1,025 matches
-
cerceta expresia. Numele meu este Zerenda. Poate că ați auzit despre mine. Sunt țiganca Zerenda, singura ghicitoare adevărată din Paris. Prințul auzise într-adevăr despre celebra ghicitoare țigancă. Femeia de lângă el avea însă părul blond și pielea albă. Purta o salbă bogată, inele și foarte multe brățări din aur, care sunau la fiecare mișcare. Poate că nu era nici țigancă, nici ghicitoare și nici nu se numea, în realitate, Zerenda. Dați-mi mâna, Alteță! Mă pricep să citesc viitorul. Femeia îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care lui îi era teamă să meargă la furat, ca să-i procure lucrurile pe care și le dorea: o rachetă de tenis de la Joe Stinson, un aparat de radio cu tranzistori de la Jimmy Harris, dinții de ren înșirați pe o salbă de la Dan Klein, plus alte lucrușoare pe care nu răbda să le vadă la alți puști, ce se bucurau de ele. Micuțul Malcolm nu se putea abține să blasfemieze, deși reverendul îi spusese că acum avea paisprezece ani și pedeapsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Robii tăi au făcut socoteala ostașilor care erau sub poruncile noastre, și nu lipsește nici un om dintre noi. 50. Noi aducem deci, ca dar Domnului, fiecare ce a găsit ca scule de aur și anume: lănțișoare, brățări, inele, cercei și salbe, ca să se facă ispășire pentru sufletele noastre înaintea Domnului." 51. Moise și preotul Eleazar au primit de la ei toate aceste scule lucrate în aur. 52. Tot aurul, pe care l-au adus Domnului căpeteniile peste o mie și căpeteniile peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
înnoirilor“. Căci unde ne sunt nunțile cele frumoase, „ce odată era obștești“, și vechiul chip galant de a face curte, „care-ți insuflă niște suvenire mitologice“, când simplul fapt că „un flăcău apucă pre o fată de peștiman sau de salba care-i este împregiurul gâtului, este ca și când ar cere-o de soție?“. Iar în locul lor, iată „nunțile bogaților noștri de astăzi, unde căsătoria este o speculație, binecuvântarea părintească o comedie de râs, fata o marfă, adeseori dată pe credit, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru.“ „Ca oriunde, în satul cu salbe de păduri și izvoare cristaline, vacanțele școlare erau adevărate poieni ale timpului, în care florile voioșiei răsăreau din candoarea și zburdălnicia copiilor. Totodată erau și zile rodnice prin ajutorul dat de către cei mici părinților“ etc. Ar fi minunat dacă raportul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pământ, iar celălalt țintind spre capătul cerului, dând palme cu mâna stângă și alintând cu mâna dreaptă. Come, join us... NICK - voce, chitară câmp alb și neted cloroform iz calm de dulce și dospit nesomn frunze în ceafă veștede în salbă cafeaua ta neagră pe noaptea mea albă. surd card ageamiu și crud surâde în glande sughițuri de grund păstaie cu boabe de fiere mă scuipă lingura din borcanul cu miere. logodnica plânsă în fiece pumn colind valuri arse publicate postum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
în șatra noastră ca pe o binecuvântare, mama Brândușa îți va dărui ceva care să-ți poarte noroc și să tă scoată din toate năcazurile. Stai puțân aici și stați și voi. Se duce în cort și vine cu o salbă cu galbeni de aur, pe care o scoate dintr-o basma în care era înfășurată. —O vedeți! Este salba mea. Mi-a dăruit-o Zaheu când m-a făcut muierea lui zâcându-mi: prințăsa mea, această salbă să-ți poarte noroc
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să tă scoată din toate năcazurile. Stai puțân aici și stați și voi. Se duce în cort și vine cu o salbă cu galbeni de aur, pe care o scoate dintr-o basma în care era înfășurată. —O vedeți! Este salba mea. Mi-a dăruit-o Zaheu când m-a făcut muierea lui zâcându-mi: prințăsa mea, această salbă să-ți poarte noroc cât vei trăi. Ți-o dau cu toată dragostea că m-ai făcut fericit. A sărutat-o de trei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și vine cu o salbă cu galbeni de aur, pe care o scoate dintr-o basma în care era înfășurată. —O vedeți! Este salba mea. Mi-a dăruit-o Zaheu când m-a făcut muierea lui zâcându-mi: prințăsa mea, această salbă să-ți poarte noroc cât vei trăi. Ți-o dau cu toată dragostea că m-ai făcut fericit. A sărutat-o de trei ori, mi-a legat-o la gât și m-a pupat de trei ori. Așa vom face
