3,569 matches
-
umeri, adăugând, repede-repede, ca să se știe că ea glumește: Ca să pot merge! - privea Însă la noi cu o asemenea, În ochi, lumină tulbure transparentă, Încât știam că, de fapt, spunea: «Ca să pot dansa». O mai țin minte, dansând la balurile sătești - mai des cu tata, mai ales vals. Fiecare din ei În parte dansa foarte bine; Împreună și mai foarte-bine, nu e de mirare că s-au luat În timpul unui bal, nu-i de mirare că-și vor fi spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
risipite prin casă după un plan arhitectural misterios. Erau strămătuși din partea lui taică-meu, adică grecoaice cu nasul acvilin și capul strâns la menghină până li se țuguiase ca o minge de rugby. Tanti Clemanza fusese măritată cu un poet sătesc, nea Miluță, și funcționase ca învățătoare în satul Chichirești. Acolo avuseseră o casă de lut cu boltă de viță-de-vie, totul înconjurat cu un gard de nuiele. Mai erau și trei capre pe care le învăța rusește în răstimpul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
I se părea că țăranii au fost nerecunoscători când s-au prezentat Nadinei să-l concureze. Chitanța însă n-o socotea chiar așa de pretențioasă cum se arăta și deocamdată o întrebuința numai pentru consolidarea prestigiului său în fața lumii lui sătești. Avea nevoie de mângâierea aceasta și din pricina lui Aristide. Faptul că băiatul a ținut să se întoarcă acasă, în loc să se bucure a petrece în București, umplea pe Platamonu de o îngrijorare cu atât mai urâtă, cu cât n-o putea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
află într-o zonă fără păduri, lemnele fiind aduse de la mari distanțe. La acest depozit s-au întâlnit și se întâlnesc și astăzi oameni de prin satele din împrejurimi care vin să se aprovizioneze cu lemne. Și ca la morile sătești se adună fel de fel de oameni care povestesc ca la o șezătoare tot felul de întâmplări, se spun bancuri și se fac glume fără ca cineva să se supere. Și Gelu le auzea și le îmbunătățea, repovestindu-le în felul său
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să transfigureze mîncatul în festin. Ce bag apoi în gură aproape că nu mai contează : mă simt din nou în spațiul protejat al ospitalității, pe care o oficiez eu de data aceasta. Cam acesta era și rostul înțelept al sărbătorilor sătești. Cine se uită în calendarul ortodox al țăranului român fie vede, patetic, frumusețea sărbătorilor tradiționale, fie comentează, cinic, lenea strămoșească a țăranului român care, iată, avea mai multe sărbători decît zile lucrătoare. De fapt, era o bună rînduială, căci petrecerea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din acribia cu care Daniel Gicu a luat la puricat text de text și intervenție editorială după intervenție editorială modul în care basmele „populare” au ajuns pînă la noi : edulcorate, moralizatoare și, mai presus de orice, asexuate. De la mărunți culegători sătești de folclor autentic la Petre Ispirescu, basmele povestite de țărani erau „civilizate” în vorbe și simțiri, cenzurînd la greu expresii nepotrivite și castrînd îngăduitor firea țăranului. Strămoș întemeietor al culturii noastre naționale, acesta a devenit astfel o icoană bizantină, cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
valabilă : de unde ni se trage această reticență față de bunul public ? E greu de spus, dar în mod cert are ceva de-a face cu îndelungata și neisprăvita transformare a societăților noastre țărănești într-o națiune modernă. Dar ce ? În comunitățile sătești, oamenii trebuiau să cîștige, minimal, cu toții, pentru că altfel piereau cu toții. De aceea, toate presupuneau sisteme foarte simple și eficiente de întrajutorare, de dar și contra-dar, adică de strategii winăwin, producătoare de bunuri comunitare. Decît să-mi păzesc eu vacile de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
poporului român încă de pe vremea lui Burebista, Decebal și/sau Traian. Atunci de ce și cînd le-am cam pierdut ? Modernitatea, orașul și industria, comerțul și comunicațiile, toate la un loc au modificat această ordine „tradițională”, au dislocat fizic aceste comunități sătești și le-au subminat moral. Membrii lor aveau tot mai puțin de cîștigat de pe urma punerii în comun a unor bunuri, drept care se desprind tot mai mult de sub protecția constrîngătoare a comunităților sătești și încearcă să-și construiască un rost individual
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
această ordine „tradițională”, au dislocat fizic aceste comunități sătești și le-au subminat moral. Membrii lor aveau tot mai puțin de cîștigat de pe urma punerii în comun a unor bunuri, drept care se desprind tot mai mult de sub protecția constrîngătoare a comunităților sătești și încearcă să-și construiască un rost individual, unde pot și cum pot. Dar aici începe, se pare, problema, căci destrămarea comunităților tradiționale nu înseamnă automat apariția individului modern. Se pare că, la noi, acest proces a dus doar la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
