1,041 matches
-
polonez Przedzamcze, cu ziduri puternic fortificate. Traversăm curtea inferioară, împrejmuită cu clădiri și acareturi în care locuiau oștenii și „personalul de serviciu” - adică slugile, bucătarii, rândașii, scutierii etc. Aici se află un muzeu cu podoabe din ambră, foarte scumpe, aristocratice: salbe, broșe, coliere, crucifixe, obiecte mari sculptate sub formă de portaluri și piramide etc. La etaj descoperim o expoziție de ex libris, reunind artiști din estul Europei (ce sanctuar mai potrivit pentru artă, în aceste vremuri tulburi, decât un castel medieval
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
zi însorită, destul de caldă, și marea ne zâmbește binevoitor. Mă plimb cu Andrei Bodiu printre tarabele cu ambră - o industrie înfloritoare în aceste locuri în care, de câțiva ani, „s-a dat drumul” la turiști. Mă hotărăsc să cumpăr niște salbe pentru doamnele de acasă, ținând cont că n-am mai apucat la Malbork. Sporovăim apoi pe terasă, la o bere. Aici ne găsesc și ceilalți membri ai grupului nostru român - Vasile, Nae și Adrian. Aflu de la ei că au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Privesc în jur: nici urmă de boxe, acordurile par să iasă din pământ sau să cadă din cerul crispat a furtună: este însuși geamătul firii, ieșindu-i din viscere. Multă lume îmi împărtășește curiozitatea. Spectacolul a devenit punctul nevralgic al salbei de happening-uri din acea zi, și publicul a crescut tot timpul, pe nesimțite, oprindu-se la o distanță respectuoasă de locul reprezentației. Mișcările tinerilor artiști, aparent autonome, „țesând” o pânză complicată după logica ascunsă a coregrafiei, amintesc - evident, păstrând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prin amănuntul nefiresc al ferestrelor: „Mi-este-o argelușă/ Mică,/ de sipică,/ Ferestre de sticlă.../ Și-acolo că-m’ țese/ Iana Sâmziana” (Malu - Ilfov). Într-o variantă culeasă în Pătroaia Vale, Dâmbovița, luminozitatea este sporită de compoziția prețioasă a instalației tradiționale: „Foaie salbă moale,/ P-un buhaz de mare,/ Mie mi se pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese Iana-n ele;/ Un război d-argint/ Ce n-am mai văzut,/ Cu ițe de sârmă,/ Viața ți se curmă”. Insula marină readuce în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
28.Tetraevanghel grec, ferecat argint, email. 29.Liturghier ferecată, argint, email. 30.Evanghelie greacă și română, ferecată catifea, argint, email. 31.Cutie cu literă de argint (formă ovală). 32.Trei cutii cu sfinte vase argint aurit. 33.Cutie cu o salbă. 34.Cutie cu procovețele reginei Elisabeta. 35.Un Aer cusut cu fir. LADA III 1. Evanghelie română, ferecată în argint aurit. 1.Una cutie mică pătrată, cu paftale și diferite bijuterii. 2. Icoana Maica Domnului îmbrăcată în argint. 3. Icoana
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pietre scumpe (a mitropolitului Veniamin, fără cruce). 13. Una legătură cu diferite bucăți argint. 14. 70 candele miri arnint. 15. 4 nebedernițe și 3 bucăți stofă cusute cu fir. LADA IV 1. Lada de la Secu, vesminte Varlaam. 2. Una cutie salbă. 3. Cutie cu litieră de argint. 4. Una cruce mare cu toc. 5. Una cutie cu o cădelniță, mai multe copii și lingurițe. 6. Una cutie cu disc și steluță. 7. Una cutie cu teas și miruitor. 8. Una cutiuță
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu litieră de argint. 4. Una cruce mare cu toc. 5. Una cutie cu o cădelniță, mai multe copii și lingurițe. 6. Una cutie cu disc și steluță. 7. Una cutie cu teas și miruitor. 8. Una cutiuță cu o salbă. 9. Una cutie de tablă cu mai multe bijuterii. 10.Una cutie cu cununii. 11.Una cruce cu toc mijlocie. 12.5 cruci cu toc mici. 13.Șase cruci mici fără toc. 14.5 cădelnițe de argint. 15.10 bucăți
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
către localitatea Borșa. Pe măsură ce intram mai adânc în inima munților, peisajul devenea din ce în ce mai frumos. Puteam observa de o parte și de alta munții falnici. Priveliștea era atât de răpitoare încât ai fi zis că natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smarald. Ajungând la Pasul Prislop am poposit pentru a inspira aerul rece și curat de munte și pentru a ne bucura îndeaproape de peisajul mirific. Trecătoarea este situată între Munții Rodnei, aflați la sud