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
toată dragostea că m-ai făcut fericit. A sărutat-o de trei ori, mi-a legat-o la gât și m-a pupat de trei ori. Așa vom face și noi cu Prințăsa noastră. A sărutat ea de trei ori salba, a dat.o s-o sărute de trei ori fiecare, a legat-o la gâtul Teofanei, spunându-i: „Prințăsa noastră, să-ți aducă noroc această salbă și să fii fericită cât vei trăi.” A sărutat-o de trei ori, apoi toți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ori. Așa vom face și noi cu Prințăsa noastră. A sărutat ea de trei ori salba, a dat.o s-o sărute de trei ori fiecare, a legat-o la gâtul Teofanei, spunându-i: „Prințăsa noastră, să-ți aducă noroc această salbă și să fii fericită cât vei trăi.” A sărutat-o de trei ori, apoi toți cei din șatră au făcut la fel. Teofana, buimăcită de cele ce se întâmplau, a întrebat: —Unde-i tușa Agripina? Când am trecut prin Cocora
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
rugat pe tată-său să-i dea să-i poarte numai până se va întoarce el de la lucru. Înduioșat, Vasile Mocanu a acceptat, fără a bănui că n-o va mai vedea. — Cât este de mică și i-ați pus salbă. — Îi place și ei. Te aștept mâine Rusaldo. — Bine doamnă. Săru’ mâna. După ce s-au despărțit de acea doamnă, copiii au năvălit cu întrebările pe Rusalda. — Mumo, de ce tuturor le place Prințesa? Mie numi spun că sunt frumoasă, era dezamăgită
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nu să ie vrun vlăjgan după ele. Au plecat pe la case. Femeile erau bucuroase că le văd și le udau cu apă. Cele două paparude se simțeau în largul lor. Pentru Prințesa momentul acesta a fost cel mai încântătăor. Nici salba cu bani de aur ce i s-a dăruit la venirea în șatră n-a impresionat-o atât de mult ca acest joc al paparudelor, că pentru ea era un adevărat joc. Noua ei viață din șatră îi dezvăluia o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cumpărat anume de la prăvălie, din cap până în picioare, i-au dat hainele curate, fusta cu maci roșii. Era atât de frumușică îmbrăcată curat și pieptănată frumos. — Acum chiar ești ca o prințăsă, au admirat-o toți. Dedi a venit cu salba de galbeni pe care i-o dăruise la venirea în șatră și pe care a păstrat-o înfășurată într-o basma și i-a legat-o la gât urându-i: — Să-ți aducă norocul pe care ni l-ai adus
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Să-ți aducă norocul pe care ni l-ai adus tu nouă, înzăcit și-nsutit și când te-o prinde dorul dă noi să-i zdrăngăni galbenii. Dumnezău să tă aibă în pază, Prințăso, a sărutat-o plângând, legându-i salba la gât. Acea salbă, în acele timpuri, era o avere pe care Dedi i-a oferit-o cu voința tuturor din șatră. Gestul era dovada iubirii lor pentru Prințesa. Stăteau în așteptarea venirii domnului și doamnei Stamate. O sfătuiau pe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pe care ni l-ai adus tu nouă, înzăcit și-nsutit și când te-o prinde dorul dă noi să-i zdrăngăni galbenii. Dumnezău să tă aibă în pază, Prințăso, a sărutat-o plângând, legându-i salba la gât. Acea salbă, în acele timpuri, era o avere pe care Dedi i-a oferit-o cu voința tuturor din șatră. Gestul era dovada iubirii lor pentru Prințesa. Stăteau în așteptarea venirii domnului și doamnei Stamate. O sfătuiau pe Prințesa să fie ascultătoare
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
doamna Stamate. — Săru’ mâna, boierule. Săru’mâna cucoană, îi întâmpină ei. — Ați pregătit-o pe Prințesa? — Am pregătit-o, boierule. — Ați făcut-o frumoasă, frumoasă!o admiră doamna Stamate. — Dumnăzău a făcut-o frumoasă, cucoană. — Uite, i-ați pus și salbă la gât. O adevărată țigăncușă, observă doamna Stamate. — Iată ce e! Luați salba că voi aveți nevoie de ea, nu noi, vrea să-i dezlege șnurul de la gâtul Prințesei, domnul Stamate. — Stai, boierule, săru’ mâna, se repede Dedi. Asta e