putea, dar cred că puțină perplexitate metodică nu are ce să strice în atît de multă suficiență vizionară... Lecțiile unui atlas Cu 10 milioane de rurali și 3 milioane de activi în agricultură, România are un caracter rural, țărănesc și sătesc, în ciuda violentului episod socialist, care a dorit sfîrșitul țăranilor prin colectivizarea terenurilor și prin sistematizarea localităților rurale. (...) în 2006, ruralitatea agricolă este semnul cel mai distinctiv al României în cadrul Europei. Cu această afirmație începe capitolul dedicat „lumii rurale și agricole
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
numai ceea ce sîntem de totdeauna ?”. Uneori, această figură mitică a Țăranului a fost trăită deci și ca o tiranie, o prăpastie în calea prefacerii rîvnite sau necesare. După război, în plin comunism, Noica a încercat să scape de această eternitate sătească transfigurînd-o întru ființă - adică în altă eternitate. La vremea respectivă nu-mi puteam imagina ceva mai înălțător !... și, într-adevăr, Noica a înălțat, într-un fel, „cu o octavă mai sus” această cultură sătească, așa cum își dorea Blaga. Dar, chiar dacă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
încercat să scape de această eternitate sătească transfigurînd-o întru ființă - adică în altă eternitate. La vremea respectivă nu-mi puteam imagina ceva mai înălțător !... și, într-adevăr, Noica a înălțat, într-un fel, „cu o octavă mai sus” această cultură sătească, așa cum își dorea Blaga. Dar, chiar dacă a pledat, de pildă, „pentru o bună desprindere de spiritul Mioriței”, nu s-a despărțit, de fapt, de spiritul protector al Țăranului Român. Ar fi trebuit să o facă, ar fi fost posibil, ar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Să luăm, de pildă, exemplul colindelor. Acestea țin de „obicei”, sînt o practică rituală nelipsită în societatea țărănească română. Într-un sat premodern, absența colindelor la momentul și locul hărăzite ar fi de neconceput, ele țin de însăși rînduiala lumii sătești : a le uita, a le lăsa să dispară ar însemna să riști ca lumea însăși să dispară. Într-un sat modern, actual, colindele pot foarte bine să lipsească însă, deoarece ele nu mai țin de ordinea acestei lumi. După cum pot
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Am recitit întîmplător textele dedicate „rusticului” chiar de mine în chiar această revistă : se pare că nu am înțeles ce era esențial, așa că mai încerc o dată... Constatam că expresia care revine cel mai frecvent în descrierea amenajărilor recente ale gospodăriei sătești este „ceva frumos”. „Casa și grădina să fie frumoase, să fie la locul lor. Curtea bine întreținută și curată și frumoasă se vede în sat de departe.” „Frumosul” este legat în majoritatea cazurilor de gratuit, de ieșirea de sub imperiul necesității
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Folclor și directorul său de excepție în anii deosebiți ai comunismului. Și Mihai Pop continuă : Tendința de a dispărea a costumului național este un fapt recunoscut de etnografi și sociologi. Ea este strîns legată de fenomenul general al dezagregării vieții sătești. Sînt unele regiuni ale țării unde nici nu mai există costum național. În altele, iarăși, costumul național a devenit haina de sărbătoare a țăranului, jachetul sau smochingul lui. Iarăși, într-o întreagă parte a țării, diferențele regionale ale costumelor au
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
luciditate, „dezagregarea satului” și să o ia în considerare ca pe un „fapt”, ca pe realitatea însăși pe care este naiv să o eludezi sau să o cosmetizezi : A crede că poți să stăvilești procesul de dezagregare a vechii structuri sătești sau să rezolvi marea problemă a satului românesc prin crearea de sate model sau prin încercările de ridicare culturală a satelor, atunci cînd această dezagregare nu este decît unul din fenomenele de adaptare a satului modern la nevoile și adevăratele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
erau așezate pe aceeași bancă lungă, și toate mă priveau cu mirare, întrebându-se cine o fi domnul acesta cu pantaloni scurți, cu maieu, cu o pălărie mare cu boruri largi și cu rucsacul pe spate. Am simțit deodată atmosfera sătească unde oamenii se cunosc toți între ei și toți vor să știe cine mai vine și cine pleacă, și multe alte detalii. Lângă biserică am văzut marcajele drumului sf. Iacob: spre Compostela cu scoica, iar spre Roma cu cheile sf.