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de glasul tinerel și răsunător ca Într-o poiană al „ungureanului“ care purta pe cap coșul lui cu Calde cornuri patru d-un ban fran zelar... Cântare acompaniată de zurgălăii săniilor vesele, cu caii Împodobiți de-o plasă somptuoasă, cu salbe de clopoței la gât și cu panașe al be-roșii; cum și de cântecul Înăbușit, grav și sincopat, al clopo telor Înzăpezite de pe turla ziarului L’Indépendance Roumaine, ritmând o arie bretonă, La Paim polaise, la fiecare ceas: și În aerul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am făcut copcă fiecărui copăcel din fața casei și, în final, am văruit fiecare exemplar. Ne uitam cu plăcere: era îngrijit, curat, frumos pe toată lungimea uliței. Cele patru rânduri de salcâmi dați cu var străluceau în bătaia soarelui ca o salbă de coliere ecologice veghind cu strășnicie la prezervarea mediului natural, spre binele omului și al spațiului înconjurător. Deodată, de undeva din susul străzii, s-a auzit sunetul penetrant și răscolitor al unui corn. Ce era? Ce se întâmpla? Venea "șintărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
originalitate și de patosul epocii noastre.“ (Luceafărul, 29 iulie 1972) GHIȚESCU Ludmila „Flămânzi de soare, de lumină multă, ne avântăm în muncă cu zâmbet de fecioare zidim o țară de oțel și granit, unită: Conducătorul e arhitect al lumii viitoare.“ („Salbă scumpă țară“, Argeș, martie 1978) „În anii lumină din zare în zare În inima țării Partidul pulsează Conducătorul iubit strălucind ca un soare, Cu dăruire, la pace veghează.“ („Solemnă e clipa...“, România literară, 20 august 1987) GIURESCU Constantin C. „Ca
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe românii din aceeastă parte a imperiului să treacă la catolicism. O pagină sângeroasă a modului despotic în care sau purtat autoritățile o scrie generalul Bukow care în anul 1761 incendiază, bombardează cu tunurile și distruge până în temelii aproape toată salba de mânăstiri și schituri de rit ortodox din țara Oltului, între care și mânăstirea de aci, din Gura Secii, crimă de neiertat prin care reușește să deruteze și să slăbească elementul ortodox ce lupta pe viață și pe moarte pentru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
88 ha. alte terenuri, precum și cu 41 cai, 5 vaci, 130 bivolițe, 146 care, 145 pluguri, 114 grape, o prășitoare, și o semănătoare. Prin Decizia nr. 42/ 8 februarie 1962 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al raionului Făgăraș, în salba de gospodării colective ale scumpei noastre patrii, de la această dată încolo se vor afla și cele două gospodării ale satului nostru. Foarte curând, în 2 septembrie 1962, mai marii agriculturii socialiste făgărășene, au unificat cele două gospodării cârțișorene, organizând toată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
n-ar merita șase (sau chiar mai multe) premii, ci pentru că, în mod normal, chestia ar fi trebuit să se întâmple cam anul viitor, pe vremea asta. Filantropica este primul caz pe care-l știu de film lansat cu o salbă de premii atârnată de gât... Lăsând la o parte originalitatea premierei cu premii (doar suntem în România !), Filantropica este o foarte savuroasă fabulă (post)modernă, cu găselnițe gârlă (sindicatul cerșetorilor, de pildă), replici care fac plici și un ton atât
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
alt viscol ne face greutăți pe singura cale de acces spre Iaska, în stânga Nistrului și Krokmaz pe dreapta. Ajunși aici, și oamenii și locurile sunt mai prietenoase, mai ales le simțeam ca ale noastre. Doar pășeam pe pământ românesc cu salba de cetăți de apărare lăsate de Ștefan cel Mare și Sfânt. Oamenii au ajuns în Basarabia, doar cu armamentul ușor ce-l aveau asupra lor însă toată avuția țării rămăsese dincolo în mlaștinile de la Iaska. Doar câteva zile de răgaz
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și trage sufletul, sînt cel puțin patru ceasuri! Acesta e sistemul din care s-a ivit Nadia, în care s a afirmat Bela Karoly, în care au triumfat Kati Szabo, Daniela Silivaș, Aurelia Dobre, Lavinia Miloșovici, Simona Amînar, Andreea Răducan. Salba de medalii a avut la bază robotismul despre care vorbește Adrian Goreac. Gimnastica n-are nevoie de oameni, ci de roboți și de cheițe. Cînd învîrtirea cheițelor nu mai provoacă mișcarea roboților, nu mai există gimnastică. Octavian Belu și Mariana
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
