraș româneasc, imediat după București, ca mărime), dar trecut prin anii unei vieți aflate la apusul calendaristic, au filtrat bine lumina răsfrântă asupra chipului aflat în centrul meu de interes. Doar
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
acum un fel de purgatoriu pentru accederea la falsul paradis urban. *** În sat au izbândit câinii, de vreme ce... au murit caii. *** Plugul timpului nostru nu mai zgârie pământul, dar îngroapă adânc în el otrava. *** Mincinosul satului se numește acum... ecologist. *** Inocența săteanului de ieri s-a convertit în viclenia suburbanului de azi. *** Dacă va izbândi anticristul, ultimul învins va fi un sătean din nordul României. *** Biserica satului e un proiect de arcă în așteptarea unui Noe. *** Azi, bădia nu-și mai scoate
INSOMNII ÎMBLÂNZITE (SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (IX) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369543_a_370872]
-
Plugul timpului nostru nu mai zgârie pământul, dar îngroapă adânc în el otrava. *** Mincinosul satului se numește acum... ecologist. *** Inocența săteanului de ieri s-a convertit în viclenia suburbanului de azi. *** Dacă va izbândi anticristul, ultimul învins va fi un sătean din nordul României. *** Biserica satului e un proiect de arcă în așteptarea unui Noe. *** Azi, bădia nu-și mai scoate pălăria să cinstească... primăria. Referință Bibliografică: INSOMNII ÎMBLÂNZITE ( SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (IX) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
INSOMNII ÎMBLÂNZITE (SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (IX) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369543_a_370872]
-
dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare.Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... VII. TÂRGUL
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Damian. Frați de sânge, de la Roma, oameni și vite vindecau ; Credință și Mântuire, în MESIA, le cereau ! Pârâți la Împăratul Carus, că vindecă vrăjitoresc Și zilnic oamenii păgâni, idolii își părăsesc, Din poruncă-Împărătească : ostașii-n sat i-au căutat Dar sătenii-n peșteră, din 'nainte, i-au mutat ! Să nu se facă de rușine, Imperialii Oșteni Au luat în lanțuri spre Roma, niște amărâți săteni Aflând asta frații Doctori, la Jude s-au înfățișat Mărturisind că sunt creștinii, ce vindecă...și
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
Și zilnic oamenii păgâni, idolii își părăsesc, Din poruncă-Împărătească : ostașii-n sat i-au căutat Dar sătenii-n peșteră, din 'nainte, i-au mutat ! Să nu se facă de rușine, Imperialii Oșteni Au luat în lanțuri spre Roma, niște amărâți săteni Aflând asta frații Doctori, la Jude s-au înfățișat Mărturisind că sunt creștinii, ce vindecă...și s-au predat ; Au eliberat sătenii ; și-n lanțuri pe ei i-au pus Din pricina Mărturisirii Credinței Drepte în IISUS ! Când Împăratu-i judeca, la
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
au mutat ! Să nu se facă de rușine, Imperialii Oșteni Au luat în lanțuri spre Roma, niște amărâți săteni Aflând asta frații Doctori, la Jude s-au înfățișat Mărturisind că sunt creștinii, ce vindecă...și s-au predat ; Au eliberat sătenii ; și-n lanțuri pe ei i-au pus Din pricina Mărturisirii Credinței Drepte în IISUS ! Când Împăratu-i judeca, la spate capu-i s-a sucit Iar DUMNEZEU prin frații Doctori, îndată l-A tămăduit! Împăratul și ai săi, după Minunea ce-
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
mari eforturi. A fost pătruns de dorință fierbinte a românului care-și iubește glia strămoșească, limba, portul și tradițiile... având dorința nestrămutată de-a făuri pentru tinerele generații Universitatea - altar sfânt de pomenire pentru știință și cultură. Fiind cunoscut de săteni și de colegi ca (argintu’ viu), iubitor de carte și de semeni, pot să-l definesc o „flacără vie pentru generațiile viitoare”, fiindcă o viață întreagă a luptat pentru o idee, un vis pe care și l-a împlinit cu
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
-l poarte spălat și călcat, că doar bărbatul e oglinda femeii iar ea, chiar dacă nu lucra nici la CAP-ul din sat, nici în fabrică, era harnică și își știa îndatoririle de nevastă. Se ferea de altfel și de gura sătenilor. Nu-i putea nimeni reproșa că-și poartă bărbatul dezordonat intentionat, fiindu-i teamă de diferența de ani dintre ei. Deși nu recunoștea în ruptul capului, Maria era foarte geloasă. Vedea pretutindeni priviri intense care îi urmăreau bărbatul, orice vorbă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Fragmente > GHEORGHE ANDREI NEAGU - NEDUMERIREA Autor: Gheorghe Neagu Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului (Schiță de roman) Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
le fusese dat, din lene sau din prostie. S-au purtat frumos cu el. Șeful cuibului legionar de la ei se nimeri a fi feciorul domnului învățător Rugină. Școlit la Viena și Berlin, copilul își silise tatăl să țină o cuvântare sătenilor de Ziua Crucii și a căpitanului. Habar n-aveau sătenii cine a fost Zelea Codreanu, dar îl ascultau pe fiul de învățător cu gurile căscate. Mulți mai simțeau și acum usturimea loviturilor de băț la palmă, sau durerea urecheatului, din cauza
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