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
convenție. Că ce e morala altceva decât o sumă de convenții impuse de diriguitorii societății, în funcție de ideologiile și teologiile lor. În rest... cartea are un vădit caracter moral și nu lasă nici o portiță nonconformiștilor. În fapt, ai valorificat o „morală sătească” dar și una orășenească de sorginte creștină. Nu ai dat nici o șansă „libertinismului” și „păcatului”. Prin limbajul blamant al cărții, ea se înscrie în tradiționalismul ortodox. Încă odată subliniez puterea ta de reconstituire imaginativă a cursului narațiunii, ce-i dă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
în cel care nu respectă o convenție. Că ce e morala altceva decât o sumă de convenții impuse de diriguitorii societății, în funcție de ideologiile și teologiile lor. În rest... cartea nu lasă nici o portiță nonconformiștilor. În fapt, ai valorificat o „morală sătească” dar și una orășenească de sorginte creștină. Nu ai dat nici o șansă „libertinismului” și „păcatului”. Prin limbajul blamant al cărții, ea se înscrie în tradiționalismul ortodox. Încă odată subliniez puterea ta de reconstituire imaginativă a cursului narațiunii, ce-i dă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
desființării postului și intrării în necunoscut a steluței mele călăuzitoare. Între noroiul din ce în ce mai înghețat și căldura tot mai frumoasă a sufletului oamenilor, în vacanța de Crăciun mia sosit vestea mutării la școala primară din comuna Filești, un fel de cartier sătesc al Galațiului. Aș fi rămas dar frecvența scăzută atârna neîndurătoare desupra mea. Așa că, la drum. Gazda, foarte binevoitoare, am plătit-o abia peste un an, când eram învățătoare titulară la Tabacu. * Fileștii, mai cunoscut drept Calica, era o așezare de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar să revenim la gard. Spre sfârșitul lunii mai orzul era strâns (în Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a recepționat ce era de recepționat și căruțele însoțite de delegații comitetului sătesc au mers la Ismail unde s-a predat orzul iar cu banii încasați s-a mers la depozitul de cherestea din port și am luat material. Banii n-ar prea fi ajuns dacă suma n-ar fi fost completată de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Am trecut, grupă de cercetași, pe la ora 11, cu barca. Nici o rezistență. Înaintăm. În fața noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură de armă și un caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una din zile am trecut Prutul cu pierderi foarte mari. Grupa noastră a rămas pe jumătate. La Cuza Vodă fiind
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu spade” clasa a II-a. Din decembrie fusesem ales în Sfatul Județean al Căminelor culturale. Eram membru, cămin nu era. Nici activitate. Îm preună cu Steluța, singuri nu puteam realiza prea multe și totuși am înființat corul școlar, corul sătesc apoi am inițiat șezătorile bine primite și mișcate de la o casă la alte. Se întâlneau cu bucurie cântecele românești cu cele ucrainiene și rusești, se cosea, se împletea după aceleași cântece. Din lâna recoltată de prin sat se împleteau mănuși
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu cumpănă de prin curți. Cu gust de țeavă ruginită uneori, apa e scoasă din pământ de pompe electrice. Pe acoperișuri se văd antene de televizor, iar copiii nu se mai miră că se poate vorbi "prin sîrmă". Centrala telefonică sătească, instalată într-o încăpere lângă primărie, are, deja, câțiva abonați. Nici Făgărașul nu mai e, pentru copii, un oraș magic. Se poate ajunge acolo ușor, într-un sfert de oră cu mașina, și, într-o jumătate de oră, cu autobuzul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
dormeau acolo și mai erau o cantină, un cinematograf și un spital, și un gard din sîrmă cu porți care stăteau încuiate noaptea. în fiecare dimineață, Ruth și Thaw erau duși de o mașină de-a lungul coastei, la școala sătească. Aceasta avea două săli de clasă și o bucătărie în care o femeie din sat pregătea o mîncare fără gust. Directorul, pe care-l chema Macrae preda ore copiilor mai mari, iar o doamnă mai tînără, Ingram, celor mici. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]