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-o pe Prințesa? — Am pregătit-o, boierule. — Ați făcut-o frumoasă, frumoasă!o admiră doamna Stamate. — Dumnăzău a făcut-o frumoasă, cucoană. — Uite, i-ați pus și salbă la gât. O adevărată țigăncușă, observă doamna Stamate. — Iată ce e! Luați salba că voi aveți nevoie de ea, nu noi, vrea să-i dezlege șnurul de la gâtul Prințesei, domnul Stamate. — Stai, boierule, săru’ mâna, se repede Dedi. Asta e salba ei și dacă e a ei, a ei rămâne, or dacă ar
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
la gât. O adevărată țigăncușă, observă doamna Stamate. — Iată ce e! Luați salba că voi aveți nevoie de ea, nu noi, vrea să-i dezlege șnurul de la gâtul Prințesei, domnul Stamate. — Stai, boierule, săru’ mâna, se repede Dedi. Asta e salba ei și dacă e a ei, a ei rămâne, or dacă ar fi rămas în șatră, or dacă pleacă. — Măi, oameni buni, veți avea greutăți. Ziceți că vă mutați cu șatra. Cine știe ce întâmpinați acolo. Veți avea nevoie de bani și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a ei rămâne, or dacă ar fi rămas în șatră, or dacă pleacă. — Măi, oameni buni, veți avea greutăți. Ziceți că vă mutați cu șatra. Cine știe ce întâmpinați acolo. Veți avea nevoie de bani și câte un galben din această splendidă salbă vă va salva. Adresarea cu „oameni buni” le-a picat la inimă țiganilor și și-au dat seama că Prințesa a ajuns la niște boieri cu suflet, ceea ce i-a bucurat foarte mult. — Cu greutățile sântem învățaț, boierule, Prințăsăi să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
picat la inimă țiganilor și și-au dat seama că Prințesa a ajuns la niște boieri cu suflet, ceea ce i-a bucurat foarte mult. — Cu greutățile sântem învățaț, boierule, Prințăsăi să-i meargă bine și vom fi mulțămiți. Păstrați-vă salba, oameni buni! Astă salbă este norocul Prințăsii, intervine Ismail. — Cum norocul Prințesei? — Când i s-a dăruit, așa a fost menită, să-i poarte noroc cât va trăi ca și copiilor, copiilor ei. Țâganii dacă menesc ceva, rămâne menit. Dacă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și și-au dat seama că Prințesa a ajuns la niște boieri cu suflet, ceea ce i-a bucurat foarte mult. — Cu greutățile sântem învățaț, boierule, Prințăsăi să-i meargă bine și vom fi mulțămiți. Păstrați-vă salba, oameni buni! Astă salbă este norocul Prințăsii, intervine Ismail. — Cum norocul Prințesei? — Când i s-a dăruit, așa a fost menită, să-i poarte noroc cât va trăi ca și copiilor, copiilor ei. Țâganii dacă menesc ceva, rămâne menit. Dacă o luăm noi, nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
avem parte dă ea, le explică toate acestea Dedi. Este a fetei, a fetei rămâne. Numai ea să poate folosî dă ea, mâncate-aș. Încă una vă mai spunem, cucoană și boierule. Fata e mică. Voi s-aveți grijă dă salbă. Nu i-o daț s-o poarte tot timpu’ ca s-o rupă copiii, s-o fure. Când o poartă în anumite zâle, să fiț cu ochii pă ea. Ar fi păcat să nu să păstreză că noi le țânem
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
împletea părul galben ca spicul de grâu copt cu bănuți și panglici roșii așa cum plecase cu câțiva ani în urmă din șatră, își punea uneori basmaua cu flori roșii legată cum obișnuia țigăncile, alteori nu și-o mai punea, cu salba la gât dăruită de Dedi și cu picioarele desculțe și ieșea pe scenă dându-i gata pe spectatori. Înainte de a începe jocul sau de a cânta, zdrăngănea galbenii salbei cum o învățase Dedi când a părăsit șatra. Boabele de lacrimi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
legată cum obișnuia țigăncile, alteori nu și-o mai punea, cu salba la gât dăruită de Dedi și cu picioarele desculțe și ieșea pe scenă dându-i gata pe spectatori. Înainte de a începe jocul sau de a cânta, zdrăngănea galbenii salbei cum o învățase Dedi când a părăsit șatra. Boabele de lacrimi ivite în ochi le zdrobea cu înverșunare ca să-și potolească dorul de cei din șatră și tristețea din sufletul ei, simțindu-se ca o frunză pe aripa hazardului. Atunci
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]