asupra simțirii din "inimioară", când pasărea doarme cu capul "sub aripioară". Elena fusese o "frumoasă îngerelă cu albe aripioare", dătătoare de "plăceri încîntătoare" și "dulci sărutări". Doi flăcăi mușcă sânul a două fete și le sărută după numărul mărgelelor din salbă, apoi pleacă "cîntînd în poieniță", cu "salba-n chinguliță". Originalitatea lui Alecsandri nu s-a arătat în toată puterea decât târziu prin pe drept prețuitele Pasteluri. De obicei se observă aici percepția naturii, totuși nu aceasta e formula critică de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu capul "sub aripioară". Elena fusese o "frumoasă îngerelă cu albe aripioare", dătătoare de "plăceri încîntătoare" și "dulci sărutări". Doi flăcăi mușcă sânul a două fete și le sărută după numărul mărgelelor din salbă, apoi pleacă "cîntînd în poieniță", cu "salba-n chinguliță". Originalitatea lui Alecsandri nu s-a arătat în toată puterea decât târziu prin pe drept prețuitele Pasteluri. De obicei se observă aici percepția naturii, totuși nu aceasta e formula critică de înțelegere cea mai adecvată. Alecsandri, om indolent
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unei pure risipe a energiei: Dinspre Parâng Din urmă luna un vânăt rîng pe oblânc, cu trap prelung pe brâu, se pierde-n crâng, pe frâu, și-un chiot lung și pe oțelele de-argint, lovit de vânt își pleacă salba licărind. răzbate-adînc. ZAHARIA STANCU Specializat în poeme scurte de câte o strofă, Zaharia Stancu nu e totuși un poet de nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numele acestora își trag parții obîrșia. De aceea și astăzi fugarii în limba scitică se numesc parți(în limba română avem cuvîntul părți: panglică împodobită cu monede de aur sau de argint legată de păr pe frunte sau la pălărie, salbă de bani, dungile colorate ale unei țesături sau pături, a favoriza, a proteja, a-și alege o parte din ceva, a despărți, a împărți; așa, să se știe pentru cei cu mintea tembelă cine vorbea limba scitică) și, răspunzînd originii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
era reflexul unei ape cu străluciri purpurii, ce curgea în valuri mici, roz-argintii, clipocind și murmurând melodii încântătoare. Pe această frumoasă apă ce se lățea tot mai mult, ca un lac întins, pluteau douăsprezece lebede strălucitoare, albe ca zăpada, cu salbe de aur în jurul gâtului, cântând laolaltă cântece dulci, în ritmul cărora, ca într-un dans feeric 1 , peștișori de diamant se înălțau și se scufundau în apele trandafirii. - Ah! exclamă Maria, plină de uimire, ăsta-i lacul pe care a
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
numită Șesul Hucului. Afluenții pe care-i primește Bahluiul în sectorul mijlociu, pe teritoriul comunei Belcești, sunt pâraiele: 1. Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate de o serie de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă). Pârâul Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
hidrografic al Bahluiețului. Documentele istorice menționează că în această comună au existat iazuri cu sute de ani în urmă, respectiv în documentele din anii 1578, 1579, 1784 (în timpul domniei lui Petru Șchiopu). Valea pârâului Gurguiata a fost transformată într-o salbă de iazuri, din care, pe teritoriul comunei sunt iazurile : Savia I, Savia II ( Bodăi), Cocadaia (Ciocadaia), Plopi și Huc. Dintre acestea, cel mai mare și cel mai vechi este iazul Plopi (137 ha). În anii 19711976 , în scopul regularizării debitului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
literare, ian. 2003) Marian Barbu: Folosindu-mă și eu de omniprezența luminii în viața lui Eminescu, găsesc cu cale că minunatele mărgele de sticlă colorate, propuse de N.C. Georgescu, în cartea Scrisul, ca o taină, se vor înscrie durabil în salba culturii românești. Am destule alte motive să cred astfel, dincolo de puținele semnalate. Fiindcă Nicolae Georgescu propune texte cultivate, saturate de informație, de documente. Ele se deschid și înaintează logic, rezistând la lectură, fie continuă, fie à la Iorga. Mă-ntreb
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dintr-o călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în apostrofe, interjecții și exclamații. Metafore și comparații în serie traduc expansiv o neobișnuită acuitate senzorială. Fiorii singurătății „îți răcesc inima”; la Agapia, „natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smaragd”; de pe Hălăuca se revarsă o „cascadă de aer subțire și rece”; la o stână „mirosul caracteristic de oaie, amestecat cu cel de brânză, străbate până-n creieri”; în alt loc tăcerea „țiuia în urechi
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]