purtat frumos cu el. Șeful cuibului legionar de la ei se nimeri a fi feciorul domnului învățător Rugină. Școlit la Viena și Berlin, copilul își silise tatăl să țină o cuvântare sătenilor de Ziua Crucii și a căpitanului. Habar n-aveau sătenii cine a fost Zelea Codreanu, dar îl ascultau pe fiul de învățător cu gurile căscate. Mulți mai simțeau și acum usturimea loviturilor de băț la palmă, sau durerea urecheatului, din cauza tablei înmulțirii. De aceea, tot ce le spunea învățătorul era
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
durerea urecheatului, din cauza tablei înmulțirii. De aceea, tot ce le spunea învățătorul era primit cu încredere. Promisiunile celor din legiune se dovediseră mai lesne de îndeplinit. Moșia boierului Arion era în satul lor. Însuși Arion era un simpatizant la mișcării. Sătenii nu l-au văzut pe Arion, numai vechilul atunci când îl chema la București, spre a-i prezenta încasările roadelor moșiei. Cum stăpânul moșiei era la București, legionarii nu se putea atinge de el. Atunci se gândiră la cei care aveau
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
era inutilă. Însă, făcu ce făcu și din postura de concentrat în sat furniza armatei nutrețurile și cerealele necesare. De fapt, oarecare apatie se vedea și la autoritățile militare românești în recrutarea soldaților spre a fi trimiși pe front. Cei mai mulți săteni au rămas pe la casele lor. Plecaseră pe front doar câțiva apropiați de vârstă celor încorporați. Încercuirea de la Cotul Donului, aduse doliul și în satul lor. Primul mort dus la cimitir cu mare fast a fost fiul învățătorului Rugină, legionarul. Îl
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
de la crezul legiunii. O spusese răspicat și la căpătâiul mortului și la groapa săpată în pripă în cimitirul satului. Preotul slujise ce slujise, dar Cucu cocoțat pe mormanul de pământ scos din groapă ținu o cuvântare despre meritele locotenentului legionar. Sătenii îl priviră mai întâi muți, apoi uimiți. Nu se obișnuise așa ceva în satul lor. Învățătorul însuși, strivit de durere își găsea cu greu echilibrul în fața vorbelor rostite de subofițerul legionar. Apoi totul reintră în obișnuință și uitare până când începură a
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
lor. Învățătorul însuși, strivit de durere își găsea cu greu echilibrul în fața vorbelor rostite de subofițerul legionar. Apoi totul reintră în obișnuință și uitare până când începură a se îndesi numărul sicrielor și al fugarilor. Dar și cu asta se obișnuiră sătenii. Mai multă vâlvă făcuse întoarcerea subofițerului legionar, fugar și el, îmbrăcat în haine civile, căutându-și adăpost în casa destul de dărăpănată a părinților dispăruți de multă vreme în cimitirul mut și răbdător. În primele zile își mai plimbă chipul încruntat
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
mâța de coadă și atunci și acum. Legionarii nu mănâncă? Dar nemții? Unii s-au dus, alții sunt pe ducă, numai tu ne rămâi pe cap!, îi zise Toader golindu-și sufletul în fața celor adunați la un păhărel de țuică. Sătenii rânjiră. - Eu aș zice Toadere, că atâta vreme cât mai ai gât, trebuie să ai grijă de cap. Nu de alta, dar ar fi păcat să ți-l pierzi taman acum! nu se lăsă subofițerul. - Nu-i duce tu grija capului meu
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
Tot străinul se întoarce de unde a plecat, dar tu rămâi cu noi. Omul și pogonul! Măcar tu ai de-un pogon? - Ce să facă bă cu el? Că n-a știut a ține sapa de când îl știu!, zise un alt sătean. - Apoi, cine să-l învețe? Tată nu, mamă nu. El cu politica și cu vorbăria!, rosti un altul sorbind din țoiul golit pe jumătate. - O să mai vedeți voi! Vin bolșevicii și-o să vedeți voi atunci!, zise Cucu cu îndrăzneală ieșind
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
nu pleacă din sat, tot cu ele și tot cătrănit. Unde plecase, încotro se îndreptase, nimeni n-ar fi putut spune. Și-apoi nimănui, nu-i mai ardea de așa ceva. Bubuitul tunurilor se auzea din ce în ce mai distinct și mai apropiat. Îngrijorarea sătenilor sporea tot mai mult. Zvonuri tot mai ciudate s-auzeau și la ei. Unele spuneau că e pace, altele că e război cu nemții, altele că vin rușii, altele că vin americanii. Ziare nu erau decât la oraș, ori sătenii
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
sătenilor sporea tot mai mult. Zvonuri tot mai ciudate s-auzeau și la ei. Unele spuneau că e pace, altele că e război cu nemții, altele că vin rușii, altele că vin americanii. Ziare nu erau decât la oraș, ori sătenii nu se duceau rar acolo. Nici Șoican nu era mai liniștit. Vremea seceratului trecuse, grâul se făcuse, hambarul era plin, iar porumbul nu mai aveau mult și stătea să se coacă. Avea nevoie de știri adevărate, de certitudini, ca de
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor, care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni, dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
satului se identifica prin supunere față de niște cutume, o reținere față de exprimările libere ale omului de la oraș nemărginit de hotarele tradiționalității. Satul exprima respingerea răului tocmai că se manifesta prin vechi sărbători la care mediocrii erau ironizați însă nu repudiați. Sătenii căutau o îndreptare a felului lor de a fi tocmai pentru că îi considerau parte integrantă a identității comunității. Hotarele imaginare ale satului constituiau dăruirea și binecuvântarea deusiană, înțeleptul satului, în lumea creștină, un discipol luminat de Hristos, pentru că în lumea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]